2,370 matches
-
simultaneitate, cel aberant, al privitorului, tot aberant trenul de Hîrlău, cu două locomotive în gara Podu Iloaiei, cea care a tractat s-a desprins, în capătul opus cealaltă nu este încă motorul lui, Sideralo-feroviara cu mîna streașină la ochi, elimină reflexia din fereastră, se vede golul porțiunii protejate, conturat odată cu capul, înțelegi de ce bisericile se țin numai pe dinăuntru? ai nimerit în istoria punctului de pornire, din geografia lui, Iași oprire. XII. PĂMÎNTUL NEGRU FACE PÎINEA BUNĂ Iași Bacău Adjud Onești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de suferință a conștiinței la CFR, de mai rămîne om să-l numească, Mircești-Scenografie decît oglinzi în oglinzi întoarce planeta, de parcă n-am fi noi ele! platforme electrice umblete în plan, Romanul depășit în spuza luminilor, cotirile Alecsandri poză de reflexii în apa Moldovei, pantalonii mei noi! face farsor Hitler după atentat, de fapt, pentru cele cîteva luni, a rămas surd de o ureche, instituția financiară, cel puțin, nu stă deoparte de efectul ei, idolatria omul cu intermediar, viteza nonfigurativ, chinuitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la peron, spatele în mers rigid, bolile, vorbește-mi de ele! perspectivele se restrîng la analiză, pe măsură ce trenul prinde contur ca viteză a lui, spațiul cifre în marginea imobile, conducte cu ansele respective, caroiajul străzilor, lumini de sursă, lumini de reflexie, jucării roșii pe turnurile termocentralei, veghea arde roșu instituția prezentului pe activele fabricii "Sofert", îngrășăminte chimice, scurge vagoane-cisternă cu inscripții, de aici linearitatea în două-trei planuri încălecată, aburi deasupra, 10 km sud de oraș mistuit în lumini, spectru cilindric urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1214, student la Oxford, apoi la Paris, intrat în ordinul franciscan, el își începe cariera, ca și alți tineri magistri ai timpului, stu-diindu-1 pe Aristotel. El renunță, însă, mai tîrziu și la filosofie și la teologie în favoarea științelor, formulînd legile reflexiei și fenomenul de refracție, punînd în lumină erorile calendarului iulian și punctele slabe ale sistemului lui Ptolemeu. Dacă secolul al XIII-lea nu a inventat ,,summae-le" care să reunească nu numai ansamblul cunoștințelor teologice, ci totalitatea cunoașterii, el a fost
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o dai în bară” cu calitatea. Ignoranța este un semn de slăbiciune. Cu cât vei ignora lucrurile din viața ta care te solicită, cu atât vei fi mai stresată și mai puțin împlinită. Modul cum percepi lumea este de fapt reflexia gândirii și personalității tale. Dacă ți se pare urâtă înseamnă că urâtul s-a “instalat” deja în tine. Dacă o percepi ca și frumoasă sau cel puțin “satisfăcătoare” înseamnă că te-ai “maturizat”, știi să-ți creezi “lumea”. Aspirațiile duc
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
comoditatea fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea disciplinei ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene și mai apoi ale celei romantice (avangarda interpretării istoriografice) în literatura didactică (ariergarda consensului societal). Analiza se va axa pe puținele manualele de istorie publicate în prima parte a secolului al XIX-lea până după
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
indispensabilă în angrenajul instituțional de construire a statului-națiune și a memoriei naționale. 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești Cele două fronturi ale avangardei (fanatismul naționalistic al reflecției cultural-ideologice, respectiv naționalismul critic al reflecției istoriografiei profesioniste) își au reflexiile în literatura didactică prin intermediul căreia se configura memoria națională. Aceasta din urmă se definește atât într-o formulă radical naționalistă (de ex: Constantinescu, 1928), cât și pe coordonatele istoriografiei critice stabilite de "școala nouă" (Giurescu, 1937). Discursul istoriografic difuzat prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism: "a spune român înseamnă a spune creștin" (Ochescu și Oane, 1998, p. 17). Sunt reperabile reflexii ale doctrinei interbelice a identității ontologice dintre românism și ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care au fost. Vei primi răspunsuri foarte diferite. Poate au dreptate cei care susțin că felul în care noi vedem lumea este o oglindă a ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Adesea problemele cu care ne confruntăm în lumea exterioară sunt reflexii ale problemelor fierbinți nerezolvate care ne frământă gândirea și care ne marchează eul. în gândirea lui Imanishi Kinji (2002). Edificarea mediului individual shutaisei-ul acestuia se realizează în funcție de o caracteristică a viețuitoarelor de la începutul timpului biologic subiectivitatea. În umbra subiectivității stă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cea repede“ a vieții zilnice, nu mai apucăm să reflec tăm. Nu expuneri sistematice și pretențioase, ci provocări de moment, sugestii de parcurs. Veacul nu ne mai lasă răgazuri nici să citim tratate, nici să le scriem. Dar nota fulgurantă, reflexia frugală, schița de demaraj sunt încă posibile și utile. Cel puțin așa sper. Un rol decisiv în alcătuirea cărții de față, de la titlu până la structura internă, l-a avut doamna Lidia Bodea, a cărei competență riguroasă și a cărei sensibilitate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și faptul că, odată cu animalitatea cea bună, am pierdut și amplitudinea intelectuală. „Sofisticarea“ civilizată a adus cu sine, simultan, fragilitate fizică și debilitate mintală. Suntem „evoluați“ și precari. E frapantă, de pildă, dispariția aproape totală din orizontul interogației și al reflexiei noastre a unor teme esențiale. Iubirea nu mai este astăzi un subiect, dincolo de scandalul monden, inflamația erotică și sentimentalismul de telenovelă. Autori și autoare ca Mariana Alcoforado, Ninon de Lenclos, Denis de Rougemont, Max Scheler sau Ortega y Gasset nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
recunoaștem. Suntem înconjurați de semne pe care nu le recunoaștem ca semne, de apeluri pe care nu le înregistrăm, de prilejuri care ne scapă. Până și moartea proprie ne apare ca improbabilă. N-o putem recunoaște ca problemă acută a reflexiei cotidiene. Traversăm, așadar, un peisaj luxuriant, fără să-i recunoaștem anvergura și sensul. Suntem subiecții unui acces perpetuu de neatenție. Insensibili la registrul inaparentului, gata să uităm ceea ce ne contrariază, nu ne mai lă săm tulburați decât rar, de câteva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să privești chiorâș spre Upanișade și spre Coran, spre Canonul Buddhist și spre Biblie? Ce specie de anestezie sufletească poate anula savoarea marilor mistici de pretutindeni? Cât trebuie să fii de simplificat lă untric ca să nu percepi amploarea nelumească a reflexiei teologice, a efortului ascetic, a aspirației ultime? și cât de smintit trebuie să fii ca să te simți atins în demnitatea rațiunii tale de vecinătatea lui Lao-tse, a lui Shankara, a Sfântului Augustin, a Magistrului Eckhart, a lui Pascal, a lui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ample și de o complicată experiență de viață, dacă vrei să te miști în domeniu cu oarecare maturitate. Sigur, poți evacua lucrurile rapid, acceptând, ca pe o achiziție inviolabilă, ideologia la modă, dar a face asta în numele libertății și al reflexiei e neserios. E nevoie de mult mai mult ca să fii un ateu credibil. Ca să nu mai vorbim de aroganța juvenilă a unei autoevaluări, care își atribuie beneficiul independenței de gândire, ca și când cei care sunt de altă părere ar fi, toți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bla-bla-urile câte unui ONG zburdalnic și să cugeți. Dar, dacă se poate, să cugeți ca un cugetător, nu ca un activist. Adică să nu te grăbești să acționezi înainte de a pricepe. Vei desco peri, astfel, tocmai ceea ce credeai că deții: reflexia liberă, exercițiul binefăcător al gândirii pe cont propriu. Vei învăța să acorzi mai multă atenție interogativității decât răspunsurilor gata făcute, vei redescoperi biblioteca, calmul rațiunii, plăcerea dialogului pacificator. În definitiv, ești sigur că n-ai inventat problema pentru care combați
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
epifenomene neașteptate. Curiozitatea maladivă, de pildă, care caută informația ca pe un drog, ca pe un stimulent acut, capabil să disloce inerția interioară. Flecăreala este, de asemenea, un semn al acediei: ea încearcă să acopere, cu emisia ei vidă, blocajul reflexiei vii și inexpresivitatea timpului irosit. E bine să fim precauți cu „micile păcate“. Evaluarea lor genetică poate fi plină de surprize. La rădăcina ascunsă a câte unui tic nevinovat se află, adesea, ample parcele de necroză lăuntrică. VIII. Pentru ca un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu atât ca amploare, cât ca temei și ca stil. Problema luxului se pune și ea în termeni extremi. Pentru unii, luxul devine un ideal și o obsesie, pentru alții - un semn de disoluție și inumanitate. În felul acesta, orice reflexie rațională despre lux, orice încercare de a-i circumscrie granițele și legitimitatea devin imposibile. Corupția și prostul gust au suspendat cu totul prestigiul natural al luxului. Căci există un asemenea prestigiu, despre care, e drept, noii îmbogățiți n-au nici
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la disfuncțiile curente ale comunității și ale semenilor. E, în ciuda chel tuielii de energie pe care o presupune, un afect paralizant, steril. Românii nu schimbă nimic în bine, pentru că se enervează prea ușor și se defulează în înjurătură. Mânia evacuează reflexia și înlocuiește corectura prin anatemă. Mâniosul reacționează rapid („iuțime“ i se mai spunea mâniei în textele vechi), dar inarticulat: se lasă otrăvit de propria reacție și se prăbușește, extenuat, în ineficiență și dezgust. Pentru mulți, mânia abruptă e o marcă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ale vremii și ale cetății, locuința goetheană „am Frauenplan“, devenită, începând din 1885, muzeul cel mai vizitat din Weimar. Aș recomanda tuturor celor care vor să înceapă o carieră politică să introducă în programul lor de pregătire câteva ceasuri de reflexie în spațiul acestui muzeu. Ar vedea, mai întâi, că o casă de ministru nu e, obligatoriu, un decor hollywoodian. Că luxul poate avea un dozaj cuviincios, valorificând mai curând bunul-gust (și bunul-simț) decât fastul grandilocvent. Nu mari plăci de marmură
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]