3,182 matches
-
sprijin (cognitive, instrumentale, sociale, afective, etice) în ghidarea educaților pentru construirea rezolvării sarcinilor-problemă. Și atunci, educatorul își proiectează prioritar acțiuni: pentru clarificarea informațiilor de oferit (exemple, descrieri, criterii de analiză, experiențe anterioare, instrumente, probleme diversificate), necesare pentru angajarea activă și reflexivă a educaților, oportunități, pentru folosirea feedbackului în consilierea diferențiată în obținerea performanței, dar și pentru activarea elementelor de motivare intrinsecă, de afirmare a metacogniției. Într-o asemenea proiectare, spre deosebire de clasica planificare sau elaborare a unui plan de activitate, importantă nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și posibilitatea construirii a numeroase alternative de microproiecte, ca modele secvențiale. Ele pot pune accent pe unul sau altul dintre aceste aspecte, încât fiecare educator își poate demonstra deosebit de diversificat competența de proiectare, și nu numai în faza pregătitoare, atitudinea reflexivă și de cercetare, de dezvoltare profesională fundamentată științific și aici. Ele sunt diversificate în literatura problemei, constructiviste mai ales și indică posibilitatea reală a proiectării în alternative organizatorice la nivel de sistem a activității. Dar progresul actual în conceperea proiectării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care trebuie dată cauzelor ce determină ineficiența acestor activități, ca expresie a atitudinii de rezistență a educatorilor în fața schimbării (acum în proiectare): • copierea simplă a modelelor tradiționale și stereotipizate, • recursul la sesizarea empirică sau prin încercare-eroare și nu științifică sau reflexivă a nevoii de eficientizare, • repetarea unor reușite în noi situații care nu au însă aceleași particularități, • respectarea întocmai a metodicilor clasice și exprimarea neîncrederii în noi variante, • generalizarea la orice lecție a unor structuri recomandate în anumite cercetări, • slaba colaborare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Evaluarea formativ-constructivistă se adresează sprijinirii procesului educării, învățării în derularea lui, potrivit particularităților educatului în construcția cunoașterii, în rezolvarea sarcinilor, dar fără finalizare globală, fără raportare la criterii stabilite de reușită, fără măsurare, ci cu interpretare și apreciere calitativă, critică, reflexivă a progresului pe calea atingerii obiectivelor, pe situații, pe secvențe, continuu. Ceea ce nu înseamnă că nu este prezentă, ca reper, ca țintă finală, unde să se ajungă, prin evaluare sumativ-integrativă, cum să fie concretizat în final, sub ce norme și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
argumentelor, • în participarea la dezbaterile și negocierile din grup, • în realizarea autoevaluării sau a evaluărilor reciproce. B. Procedee, instrumente bazate pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generalizări teoretice. Baza ei teoretică, începând cu Dewey, evidențiază rolul experienței umane în generarea cunoașterii, ca o sursă pentru dezvoltarea cunoștințelor, a experienței de instruire. Sau argumentele posibilității extinderii acțiunii-cercetare provin și din cercetările lui Schön (1983) asupra rolului profesorului reflexiv, în completarea lui Dewey, cu depășirea pozitivismului, din extinderea chiar a cercetării științifice pedagogice asupra calității învățării, din clasele școlii-laboratoare de construcție a învățării, din numeroase analize studii de caz în obținerea performanțelor. La acestea sunt aplicate și probleme de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
70, s-a afirmat a II-a generație, prin preocuparea de reformă curriculară în Anglia, care solicita implicarea educatorilor, a educaților în ameliorarea educației prin atitudine critică față de curriculum, la care s-au adăugat cercetările ce-l privesc pe profesorul reflexiv (Schön, 1983) sau cele privind învățarea experiențială (Kolb,1984). După anii '80 (apud Goyette, 1987, pp. 8-11) este o revenire puternică a cercetării-acțiune, după eșecul cercetării teoretice filosofice, pozitiviste, pe noi baze epistemologice, în studiul cauzelor eșecului școlar, în mediul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin raportare la ipoteze și criterii. Pe fondul cercetării-acțiune generale, în cunoașterea problematicii educației, s-au conturat două modalități de adaptare la domeniu: cercetarea-acțiune-formare (inițiativa, coordonarea și implicarea directă aparțin cercetătorului) și acțiunea-formare-cercetare (inițiativa și realizarea directă aparțin educatorului practician, reflexiv și interesat de cercetare, pentru dezvoltarea sa profesională). Practicianul-cercetător reprezintă un caz aplicativ pentru cercetarea-acțiune, un analizator direct și prompt al realității complexe a educației, care-i generează întrebări și ipoteze ca și unui cercetător, dar are o dublă identitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
chiar contribuții în acest sens (identifică noi aspecte, formulează noi ipoteze, verifică validitatea sau completează unor alte cercetări, nu numai ameliorând ad-hoc sau pe termen scurt starea problemei abordate). R. O'Brien (1998) o definește ca fiind cunoașterea științifică, de către practicianul reflexiv a realității acțiunii sale, fie individual, fie în grup, pentru înțelegerea ei și introducerea de noutăți, după criteriile și regulile procesului și metodologiei cercetării. Astfel, practicianul-cercetător realizează și o acțiune de dezvoltare profesională a sa, ca o învățare prin descoperire
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru exersarea de competențe constructiviste, manageriale în conceperea și realizarea unui proiect complex de cercetare ș.a. • Este un mod de abordare a cunoașterii și rezolvării problemelor critice ale practicii și pentru luarea de decizii raționale, se bazează pe acțiunea sa reflexivă, validează cercetarea calitativă, îmbracă o mare varietate de teme, forme. Cunoașterea științifică dă putere educatorilor în organizație, le îmbunătățește discursul, le schimbă orientarea și modul de participare la activități, dă substanță gândirii lor critice și reflexive, le activează valori individuale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bazează pe acțiunea sa reflexivă, validează cercetarea calitativă, îmbracă o mare varietate de teme, forme. Cunoașterea științifică dă putere educatorilor în organizație, le îmbunătățește discursul, le schimbă orientarea și modul de participare la activități, dă substanță gândirii lor critice și reflexive, le activează valori individuale, le verifică ipotezele, organizează grupuri de cercetare. După 1980 s-au diversificat cercetările în acest tip de acțiune-cercetare din nevoia creșterii eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din nevoia creșterii eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a valorificării experienței educatorilor. Dar teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea lor, la formularea de ipoteze, întrebări. Oricum, ea implică adoptarea unei atitudini deliberate pentru organizarea de noi experiențe și procese, formularea de întrebări asupra activității educaționale, a rezolvării mai eficiente a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Joseph & Ester, Peter (2004), Comparing cultures: dimensions of culture in a comparative perspective, Leiden, Koninklijke Brill NV. Vlăsceanu, Lazăr (1982), Metodologia cercetării sociologice. Orientări și probleme, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Vlăsceanu, Lazăr (2007), Sociologie și modernitate: tranziții spre modernitatea reflexivă, Iași, Polirom. Voicu, Bogdan & Rusu, Horațiu (ed.) (2003), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I: Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și, implicit, memorialistica) drept o literatură de tip tranzitiv-mimetic, exaltând viața ca valoare în sine, indiferent de "semnificațiile" ei posibile. Or, asemenea literatură primitivă se cuvine a fi depășită, crede criticul modernist, printr-o artă accentuat reflexivă, care se îndepărtează de viață și de formele sale elementare (adică de lupta pentru supraviețuire și pentru putere), fie acestea "individuale" sau "colective". În termeni lovinescieni, literatura tradiționalistă (situația 2) se vădește a fi manifestarea estetică primară, în context istoric
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ușor romanțată" a unei biografii oarecare, menită însă a evidenția profilul psihologic al scriitorului virtual, aflat într-un stadiu contemplativ-reflexiv (de "visare"), premergător actului creator propriu-zis. Primul roman al ciclului "autobiografic" relatează povestea vieții lui Bizu la modul dramatic și reflexiv totodată, în maniera unui "romanț" dublat de discursul asupra metodei. Atent la regia textului narativ, Ioan Holban identifica, nu fără temei, niște "etaje cronologice" corespunzătoare "celor trei voci narative (autor, narator, personaj) prin care se exprimă memoria". În consecință, împărțirea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pricini exterioare și de dezechilibruri intime", de vreo "detracare a mecanismului psihic", de o "speculație intelectuală" sau de "revoltă (în care vorbește simțul acut al vieții)". Abandonând de la început orice fel de luptă cu viața, eroul lovinescian se dovedește un reflexiv și un contemplativ, cu precizarea că activitatea sa intelectuală "nu pornea dintr-un instinct de continuitate în timp" (ca în cazul lui Eminescu, care exalta trecutul glorios și istoria neamului din acest motiv poetul fiind revendicat de curentele tradiționalist-naționaliste), ci
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui; ar fi voit să se reîntoarcă cu orice preț acolo, chiar dacă n-ar fi fost decât pentru a muri". După cum se observă, atașamentul față de locurile natale e pus de Lovinescu pe seama unui instinct primar, pe care veritabilul intelectual (insul reflexiv, precum Bizu) se vede constrâns să și-l reprime pentru a nu repeta destinul nedemn al animalului uman, fără conștiință de sine. Chiar dacă "impulsiunile inconștientului sunt mai puternice decât raționamentul", chiar dacă "egoismul vital al celulei vii nu poate fi înăbușit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unei povești de dragoste complicate, cu multe răsturnări de situație și întâmplări senzaționale, cu grele încercări și cu mult suspans, dar cu final fericit (și neverosimil, firește, ca orice happy end)43. Tributar încă în mare măsură discursului critic și reflexiv din "romanul" anterior, excedentar în raport cu "vulgarele" deziderate ale melodramei (ce urmărește să trezească emoția, patosul, și nu fiorul intelectual), Firu'n patru se remarcă dintru început printr-o simplificare evidentă a mijloacelor și a recuzitei puse în joc. E mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
străduise să scrie mai simplu, e drept, tot în limbajul exersat deja al emoțiilor intelectualizate. Însă chiar dacă narațiunea rămânea focalizată pe analiza abstractă a sentimentelor, autorul voia să se spele pe mâini, transferând exclusiv asupra nevinovatului Bizu păguboasa propensiune (auto)reflexivă, pentru a dovedi că despicarea firului în patru nu duce la nimic bun, și cu atât mai puțin la cunoașterea de sine (idealul oricărui "analist"). Scurt spus, o dată cu Firu'n patru romancierul Lovinescu se delimitează încă și mai tranșant de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
adevăr, ca elemente de noutate tehnică se cuvin semnalate atât relativizarea perspectivei narative (episoadele sunt, am văzut, "depozitate în memoria fiecăruia"), cât și atribuirea unui rol mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a unor comportamente tipice, în maniera unui spectacol de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe elementele inedite ale cyberspațiului ce creează premisele unei dezvoltări extraordinare a religiei în spațiul virtual. Problema centrală era aceea a felului în care Internetul transformă religia și toate manifestările culturale în general. * Un al doilea val al cercetărilor, mai reflexiv și mai realist, a adus o abordare critică a fenomenelor sociale implicate în manifestarea religiei online. Problemele identității și comunităților religioase virtuale sunt centrul acestei tendințe în cercetare. * Un al treilea val de cercetări propune o abordare mai amplă, de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
societatea pariziană. Ei reprezintă însă cazuri rare, după cum subliniază Monica Lovinescu: "un exil unde am văzut mai mulți oameni tânjind după glia lor natală decât asimilați și asimilabili"203. Discursurile autoarei Undelor scurte prezintă adeseori noțiunea de identitate culturală, fie reflexiv, personal, fie în stilul cronicilor. Exemplele personale arată relaxarea cu care frecventează cercurile artistice pariziene. Ritmul de viață este frenetic: vizionează spectacole și filme, realizează un documentar despre terapia prin pictură a bolnavilor psihici, citește permanent, formează o companie teatrală
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]