12,047 matches
-
o creștere inegală în lungime, mai ales la nivelul membrelor inferioare, dar diferența nu va depasi 3 cm. În etapa urmatoare apar deformările osoase datorită dezechilibrului de forță ce apare între grupele musculare agoniste și antagoniste și datorită tulburărilor de reglare a lungimii mușchilor în timpul procesului de creștere. Rezolvarea acestor probleme impune o muncă susținută din partea kinetoterapeutului care va recomanda exerciții fizice recuperatorii, începerea mersului cu ajutor și apoi independent cât mai rapid posibil. Din păcate uneori specialistul întâmpină rezistență din partea
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
cât mai rapidă a pacientului și ridicarea în poziția așezat sau chiar în ortostatism cu sprijin. La ridicarea din clinostatism în ortostatism apare fenomenul invers de acumulare a sângelui la nivelul membrelor inferioare. La persoana sănătoasă există mecanisme eficiente de reglare care previn apariția acestui fenomen. Nu același lucru se întâmplă la persoanele în vârstă care prezintă perturbări ale acestor mecanisme de reglare. La acești pacienți ridicarea bruscă în ortostatism se însoțește de acumularea sângelui în porțiunile declive ale corpului și
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
apare fenomenul invers de acumulare a sângelui la nivelul membrelor inferioare. La persoana sănătoasă există mecanisme eficiente de reglare care previn apariția acestui fenomen. Nu același lucru se întâmplă la persoanele în vârstă care prezintă perturbări ale acestor mecanisme de reglare. La acești pacienți ridicarea bruscă în ortostatism se însoțește de acumularea sângelui în porțiunile declive ale corpului și scăderea tensiunii arteriale. Fenomenul este agravat de scăderea tonusului muscular care limitează contracțiile musculare ce favorizează întoarcerea venoasă. Cea mai afectată este
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
care suferă de ateroscleroză cerebrală la care pot apare chiar accidente cerebrale. În acest context mobilizarea pacientului se va face cu multă atenție, acesta fiind ridicat treptat, inițial până în poziția așezat, poziție în care se ia o pauză ce permite reglarea circulației sângelui. În etapa următoare se încearcă ajungerea în poziție ortostatică, poziție ce va fi menținută doar pentru o scurtă perioadă de timp. Situația este mai simplă dacă avem la îndemână un pat mobil ce permite ajungerea pacientului în toate
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
din exces de zel, să pretindă o disciplină exagerată, care-i îngrădește copilului orice formă de manifestare. Părintele crede că astfel și-a câștigat respectul printr-un mod autoritar de a aborda situația, pe când, în realitate, ceea ce stă la baza reglării comportamentului este frica. Urmările acestei metode, vor apărea mai pregnant atunci când copiii vor ajunge la vârsta adolescenței sau în momentul când se va ivi șansa de a avea o viață autonomă. Astfel, putem asista la fuga de acasă sau la
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
găsesc în organism în cantități mari (macroelemente) sau mici (microelemente). În categoria macroelementelor intră sodiul, clorul, potasiul, calciul, fosforul, magneziul și sulful, iar în cea a microelementelor intră fierul, zincul și iodul. Sodiul are rol în menținerea echilibrului acidobazic, în reglarea presiunii osmotice, în balanța hidrică și în excitabilitatea neuromusculară. Excesul de sodiu este asociat cu retenția de apă ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale situație ce apare în condițiile introducerii unei cantități mari de sare în alimente. Alimentația obișnuită aduce suficient
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
încorporat în sarea de bucătărie astfel că excesul de clor însoțește excesul de sodiu, de asemenea el este larg răspândit în alimente astfel că nu se pune problema carenței alimentare. Potasiul intervine în contracția musculară, în transmiterea influxului nervos, în reglarea ritmului cardiac, în menținerea echilibrului acidobazic și a balanței hidrice. În aceste acțiuni, potasiu intervine alături de sodiu și clor. Excesul de potasiu de origine alimentară nu este întâlnit în practică. Potasiu este prezent în cantități mari în majoritatea alimentelor, dar
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
legumele și fructele se particularizează prin cantitățile cele mai mari. Calciul se concentrează în oase și în dinți în proporție de 99%, împreună cu magneziu determină reducerea excitabilității neuromusculare, participă la menținerea echilibrului acidobazic, intervine în mecanismul contracției musculare și în reglarea permeabilității membranare, favorizează coagularea sângelui prin transformarea protrombinei în trombină. În condiții de reducere a mișcării calciul din oase este mobilizat ceea ce duce la creșterea calcemiei situație în care este contraindicată administrarea suplimentelor de calciu pentru rezolvarea problemei osteoporozei. Excesul
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării societății întârziate românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare: disputa asupra „formelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
învățământ. -găsirea modalităților optime de integrare a acțiunilor evaluative în activitatea didactică. Esența acestei abordări constă în perceperea evaluării ca proces de cunoaștere a rezultatelor obținute și de perfecționarea procesului ca urmare a constatării lor. Aici, perfecționarea este înțeleasă ca “reglare” și “ameliorare” a activității ce a fost evaluată. Dar pentru ca aceste operații să fie posibile, e necesar ca în cuprinsul ideii de evaluare să fie incluse acțiunile de reluare și continuare a activității. Analizată de Michel Barlow, evaluarea este privită
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
s-au obținut următoarele rezultate: Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați) Există o legătură invers proporțională între factorii inteligenței emoționale: înțelegerea propriilor emoții , reglarea emoțiilor celorlalți și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul acestor factori ai inteligenți emoționale sunt mai puțin stresați) Există diferențe semnificative la nivelul următorilor factori ai inteligenței emoționale: reglarea emoțiilor celorlalți, dezirabilitate socială și înțelegerea propriilor emoții între
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
invers proporțională între factorii inteligenței emoționale: înțelegerea propriilor emoții , reglarea emoțiilor celorlalți și stres (subiecții care au scoruri ridicate la nivelul acestor factori ai inteligenți emoționale sunt mai puțin stresați) Există diferențe semnificative la nivelul următorilor factori ai inteligenței emoționale: reglarea emoțiilor celorlalți, dezirabilitate socială și înțelegerea propriilor emoții între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucreză la privat (reprezentanții medicali). Există diferențe semnificative la nivelul stresului între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “înțelegerea propriilor emoții ” și stres. Ipoteza 1.2. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “înțelegerea emoțiilor celorlalți” și stres. Ipoteza 1.3. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “reglarea propriilor emoții" și stres. Ipoteza 1.4. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “reglarea emoțiilor celorlalți” și stres. Ipoteza 1.5. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “dezirabilitatea socială” și stres. Ipoteza 2.1
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “înțelegerea emoțiilor celorlalți” și stres. Ipoteza 1.3. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “reglarea propriilor emoții" și stres. Ipoteza 1.4. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “reglarea emoțiilor celorlalți” și stres. Ipoteza 1.5. Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale “dezirabilitatea socială” și stres. Ipoteza 2.1. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali ) au scoruri semnificativ mai mari la factorul înțelegerea emoțiilor celorlalți
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
care lucrează la privat (reprezentanții medicali ) au scoruri semnificativ mai mari la factorul înțelegerea emoțiilor celorlalți decât angajații care lucrează la stat (profesorii). Ipoteza 2.2. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul reglarea emoțiilor celorlalți decât cei care lucrează la stat (profesorii). Ipoteza 2.3. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul dezirabilitate socială decât cei care lucrează la stat (profesorii). Ipoteza 2.4. Angajații care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
care lucrează la stat (profesorii) au scoruri semnificativ mai mari la factorul înțelegerea emoțiilor personale decât cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali). Ipoteza 2.5. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul reglarea proprilor emoții decât angajații care lucrează la stat (profesori). Ipoteza 3. Angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat ( profesorii). 3.3. DESIGN-UL CERCETĂRII 3
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
beneficii: mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc). 3.3.2. Instrumente utilizate a) Pentru inteligența emoțională - s-a folosit chestionarul de inteligență emoțională care are 60 de itemi . Acesta vizează înțelegerea emoțiilor personale, înțelegerea emoțiilor celorlalți , reglarea propriilor emoții, reglarea emoțiilor celorlalți și dezirabilitate socială. Înțelegerea emoțiilor personale se referă la conștiința stărilor interne, a preferințelor, a resurselor și intuițiilor. Cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine. Înțelegerea emoțiilor celorlalți se referă la conștiința sentimentelor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc). 3.3.2. Instrumente utilizate a) Pentru inteligența emoțională - s-a folosit chestionarul de inteligență emoțională care are 60 de itemi . Acesta vizează înțelegerea emoțiilor personale, înțelegerea emoțiilor celorlalți , reglarea propriilor emoții, reglarea emoțiilor celorlalți și dezirabilitate socială. Înțelegerea emoțiilor personale se referă la conștiința stărilor interne, a preferințelor, a resurselor și intuițiilor. Cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine. Înțelegerea emoțiilor celorlalți se referă la conștiința sentimentelor celorlalți, a nevoilor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
referă la conștiința stărilor interne, a preferințelor, a resurselor și intuițiilor. Cuprinde: conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare, încredere în sine. Înțelegerea emoțiilor celorlalți se referă la conștiința sentimentelor celorlalți, a nevoilor și preocupărilor. Cuprinde: empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională Reglarea propriilor emoții se referă la managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor. Cuprinde: adaptare, autocontrol,conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre servicii. Reglarea emoțiilor celorlalți se referă la inducerea răspunsurilor dorite
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
preocupărilor. Cuprinde: empatie, orientare spre servicii, constiinta organizațională Reglarea propriilor emoții se referă la managementul stărilor interne, al impulsurilor și resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor. Cuprinde: adaptare, autocontrol,conștiinciozitate, a fi de încredere, inițiativa și inovație, imbold spre servicii. Reglarea emoțiilor celorlalți se referă la inducerea răspunsurilor dorite la alții: leadership, dezvoltarea celorlalți, influența, catalizator al schimbării, comunicare, managementul conflictelor, crearea relațiilor, capacitatea de muncă în echipă , colaborare. Dezirabilitatea socială se referă la tendința de a da “răspunsuri frumoase”, este
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
nivel de venituri/luna 700-1000 Euro , plus alte beneficii: mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc) Variabilă dependența 1 Inteligența emoțională variabilă cantitativa, cu 5 factori operaționalizați prin: Factorul Înțelegerea emoțiilor personale Factorul Înțelegerea emoțiilor celorlalți Factorul Reglarea propriilor emoții Factorul Reglarea emoțiilor celorlalți Factorul Dezirabilitate socială Variabilă dependența 2Stresul variabilă cantitativa. Capitolul 4. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 4. 1. Verificarea ipotezelor Ipoteza 1. „Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres.”(subiecții care au
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
700-1000 Euro , plus alte beneficii: mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc) Variabilă dependența 1 Inteligența emoțională variabilă cantitativa, cu 5 factori operaționalizați prin: Factorul Înțelegerea emoțiilor personale Factorul Înțelegerea emoțiilor celorlalți Factorul Reglarea propriilor emoții Factorul Reglarea emoțiilor celorlalți Factorul Dezirabilitate socială Variabilă dependența 2Stresul variabilă cantitativa. Capitolul 4. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 4. 1. Verificarea ipotezelor Ipoteza 1. „Există o legătură invers proporțională între inteligența emoțională și stres.”(subiecții care au scoruri ridicate la nivelul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
proporțională între factorul inteligenței emoționale înțelegerea emoțiilor celorlalți și stres.” Această ipoteză nu se confirmă. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale înțelegerea emoțiilor celorlalți și stres. Ipoteza 1.3. “Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres.” Această ipoteză nu se confirmă. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres. Ipoteza 1.4.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea emoțiilor celorlalți și stres” ((subiecții
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
legătură între factorul inteligenței emoționale înțelegerea emoțiilor celorlalți și stres. Ipoteza 1.3. “Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres.” Această ipoteză nu se confirmă. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale reglarea propriilor emoții și stres. Ipoteza 1.4.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale reglarea emoțiilor celorlalți și stres” ((subiecții care au scoruri ridicate la nivelul factorului reglarea emoțiilor celorlalți vor avea un nivel scăzut de stres). Pentru
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]