1,417 matches
-
fructelor de pădure, a ciupercilor, a florei și a faunei specifice etc. De specificat faptul că pădurea se plasează mai mult în sud, în zona satelor Slobozia și Curmătura făcând parte din marele trup de pădure ce se întinde de la Repedea (Iași) - Bârnova - Grajduri - Mogoșești (Iași) - Mădârjac - Sinești - Ghidean - Roman; 6. prezența unor râuri (Frumoasa la nord, afluent al Nicolinei și Poiana Lungă la sud afluent al Dobrovățului) și iazuri respectiv două mari acumulări de ape, iazul Zanea (14,5,ha
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
răspuns la o întrebare (A început ploaia?/ A început/ să plouă?): da (substitut de propoziție) = "a început ploaia"; da (substitut de frază) = "a început/ să plouă"; interjecția Bravo! poate substitui propoziția "ai răspuns corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu-se dintr-o succesiune logică de fraze, propoziții și substitute de propoziții/ fraze, relaționate sintactic (prin raporturi sintactice) și semantic (nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor existente în anumite areale. 3.4
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în orașe pe anumite perimetre. Am utilizat această
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): Grădina Botanică, Iași am determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus Dancu, Iași - am determinat: Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus Grădina Publică
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
speologică: cască de protecție, lanternă frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele; termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la 10 km sud de orașul Iași. Ea a fost legiferată prin H. C. M. 1. VIII. 1955, cu o suprafață
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele; termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la 10 km sud de orașul Iași. Ea a fost legiferată prin H. C. M. 1. VIII. 1955, cu o suprafață de 1,9 ha, iar prin decizia
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la 10 km sud de orașul Iași. Ea a fost legiferată prin H. C. M. 1. VIII. 1955, cu o suprafață de 1,9 ha, iar prin decizia Consiliului Popular Județean din 1973 suprafața ocrotită ca zonă științifică a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ca zonă științifică a fost mărită la 5,8 ha și înconjurată de o centură de protecție de 38,5 ha. Geologia și paleontologia - pe toată grosimea, de 30 de m (între 325 - 352m altitudine), este prezentă placa calcarului de Repedea, constituită din calcare oolitice, calcare lumașelice și nisipuri. Importanța științifică a profilului de aici este mărită de bogata faună fosilă, îndeosebi de moluște (lamelibranchiate și gasteropode), caracteristice pentru zona litorală a domeniului marin salmastru, în care s-a sedimentat cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de ani în urmă complexul litologic de mai sus. Revizuirea recentă a faunei, duce la concluzia că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni, Mactra fabreana, Pholas hommairei, Gibbula beaumonti, indică vârsta basarabianului superior pentru calcarul de Repedea. Prin această revizure, în afară de precizarea vârstei, au fost identificați (în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni, Mactra fabreana, Pholas hommairei, Gibbula beaumonti, indică vârsta basarabianului superior pentru calcarul de Repedea. Prin această revizure, în afară de precizarea vârstei, au fost identificați (în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure este un tipic fragment din platoul structural al dealului Repedea, la rândul său reprezentant tipic al
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure este un tipic fragment din platoul structural al dealului Repedea, la rândul său reprezentant tipic al platourilor structurale din Podișul Modovei. Platoul structural de aici este delimitat net la N și NV de un puternic abrupt de cuestă, corespunzător grosimii plăcii de roci dure, continuate cu pante ușor mai domoale
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și un ideal punct de observație asupra Iașului și a întregii regiuni, ce permite o instructivă comparație între relieful colinar mai coborât (150 -200m) al Câmpiei Moldovei (Depresiunea Jijia - Bahlui), modelat pe marno-argile și platoul înalt (350 - 400m) al Dealului Repedea (component al Podișului Central Moldovenesc), protejat de placa rezistentă de eroziune (Băcăuanu V., 1980). Această diferență geologică și morfologică între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu soluri evoluate (brune și cenușii, tipice și podzolite) pe care se dezvoltă întinse păduri de foioase, cu o populație mai rară (40 - 50 locuitori pe km2) și o economie predominant forestierozootehnică
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a țării. Cormofitele lemnoase sunt reprezentate de: Cercospora salviicola, Diplodina salviae, Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în vale pe cărarea făcută de animale și după 30 de metri
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și Oana Chachula au realizat următoarea schiță, împărțind peștera pe șase săli. 4.2.1. Colonia de hibernare din Grota Mare În Grota Mare în perioada cuprinsă între lunile octombrie 2004 - martie 2005 am observat colonia de hibernare, grota de la Repedea fiind un adăpost pentru hibernare. Colonia este prezentă în perioadele cu temperaturi scăzute, însă speciile nu sunt todeauna aceleași, prezintă o ușoară dinamică. Numărul de lilieci în această perioadă a variat între 2 exemplare pe data de 15. 10. 2004
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și utilizarea apei pentru orice fel de folosință (cu excepția punctului e). D. Rezervații geologice și paleontologice = 20,33 ha Au suprafețe restrânse, putând fi împrejmuite fără eforturi financiare deosebite; se găsesc pe terenuri neproductive pentru agricultură: 1. Locul fosilifer Dealul Repedea, comuna Bârnova: 14,69 ha (din care 6,8 ha rezervație științifică iar restul de ha zona de protecție) 2. Punctul fosilifer Băiceni, comuna Cucuteni: 3,23 ha 3. Bohotin Pietrosu, comuna Răducăneni, 0,91 ha 4. Șcheia, comuna Șcheia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la nord de municipiul Iași; teren extravilan: 70,8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabilă), laleaua pestriță (Fritillaria montana) (vulnerabilă), Nectaroscordum dioscoridis (plantă vulnerabilă). 6. Pădurea Bucium Motel, situată la sud de municipiul Iași; extravilan: 33,8 ha 7. Pădurea Repedea, situată la sud de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 32,5 ha 8. Pădurea Dancu Iași, situată la sud-sud est de municipiul Iași; teren intravilan: 10,8 ha. Clasificarea acestor zone în acord cu criteriile I.U.C.N. este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). D. Rezervațiile geologice și paleontologice LOCUL FOSILIFER-DEALUL REPEDEA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Bârnova; proprietate publică locală: primăria comunei Bârnova (6 ha) și primăria Iași (0,8 ha), în administrarea Consiliului Local al Comunei Bârnova. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria I
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
54 m (maximă), 132,3 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°05’ latitudine nordică, 27°38’ longitudine estică; Comuna Bârnova, pe Dealul Repedea, la 9 km sud de municipiul Iași, în apropierea DN Iași-Vaslui. Căile de acces: localități apropiate satele Pietrăria și Păun, comuna Bârnova; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime mică, cu o dinamică ridicată a apei și o bună aerare ce a permis o dezvoltare explozivă a mactrelor. Fauna fosilă din Dealul Repedea cunoscută până în prezent este reprezentată prin: foraminifere, ostracode, bivalve, gasteropode și mamifere. Întâlnim specii de cardiide, Solen, cyrene, veneride, trochide, ceriti, relevând caracterul salmastru al mării, la care se adaugă o asociație de Cardium fittoni, Mactra fabreana, Mactra podolica. În
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
bivalve, gasteropode și mamifere. Întâlnim specii de cardiide, Solen, cyrene, veneride, trochide, ceriti, relevând caracterul salmastru al mării, la care se adaugă o asociație de Cardium fittoni, Mactra fabreana, Mactra podolica. În prezent putem afirma că fauna fosiliferă din Dealul Repedea reprezintă un etalon biostratigrafic pentru Basarabianul superior din țara noastră. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol și renzină. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației face parte din subbazinul pârâului Vămeșoaia, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
speciilor prezente aici, marele geolog a scris prima lucrare de geologie în limba română - Calcariul de la Răpidea. Acesta a semnalat pentru prima dată specii precum: cardiide, cyrene, veneride, ceriți, trochide, specii caracteristice fundului de mare salmastră. Fauna fosilă din Dealul Repedea constituie cel mai bogat și reprezentativ zăcământ fosilifer sarmațian din platforma moldovenească, inventariat UNESCO. Este reprezentată de specii de: foraminifere (Ammonia beccarii, Ammonia tepida, Asterigerina sp., Cibicides sp., Cornuspira sp., Elphidium macellum, Elphidium minutum, Elphidium rugosum, Elphidium subumbilicatum, Globigerina sp
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]