3,228 matches
-
din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie și nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brândușa Juica, președinta Departamentului pentru Literatură al S.L.R., neîndoielnic că, ne asumăm reproșul dulcegăriilor, dar cum s-ar putea vorbi altfel despre limba care pe buze aduce miere, când o cuvântăm și care posedă puterea magică de a ne aduna laolaltă, de oriunde am rătăci, atunci când ne este dor de ea! - Cu o
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
dar și un pic politologic ! În timp ce-i "urseau" lui Ianis, o frumoasă epopee, A venit zâna cea rea (prin cea de-a ll-a Andree...) Care-a-nceput să anuleze frumoasele anticipări Schimbându-le sensul și forma, ca imposibile urări... Aducând reproșuri grave că deși neinvitată Forțând "Garda Princiară" : "iată-mă aterizată, Ca să șterg pe totdeauna tabla cu promisiuni Lăsate de cele 3 ! Le voi duce în genuni !" Frumoase și pe "din afară", cele 3 bune ursitoare ! (Precum și Cavalerul Silviu !), în clasica
FERMECĂTOARE URSITOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377761_a_379090]
-
mereu lipsa lucrărilor de acest fel. Vechea înclinație de a pune pe seama istoriografiei apusene o culpabilă lipsă de interes, decurgînd în parte din dezinteresul politic, găsea în schimbările și confuziile din anii 90 un teren încă mai propice pentru asemenea reproșuri. Cu toate acestea, o mulțime de studii despre români au apărut în diverse zone ale lumii, cele mai multe în spațiul anglo-saxon, lucru explicabil nu doar prin resursele materiale existente acolo, ci totodată sau mai ales grație unor spirite care au știut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României aflată în mijlocul populațiilor slave. Argumentele lui Carol sînt alimentate de conștiința originilor sale familiale, de punerea în valoare a caracteristicilor națiunii sale. În conflictul dintre Poartă și Balcani, el pretinde să-și păstreze neutralitatea, fapt care-i va aduce reproșurile comitetelor panslave -, înțelegînd ca această neutralitate să-i fie recunoscută. Guvernul său face cunoscut că va controla și va interzice traficul de arme al României la sud de Dunăre. În acest sens, ministrul Kogălniceanu trimite circulare căpitanilor din toate porturile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acea emigrare extraordinară spre fîntînele științei din Franța și Germania, care pînă astăzi a mers tot crescînd și care a dat mai ales României libere o parte din lustrul societăților străine. Din nenorocire, numai lustrul din afară!". Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care au inventat un popor uitînd poporul, adevăratul popor român. În aceasă epocă de modernizare a României, junimiștii nu dețin monopolul criticii corupției și a pervertirii funcționării instituțiilor. Facțiunea liberală radicală contestă caracterul pretins democratic al sistemului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pămînt, în contrast cu arenda draconică, camăta din sate. Chestiunea arendei este esențială: proprietarul absent închiriază întinderi considerabile de pămînt marilor arendași care subînchiriază țăranilor sau angajează zilieri pe părțile de moșie care nu sînt subarendate. Legea din 1864 este condamnată iar reproșurile formulate în legătură cu aceasta dezvăluie frecvent un conservatorism paternalist. Indirect, este denunțată mentalitatea capitalistă: în 1864, țăranii au fost eliberați dar proprietarii au încetat să-și îndeplinească datoriile față de ei. Această teză este reluată de La Revue des Deux Mondes într-un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avut consecințe pentru remedierea cărora a fost necesar mult timp". Care este bilanțul? Războiul a costat, începînd din 1941, 300 miliarde de lei, România a furnizat Germaniei 8 milioane de tone de petrol, a pierdut 250.000 de oameni. Iar reproșul sună cu forță: Noi am pierdut 18 divizii pe Don și la Stalingrad, pentru că am fost încercuiți și pentru că n-am putut să ne eliberăm din cauza lipsei unui armament modern, blindat și anticar". În ciuda acestor reproșuri la adresa Germaniei, Antonescu își
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
000 de oameni. Iar reproșul sună cu forță: Noi am pierdut 18 divizii pe Don și la Stalingrad, pentru că am fost încercuiți și pentru că n-am putut să ne eliberăm din cauza lipsei unui armament modern, blindat și anticar". În ciuda acestor reproșuri la adresa Germaniei, Antonescu își păstrează credința și declară lui Maniu: "Voi sînteți pentru regimul democratic parlamentar și pentru o politică externă de alianță cu democrațiile occidentale. Eu sînt pentru un regim intern de stat național totalitar și pentru o politică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rezultatul relei voințe interne și al unui complot extern. Reflecția deschisă asupra reformei care se afirmă după 1983 în Uniunea Sovietică nu are loc și în România. Și totuși, realitățile economice impun o creștere a dependenței față de URSS, conducînd la reproșurile sovieticilor față de România care nu mai răspunde așteptărilor partenerului său. Observatorii occidentali examinează critic statisticile românești: cheltuielile neproductive se traduc prin sume enorme afectate construcției palatului prezidențial. Domeniul comerțului exterior este diferențiat în funcție de plățile în devize convertibile. În primul caz
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revendicarea apare în scrisul Doinei Cornea, ca și în cel al comuniștilor reformatori. În primăvara lui 1989 se realizează o întîlnire între limbajul și acțiunea democraților și cel al partizanilor modelului gorbaciovian în România. Doina Cornea adresează un mesaj de reproș șefului statului român, însoțit de un program de reforme. Scrisoarea este trimisă din Cluj și datată aprilie 1989. Disidenta cere: Puneți capăt acestei politici represive și mai dăunătoare chiar decît dezastrul economic pe care l-a produs. Ana Blandiana, Dan
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bază ale medierii privesc atât mediatorii, cât și mediații: a) nu sut de partea nimănui și nu judecă pe nimeni; tot ce se spune în sala de mediere este confidențial; b) În procesul medierii mediații: nu vor folosi porecle, insulte, reproșuri; nu se vor întrerupe; vor fi onești și respectuoși; vor lucra serios pentru rezolvarea problemei; tot ce se va relata în timpul medierii este confidențial. Mediatorul se va asigura dacă mediații accptă și sunt de acord cu regulile de bază stabilite
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
înșine decît Istoria Mickiewiczilor și a celor ca Prus." Așa este, dar pentru ca un Luchian, un Andreescu, un Dimitrescu să strălucească, a fost nevoie de acești Artachino, fundal agreabil, cum ar spune Paleologu, deci Artachino, Vermont, Baltazar, Hârlescu, meșteșugarii fără reproș, dar și fără geniu. (Ce parșiv, Gombrowicz ăsta!) Marele psihiatru mai toarnă din Minard. Din nou, derulările noastre de-o viață, călătoriile, confruntările. Și, iarăși, ochii gitanei din tabloul lui Artachino. Ora e din ce în ce mai ireală. De-afară se-aude un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și materia, pentru a le transforma în sclave." "Pudoare și impudoare, vitalitate și moarte, violență și sensibilitate, provocare și naivitate, făcea să vibreze toate aceste corzi cu o intensitate care îi iradia pe toți cei ce se apropiau de el." Reproșurile îndurerate ale Marinei: "Cînd puteam să ne strecurăm în viața lui, iresponsabilitatea unui tată, a unei mame, dar și a unei soții posesive ne-au deposedat de afecțiunea după care eu și Pablito tînjeam." " Ar fi fost suficient ca Picasso
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și insistența cu care e raportată literatura ce se scrie acum, aici, la celelalte literaturi neapărat vesteuropene intenționîndu-se probabil o totuși nefericită motivare a cvasianonimatului ce o marchează. Discuțiile în jurul subiectului, cînd nu pun degetul pe rană, au aerul unor reproșuri adresate factorilor de răspundere, desueta formulă a unui trecut încă păstrat. Se lasă impresia că de lipsa unei audiențe internaționale se fac vinovate nu știm ce ambasadă românească, nu știm ce departament ministerial, cînd pentru orice minte lucidă nu în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
partid de control asupra Securității, până atunci Securitatea, dacă nu se considera ceva mai deasupra, în orice caz se considera egală cu comitetul regional, față de care nu considera că trebuie să dea socoteală de activitatea sa”. Dincolo de substratul politic al reproșurilor aduse activității Securității, este evidentă nemulțumirea Partidului față de atotputernicia Securității și s-a acționat în direcția diminuării acesteia prin acordarea unui statut privilegiat membrilor de partid, mai ales celor cu funcții de conducere. Un ultim episod semnificativ al confruntărilor Partid-Securitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cazuri. La organele de miliție se manifestă tendințe de abuz care trebuie lichidate cu fermitate. Calitatea lucrărilor acestor organe este foarte slabă. Multe dintre lucrările pe care le prezintă trebuie respinse ca necorespunzătoare. Aici eu nu vreau să fac un reproș Ministerului Afacerilor Interne, că nu se preocupă de această chestiune, însă după părerea mea nu se preocupă așa cum trebuie. În primul rând nu se poate rezolva problema cercetărilor cazurilor importante cu oameni care nu știu nici numele să și-l
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
non-contra-dicție: a aruncat o punte deasupra prăpastiei pe care a creat-o; [...] însăși contradicția sa a de-venit un zid de netrecut și a cărui poartă nu se putea deschide în fața nimănui căci o pecetluise cu principiul non-contradicției"14. Teribil reproș. Pentru Fondane, Lupasco îl refuză pe Dumnezeu în sînul logicii sale: filosofia sa este o nontologie, "un fel de ontologie a ne-ființei". Fondane cunoaște, desigur, rolul pe care Lupasco îl atribuie afectivității. Dar afectivitatea îi pare supraadăugată, pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și nu invers așa cum am fi tentați să credem. "Responsabilitatea morală a omului ne trimite, în aparență, la faptele lui, însă, în fond, ea ține de existența acestuia. [...] Conștiința se leagă deci de esse, în timp ce operari nu e decât ocazia reproșurilor pe care le aduce. Or, cum libertatea nu este revelată decât prin responsabilitate, cele două trebuie să se afle la un loc, adică în esse. În schimb operari cade sub incidența necesității"26. Dacă aparent reproșurile conștiinței au ca țintă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu e decât ocazia reproșurilor pe care le aduce. Or, cum libertatea nu este revelată decât prin responsabilitate, cele două trebuie să se afle la un loc, adică în esse. În schimb operari cade sub incidența necesității"26. Dacă aparent reproșurile conștiinței au ca țintă actele noastre, în realitate, ele sunt îndreptate împotriva noastră, împotriva a ceea ce suntem noi. "Greșeala și meritul trebuie să se atașeze acestui esse, care înseamnă ceea ce suntem"27. Sentimentele de satisfacție sau de nemulțumire referitoare la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de-a treia Critică. De asemenea, metafizica, chiar în sensul ei prekantian, nu poate fi edificată așadar, nici nu poate fi conceput un nou proiect al ei în absența unor linii de semnificație "teoretică" ce trimit către un proiect antropologic. Reproșul lui C. Rădulescu-Motru privind înțelesul kantian al subiectului cunoscător, anume că acesta apare într-o formă abstractă, ca subiectivitate transcendentală, fără semnificație la nivelul individului concret, are justificare dacă omul este înțeles numai ca subiect al cunoașterii. Înțeles ca ființă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el s-a folosit de un nume fictiv (Rodolfo Muller) în așa fel că mariajul lor nu este legal încheiat. El îi înmânează un formular de divorț pentru a-l semna. La început Lină, în lacrimi, protestează; apoi rănită de reproșurile amare ale lui Stiffelio accepta să-și pună semnătură pe document. Dar dacă acum nu mai i se permite să i se adreseze lui Stiffelio în calitate de soț, ea poate să i se adreseze în calitate de pastor, pentru a se confesa. Lină
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sus, drept care acolo există cutume formate din tradiții, protocol și puțin kitsch. Deși ținuta era obligatorie, totuși R.D.R. nu se conforma decât prin faptul că purta peste cămașa din mătase un papion bine asortat. La început, a fost privit cu reproș, dar, încetul cu încetul, lumea s-a obișnuit cu acel domn excentric, despre care circulau numeroase legende.) Până ce respectabilul notar Dr. Alfred Wurm a descoperit într-un jurnal vechi că domnul excentric nu este altul decât cel ce a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Crizele, în piesele lui Constantin Popa, nu au nimic artificios, ele fiind pregătite prin gradate tensionări ale subtextului.) Armonia ce părea să domnească se fisurează văzînd cu ochii, lăsînd locul unor stări conflictuale care mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai iese la iveală o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
m-am omorît... puțin cîte puțin... Și tu m-ai ajutat... M-ai ajutat, Marieta, fără să vrei... fără să știi... Marieta: E, asta-i! Măi omule, ce-i cu tine, ce-ți veni?! Costache: Eu nu-ți fac nici un reproș... dar... Marieta, eu am știut că periodic mergeai la același colonel de securitate la care mergeam și eu... Marieta: (după o clipă de năuceală) Și?! Da, eram chemată la securitate... Și ce-i cu asta? N-am făcut nimic rău
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cuvântul delegatului albanez întrucât "cine știe ce mai spunea albanezul". Începuse polemica publică între sovietici și chinezi, iar albanezii îi susțineau pe chinezi. Gh. Gheorghiu-Dej a luat cuvântul și, ca și ceilalți delegați, s-a referit la albanezi foarte pe scurt cu reproșul că "n-au trimis o delegație reprezentativă". Comunicatul adoptat cu acest prilej menționa faptul că participanții la consfătuire "au discutat probleme legate de pregătirea încheierii Tratatului de Pace cu Germania" și "au exprimat hotărârea nestrămutată a țărilor socialiste de a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]