4,889 matches
-
cărții la 9 av 5683/1923, adică ziua tradițională de doliu și comemorare a marilor catastrofe care loviseră iudaismul. El dă astfel tonul cărții, care este o relatare a persecuțiilor și distrugerilor îndurate de evrei de-a lungul secolelor. Și repune în prim-plan, ca în literatura rabinică tradițională, tema suferinței suportate din iubire. "Povestirile suferințelor din trecut au și cânturi de consolare pentru viitor", scrie el. Bernfeld precizează că, elaborând cartea, scopul său era "de a întocmi martirologiul poporului lui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
instrumente pentru fumat. Și firma aceasta, salvată ca prin minune, se află la loc de cinste în muzeul tutunului.) Când, în 1940, Adolf Hitler "a dăruit poporului german Saarbrucken" și a invadat Alsacia, vechea firmă cu litere gotice a fost repusă deasupra elegantei intrări (deși, între timp, Hermann Khumer murise și locul său era ocupat de nepotul Siegfried Khumer). Pe urmă, atunci când localitatea a abordat din nou drapelul francez, a fost clar că firma aceea cu litere gotice nu-și avea
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
din vest să-i pună la respect pe cei din est e prin Torania. Așa că, în treacăt doar în treacăt! -, trupele Imperiului de Vest iau sub stăpânire Regatul (sau, după caz, Republica) Torania. Și, astfel, hotarele istorice sunt, în sfârșit, repuse în drepturi. Asta spre marea bucurie a populației băștinașe, care iese de fiecare dată în stradă și aclamă fierbinte trupele eliberatoare. În schimb, atunci când Imperiul de Est intră în criză economică, se vede el obligat să atace Imperiul de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
respect pe cei din vest e prin Torania. Așa că, în treacăt doar în treacăt! -, trupele Imperiului de Est iau sub stăpânire Regatul (sau, după caz, Republica Torania), eliberând-o de crunta stăpânire vestică. Și, astfel, hotarele istorice sunt, în sfârșit, repuse în drepturile lor legitime. Prilej cu care populația băștinașă iese cu mic cu mare în stradă și aclamă frenetic trupele eliberatoare. Deci, fie că e condus de un rege, fie că e condus de un președinte, statul independent Torania a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
numeroase oportunități și partenerii străini au început să nu mai accepte reprezentarea Republicii Vandana de Sud31 și chiar și reprezentanții țărilor care au salutat atât de gălăgios reforma vǘndǘnilor își căutau parteneri de discuție mai credibili. Până la urmă, s-a repus în Parlament Legea și aceasta a fost abrogată. (Întâmplător sau nu, tot cu 37 voturi pentru, 21 contra și 53 abțineri!) Asta cu toate că organizații și partide din mai toate țările democrate și-au arătat în comunicate de presă îngrijorarea profundă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
antropologie, biologie și alte științe sau discipline. Scopul este îmbunătățirea comportamentului valorificabil în sens economic prin integrarea unor cunoștințe noi, unii spun nespecifice și studierea modului în care oamenii fac alegeri în viața cotidiană, în ceea ce numim realitate. Sunt astfel repuse în discuție și chiar îndepărtate multe dintre postulatele sau axiomele prea economiciste, dar instrumentele matema tice nu sunt îndepărtate complet. Comportamentul economic al indivizilor este influențat de sugestiile din mediu și de propriile constructe interioare, cum ar fi teama de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
amicii săi trebuie să o aibă prezentă în minte atunci cînd se străduiesc să elaboreze modele de dezvoltare pentru o Ru-sie aflată la marginea prăpastiei. Acest avertisment sună ciudat în contextul actual, în care modelul american este tot mai mult repus în cauză. Piața este pe cale de a reuși acolo unde au eșuat marile imperii și marile religii: să reunească ansamblul ființelor într-o comunitate globală. Sau societatea globală se va dovedi cea mai mare utopie din istoria omenirii? 3.10
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în secolul al XIX-lea, deja putem vorbi despre o ruptură, mulți oameni de știință manifestîndu-se cu ostilitate față de religie, cu toate că însuși Darwin susținea că pro-cesul evoluției fusese proiectat tot de Dumnezeu. Descoperirile științifice din secolul al XX-lea au repus în discuție multe idei religioase clasice, reprezentanții științei reformulînd concepte vechi și abandonînd aproape complet tradiția și doctrinele sale. În noul mileniu, știința și religia tind să se regăsească, ele nu mai sunt percepute ca inamici, ordinea și sensul se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
semnificativă a comportamentului nostru, ca și anumite facultăți mentale, deducîndu-se de aici faptul că libertatea umană este o iluzie. Dar nu totul de-pinde totuși doar de gene și neuroni. Așa cum arată autorul, "Dependența vieții mentale și spirituale de procesele biologice repune în discuție problema dualismelor tradiționale corp-suflet și materie-minte. Atît oamenii de știință, cît și teologii sunt preocupați să elaboreze teorii ale eului întrupat social, care să fie compatibile cu descoperirile neuroștiințelor și ale antropologiei și, de asemenea, cu viziunea biblică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
către lume și pentru a ne bucura mai deplin de experiențele noi. Nu există mântuire în afara progresului consumului, fie el și redefinit de noi criterii; nu există speranța unei vieți mai bune dacă imaginarul satisfacerii complete și imediate nu este repus în discuție, dacă rămânem la fetișismul creșterii nevoilor comercializate. A trecut vremea revoluțiilor politice, ne aflăm în fața momentului reechilibrării culturii consumeriste și al reinventării permanente a consumului și a modurilor de trai. Începuturile societății de hiperconsum datează de la sfârșitul deceniului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
posibilitățile și după nevoile sale”. Totuși, în ansamblu, politicile de diversificare rămâneau limitate, dominate copios de seriile mari, standardizate. Începuturile fazei III coincid cu momentul în care principiile fordiene care organizau producția seriilor repetitive prezintă semne de epuizare și sunt repuse în cauză. Pentru a contracara încetinirea consumului provocată de saturarea piețelor domestice cu bunuri de consum de folosință îndelungată și pentru a răspunde mai bine nevoilor individualiste de diferențiere, industriașii au imaginat noi moduri de stimulare a cererii, fondate pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
individ pentru a-și afirma subiectivitatea sa autonomă și propria identitate. Prin respingere și prin alegeri conștiente, consumatorul experimentează un mod de a fi un subiect a cărui autonomie se concretizează în prudență, discernământ, capacitate de a schimba și a repune în cauză ceea ce există. Nu e vorba de o simplă apărare contra lumii exterioare, ci de un instrument de însușire individuală a unei părți a lumii dominate de piață. Ceea ce s-ar putea numi „cogitoul hiperconsumativ” apare ca una dintre
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un eșec imputabil doar propriei persoane. Lăsat singur, scos din colectiv, individul trăiește realitatea economică și socială ca pe o chestiune personală. Epoca noastră este martora individualizării eșecului social, toate anchetele arătând că șomajul obsedează în mare măsură conștiințele individuale, repune în chestiune identitatea personală și socială. Ceea ce odinioară era trăit ca un destin de clasă este trăit acum ca o umilință, ca o rușine individuală. Astfel, în inima planetei Bunăstare crește sentimentul de a fi inutil pe lume, de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care, propagând o cultură a satisfacerii imediate a dorințelor, ar ajunge să destructureze organizarea psihică a consumatorilor, să dezarmeze omul în fața așteptării și a frustrării, să anuleze distanța dintre ființa lui și seducțiile pieței. Această lectură „paranoică” a publicității trebuie repusă în discuție. Publicitatea instituie oare domnia frenetică a momentului și a consumului irepresibil? Cum să înțelegem, în acest caz, faptul că în Europa procentul economiilor familiale se menține la un nivel relativ ridicat, adică în jurul a 16% din venitul disponibil
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fazei II, prosperitatea economică, angajările cu normă întreagă și statul providențial par să poată asigura eliminarea pauperității prin ridicarea generală a nivelului de viață. Chiar dacă marea sărăcie subzistă, ea apare doar ca un fenomen rezidual, imaginea dominantă fiind „fluxul ce repune pe linia de plutire toate ambarcațiunile”. Această teză a evoluției spre clasa de mijloc a fost pusă în dificultate prin creșterea inegalității veniturilor și prin noua pauperizare în proporții de masă ce a rezultat din răsturnările socioeconomice din ultimele două
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
invidia, ura și disprețul pentru vecin, trufia și încrederea exagerată în sine pun stăpânire, ca să zicem așa, pe sufletul omului, din care-și fac câtăva vreme moșie”28. Cât timp oamenii trăiau în sisteme aristocratice, nimeni nu se gândea să repună în cauză ordinea lucrurilor revoltându-se contra propriei sorți. Totul se schimbă odată cu democrația. Fiecare individ devenind egalul celorlalți, se poate compara cu ei și are tendința să găsească insuportabil cel mai mic privilegiu de care se bucură vecinul său
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
infamiei și desemnat ca obiect prezumtiv al formației, subiect investit cu o misiune extrem de importantă: să salveze planeta schimbându-și de la o zi la alta obișnuințele și „consumând durabil”. Principiul responsabilității nu se mai adresează exclusiv producătorilor, ci consumatorilor înșiși, repunând în discuție principiul abundenței, conform căruia fiecare are dreptul să consume o cantitate nelimitată de energie. A economisi energia, a elimina risipa, a lua cunoștință de efectele negative ale modului nostru de trai asupra mediului înconjurător: faza III este aceea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ignorat. Contribuțiile vitale ale femeilor ca educatori și perpetuatori ai practicilor culturale, sociale și economice au fost recunoscute abia de curând de economiștii occidentali specializați pe dezvoltare. Cartea de față încearcă să arate cum pot conceptele să întărească sau să repună în discuție relațiile de gen și demonstrează că punctele de contestare includ chestiunile conceptuale. Mai arată, de asemenea, importanța vitală a femeilor atât pentru procesul de globalizare, cât și pentru democratizare și contestă discursurile și practicile care încearcă să țină
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de a-și căuta de lucru și necesitatea de a rămâne acasă. În sfârșit, slujbele create prin înființarea serviciilor sociale ale statului keynesian dispar o dată cu dezintegrarea serviciilor publice (Jensonxe "Jenson, J.", Hagenxe "Hagen, E.", Reddyxe "Reddy, C.", 1988). Globalizarea a repus astfel în discuție înseși noțiunile de „public” și „privat”, înrăutățind cu aceasta diviziunea socială pe criterii de gen. Discursul neoliberal al „reprivatizării” (Fraserxe "Fraser, N.", 1989) încearcă să retrimită economicul și socialul înapoi în vechea enclavă domestică. Reprivatizarea domesticului, după cum
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
față de femei a fost unul dintre subiectele cele mai studiate de cercetătorii feminiști (Patemanxe "Pateman, Carole", 1988; Nelsonxe "Nelson", 1990; Gordonxe "Gordon, L.", 1990; Fraserxe "Fraser, N.", 1990). Feministele au încercat să deconstruiască „statul social pe două canale” și au repus în discuție teoria și practica socială, pentru au reevalua statul providențial dintr-o perspectivă nouă, care să țină seama de gen (Nelson, 1990). Faptul că feministele au continuat să își concentreze atenția asupra statului național ca agent al schimbării, pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
li se respecte drepturile în calitate de ființe umane, „drepturile omului încep să se ciocnească cu principiul cetățeniei bazate pe naționalitate și cu granițele națiunii” (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996, p. 33). Drept rezultat, actorii individuali și organizațiile nonguvernamentale au fost stimulate să repună în discuție rolul statului ca unic subiect al legilor internaționale. Aceste noi regimuri legale au implicații și în ceea ce privește conceptul de „cetățenie”. Femeile, fie individual, fie în mod colectiv, pot fi recunoscute ca subiecți ai legilor internaționale. Organizațiile ce luptă pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de a reglementa mediul de afaceri, ținând seama de interesul public; • amenință investițiile comunităților locale din zone defavorizate economic și programele de discriminare pozitivă menite să reducă prăpastia economică generată pe criterii de gen. Orice companie sau investitor străin poate repune în discuție programele de asistență pentru săraci, pentru dezvoltare economică sau pentru întreprinderile mici; • creează o bază inegală pentru concurență, furnizând corporațiilor noi metode de impunere a propriilor reguli, prin mecanisme de piață și prețuri nereglementate. Țările puternice, în general
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
clasa socială nici chiar în țări avansate precum Suediaxe "Suedia" sau Statele Unitexe "Statele Unite" (Wrightxe "Wright, Erik Olin", 1997, p. 304). Cu alte cuvinte, regimurile de gen sunt foarte asemănătoare în păturile superioare și cele inferioare. Limitele de clasă nu repun neapărat în discuție regimurile de gen, deși bărbații din Suedia, indiferent de categoria socială, fac mai multe treburi casnice decât americanii (Wrightxe "Wright, Erik Olin", 1997, p. 289). Totuși, făcând o comparație între Statele Unite, Suedia și Japoniaxe "Japonia" din punctul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cauzată de accidentele de circulație rămâne mult mai frecventă decât mortalitatea prin sinucidere: aproximativ de trei ori mai frecventă). Sinuciderea unui tânăr, adolescent sau adult, constituie un scandal pentru societate cu atât mai inacceptabil cu cât acest gest pare să repună în discuție chiar fundamentele acestei societăți, denunțându-i carențele. Act care, întotdeauna, desemnează drept responsabil și vinovat (orice s-ar putea spune despre acesta, asocierea se face întotdeauna) anturajul celui care îl comite și societatea în care acesta trăiește, ceea ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reflexivitate, fiind prin excelență complexitatea însăși, care reflectă și se reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune timpul în ecuație ca produs al conștienței, în toate ipotezele sale și nu doar al celor fizicalizate prin măsurare (exclusiv ca program de muncă, cum s-a întâmplat), orientându și sensurile concreteții economice și pentru timpul „necalculabil” sau „neprețuit”, adică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]