2,221 matches
-
un mileniu la altul / piatra cum un melc etc.), iar titlurile multora dintre ele par a preceda articole de dicționar, cărora le conferă un alt statut: Estetism, Piatra, Dificultate, Plimbare, Trepte, Madrigal, Etică, Idila, Săptămâna, Strada, Cearcăne etc. O firească resemnare dă numitorul comun al poemelor, izvorând dintr-o imperturbabilă luciditate, venind, la rândul ei, din racordarea la realitate, a cărei chintesență o înveșnicea în vers Eminescu - Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi și nouă toate -, astfel că mereu Ni
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
carte / La care scriu să o citească: cine-mi? Din nou, ca în cazul tuturor conștiințelor creatoare, poetul își exprimă, printr un laitmotiv,entuziasmul de a putea să-și transforme credințele, gândurile, fantezia în vietăți, cărțile, și, în același timp, resemnarea indusă de limitele firii: Cei vii transformă-n vietăți menirea / Credinței lor ci nu s-ajung cu firea. Modestia este virtutea spiritelor superioare, iar în volumul lui Ion Murgeanu, este exprimată explicit în repetate rânduri: Din nimic ce sunt mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
2006 reliefează, de la început, un eu dezabuzat care, asemenea multora, remarcă zădărnicia existenței sau, mai degrabă, a cunoașterii, de vreme ce doar o zi după alta / doar un șir de minciuni / ca să le-aud / nici n-ar fi trebuit să mă nasc. Resemnarea este sentimentul care se observă în atitudinea pe care o dezvăluie eul liric în fața actelor vieții, de pildă, când un fapt mărunt - omorârea furnicilor din baie și din bucătărie - îi naște întrebarea: oare ce gust va avea carnea mea / în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
susținând consecvența amintită la început, este absența oricărei urme de spectaculos. Aproape totul se desfășoară și se arată asemenea unui lung lamento (este și titlul unui poem din volumul Clipa zboară c-un zâmbet ironic, din 1999), sugerând o adâncă resemnare în ciuda deplinei conștiințe a răsturnării ierarhiei existențiale imaginate și, firește, dorite și a faptului că posedă munții de gândire. De aceea, apolinic, eul liric observă, constată, înregistrează cu tenacitate, răbdare, convins că vreme e pentru toate. În acest marasm, ipostaziat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
îmbinărilor lexicale perpetuează impresia de ermetism, cu toate că acesta pare a se diminua treptat. Din primele poeme cuprinse în carte, se desprinde o perspectivă nostalgică, estompată vag, în mod deliberat, intertextual, prin ironie / autoironie - ehe, unde ne sunt cărăbușii -, dar și resemnarea - asta e -, două dintre manifestările sinelui, care traversează continuu, îngemănate, scrisul lui Liviu Ioan Stoiciu. Ca și alți poeți de orientare postmodernistă, reliefând, paradoxal, frumosul escamotat în pântecul diform al realității, prin urâtul omniprezent, eul liric își trădează, printr-un
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
credinței că numai ție ți se poate întâmpla - Așteaptă (...) să se întâmple cu tine un miracol... - scepticismul - Eu știu că tot ce e frumos în / natură ne urâțește -, alteori o stranie bucurie a supraviețuirii, banale, dar și o trufie inexplicabilă, resemnarea, sentimentul de a fi trădat de o inimă care mereu îl / înșeală, suspiciunea - Cerul nu este curat și untdelemnul / păcătoșilor / plutește pe deasupra, croncănind, acestea sunt câteva dintre stările antinomice care îl fortifică sau îl descompun pe dinăuntru. Cu volumul O
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ianus (literele din biblii și, sub ele, mușuroaie de lut), îi induce eului liric, vorbind în numele său și al semenilor - și apelând, pentru aceasta, la persoana I plural a pronumelui și a verbului -, o atitudine, de asemenea, duală, amestec de resemnare și de revoltă, fiindcă, între combustia omului, transpusă în cuvinte și în litere, care sunt, de fapt, doar un clopot de lut (fără ecou, deci) și ochiul tău gol, poate nepăsător la ce se întâmplă, dar având, totuși, grijă să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
falimentului și îmi trebuia un timp să-mi revin. Dar echilibrul nu-mi pria. Curând, ardeam și speram iarăși. Numai că de data aceasta descoperisem și altceva, dincolo de faptul că-mi doream numerele câștigătoare pentru a mă apăra de o resemnare sălcie. Descoperisem îndoiala și chiar necesitatea îndoielii. Vechea mea încăpățînare de a crede fără rezerve mi se părea acum un fel de orbire. M-am gândit că, pentru a nu greși, trebuia să caut în orice idee și contrariul ei
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
istoriei cu mâinile legate, ne lasă la cheremul istoriei, să facă ce vrea din noi. Ea ne cere nu să înțelegem istoria, ci s-o îndurăm. Să ne resemnăm. Să credem că într-o altă lume vom fi răsplătiți pentru resemnarea noastră de acum. În felul acesta, ne trezim fără nici o apărare în fața nedreptăților. Mai mult, ne pomenim că Dumnezeu a trecut de partea celor care țin istoria în hățuri. Dar dacă Dumnezeu face jocul tiranilor nu este și el un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
deși n-am avut această intenție. Mi-a răspuns că îi vâjâia capul și avea o durere în genunchi, dar să nu-mi fac griji, mi-a zis, va merge mai departe. Vorbea cu o liniște care putea fi și resemnare, dar și rezultatul unei mari încordări. Am ezitat atunci o clipă, am vrut să renunț, să ne întoarcem, însă ea, dîndu-și seama de asta, s-a sculat de pe butuc, pornind din nou la drum. De la colibă încolo totul era pustiu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-mi dau seama... Ceea ce știu e că mâna destinului a aruncat cu o savantă preciziune, un laț, care mi s-a strâns concentric în jurul gâtului, și samt cum mă sugrumă. Dar de-acum încolo, ce-mi pasă? Navighez pe apele resemnării și știu foarte bine încotro mă duce corabia neagră. Doamne, ce frică-mi era odinioară de lumea umbrelor! Mă zguduiau spaime teribile, nu era chip să văd un mort fără să mi se zbârlească părul. Acum această împărăție subpământeană mi-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
294 ș.urm. Am citat cu (amarnică) voluptate, fiindcă rezumă starea multora dintre noi, atât în ceau șism, cât și - oroare! - în prezentul cel mai concret. Oare nu retrăim tot mai acut senzațiile de umilință, stupoare și furie neputincioasă, de resemnare larvară și exasperantă inutilitate, încercate atunci!? Oriunde umblu și discut cu unii și alții, prin piață, magazine, redacții, metrou, în vizite banale ori simandicoase, la țară sau în edituri, corul lamen tațiilor mă proiectează direct pe mormanul lui Iov. Până
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rostite cândva la gura sobei. Dacă nu ați avut parte de așa ceva, atunci vă plâng și vă descânt. Despre (și... dinspre) morți - numai de bine! 27 ianuarie 2011 O anumită calitate a tristeții Știți bine că tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a adunat energiile întru contra cararea optzecismului ca lider de piață, martelând fără greș orice amenința să se închege ca mișcare de anvergură. Așa, deci - adică mai bătrân cu o lacrimă după tinerețea buiacă -, avea să mă găsească boem răsucita resemnare a evocărilor înșirate ca mătăniile memoriei pe ața sufletului de Augustin Frățilă în serialul din Ziarul de duminică, solicitat cândva de Stelian Țurlea și încorporat acum la Editura Muzeului Literaturii în volumul În curtea cu pavajul gri. O tristețe sobră
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
letal) amestesc de senzații prin care ajungi la concluzia că ești un om de prisos, în care contextul social mizerabil, agre siunea mitocăniei, umilirea constantă, buna-credință invariabil înșelată sau răstălmăcită fac să te invadeze gustul nimicniciei, lehamitea de oameni și resemnarea. O resemnare albă sau neagră, bonomă sau răzbunătoare, placidă ori acidă, potrivit temperamentului. Iar când la vulnera bilitatea asta se adaugă patima pentru Cioran și Caragiale (Iancu și Mateiu), plus trei bypassuri și-o embolie, apoi cum să nu fie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de senzații prin care ajungi la concluzia că ești un om de prisos, în care contextul social mizerabil, agre siunea mitocăniei, umilirea constantă, buna-credință invariabil înșelată sau răstălmăcită fac să te invadeze gustul nimicniciei, lehamitea de oameni și resemnarea. O resemnare albă sau neagră, bonomă sau răzbunătoare, placidă ori acidă, potrivit temperamentului. Iar când la vulnera bilitatea asta se adaugă patima pentru Cioran și Caragiale (Iancu și Mateiu), plus trei bypassuri și-o embolie, apoi cum să nu fie șocată lumea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cară saci de-o tonă și nu duhnește a sudoare. Că auto matele, afișajul, ca și ghișeele ori oamenii de ordine func ționează ireproșabil, precum într-un stup cu legi de sacro sanctă autoritate. Se stă calm, respectuos, cu suavă resemnare la coadă pentru călătoria cu vaporașul, chit că se mai gă sește peste tot câte-un negru trufaș, vreun hispanofon zgo motos ori un rus băgăreț (care oricum adoarme cu capul pe masă de cum se intră pe primul canal fermecător
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Institutul Cultural Român. Numai că, din păcate, ceea ce a fost până la un punct o pură plăcere paseistă, dată fiind construcția meseriașă a albumului, avea să se transforme în cele din urmă într-un amestec de ulu ială, furie neputincioasă și resemnare. Ei da: avem tradiție în războiul cu statuile! Încă în iunie 1848, România deliverată, un C.D. Rosen thal, cu Justiția și Dreptatea, adusă de pe Câmpia Filaretului și amplasată cam pe locul CEC-ului de azi, era dărâmată din ordinul caimacamului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
joia trecută cât de stânjenit m-am simțit, la o recentă întâlnire cu studenții, de întrebarea pri vind „deresponsabilizarea politică“ a celor de vârsta mea. Mi s-a reactualizat atunci, cu jenantă acuitate și intensă vinovăție, dilema angajare-neutralitate (i.e. senină resemnare) de la începutul anilor ’90, când refuzam cu obstinație orice „înregimentare“, când adevărurile politice elementare mi se păreau minciuni cinice, când am jurat să nu mai am vreodată carnet de partid, când vedeam ex fo liindu-se în toate închegările politice aceeași
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spectator. Iertați-mă, dar nu pot să nu-mi etalez public indignarea. Prea am așteptat cu înfrigurare să văd D’ale carnavalului în viziunea lui Silviu Purcărete, cu Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu, ca să mă las pradă așa de ușor resemnării. Când am ajuns în fața Operei Române, unde era pro gramat spectacolul (în cadrul Festivalului Național de Teatru), am fost deopotrivă încântat și îngrozit de mulțimea care umpluse platforma din fața clădirii (90% tineret, lucru ferme cător) ca la un concert de rock
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la teatru, librărie și cinematograf. Însă pe atunci, odată ce aveai biletul de intrare, totul mergea uns. Acum observ că biletul e moft și că tot ce contează e forța mârlăniei, presiunea ghiolbanului și tratarea animalică a spectatorului ovin. Cu tristă resemnare, Dan C. Mihăilescu Acesta e(ra) textul mailului pe care, chiar a doua zi după furia neputincioasă, adică vineri 4 noiembrie, i l-am expediat lui Grigore Cartianu, în speranța că l va publica în Adevărul. Numai că zeii spectacolului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
estetice aveam de făcut, ci doar o plângere privind jalnicul context administrativ. Altfel, rămân cu încântarea produsă (minus reticența primei jumătăți de oră) de Cehovul lui Andrei Șerban din Unchiul Vania (atașant amestec de entuziasm și depresie, de nebunie și resemnare, de tezism autopersiflat și damnare fără leac), cu savoarea, emoția viscerală și puritatea sufe rinței celor două perechi de beții consumate literalmente pe buza prăpastiei, chit că eram în pod sau pivniță (Enikő Györgyjakab și Hilda Păter de-o parte
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
are de unde să vă știe“, după care, epuizați oricum de jalea contextului, am schimbat câteva amabilități, până ce mi-a venit și mie rândul. Cum vă spuneam, am rămas de atunci cu apăsătoarea ima gine a unei liniști faciale de calmă resemnare. Dar nicidecum de om învins, ci de ființă aparținând altei lumi, altui pământ, altor ceruri, unei liniști de dincolo. Urmăriți-i surâsurile aprobatoare din dialogul cu Horia-Roman Patapievici, luminile brusc aprinse ale ochilor când venea vorba despre frumuseți, valori, talente
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Patericul, cu niscai zdravene antologii din Filocalia, sufism, budism, islamism și cu ce idei mai are Editorul, cred că s-ar închega și în context dâmbovițean un vrednic segment cărturăresc dedi cat formării (și împăcării) sufletești, armoniei interioare. Inclusiv bunei resemnări, de care vom avea tot mai multă nevoie pe măsură ce criza financiară, socială și morală, plus austeritatea și penitențele de rigoare ne vor umbri tot mai irepresibil. Unde vedem așa ceva, acum, la noi? Rog să nu fiu trimis nici pe Internet
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
greu de apărat!), dar care tocmai de aceea e de neînlocuit, îmi pusesem la punct mai cu seamă o mică tiradă, întotdeauna bine primită, pentru care sunt sigur că mă veți felicita. În esență, această tiradă afirma cu durere și resemnare că sunt un nimic, că nu sunt vrednic de iubire, că viața mea e în afara acestor lucruri, că nu-i e dată fericirea obișnuită, fericire pe care, poate, mi-aș fi dorit-o mai mult ca orice, dar că, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]