KorAP: Find »[drukola/base=respondent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...98 >

2,430 matches

Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602

copii care asigură înlocuirea generațiilor. Numărul ideal de copii pentru o familie din România Pe ansamblul eșantionului, în majoritatea lor, subiecții au indicat, (65,5%) ca număr ideal de copii pentru o familie din România 2 copii. 23,3% din respondenți consideră că numărul ideal este 1, iar 8,3% consideră că numărul ideal ar fi 3. Statistic, femeile consideră ca ideal un număr mediu de copii mai mare ca bărbații. Diferența este semnificativă conform testului Kruskal-Wallis (H = 13,514, df

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
41,3 1,7 0,1 100 Vârsta potrivită pentru nașterea unui alt copil 12,8 2,5 24,5 48,5 11,4 0,3 0,0 100 Tabelul 26. Opinii privind vârsta potrivită pentru evenimentele existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
5 48,5 11,4 0,3 0,0 100 Tabelul 26. Opinii privind vârsta potrivită pentru evenimentele existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
existențiale majore Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră intervalul 15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
15-17 ani ca adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți ca fiind cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Opinia respondenților despre optimul debutului vieții sexuale în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Opinia respondenților despre optimul debutului vieții sexuale în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința bărbaților de a indica intervale de vârstă

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ani îl percep potrivit într-o proporție de două ori mai mare decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani (Figura 29). Nivelul de instruire nu diferențiază semnificativ opinia despre vârsta optimă pentru debutul sexual. La un p < 0,05 opinia respondenților diferă semnificativ pe localități. Astfel, în București (cu 36,6%) și în Timișoara (cu 30,0%), Figura 29. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale ponderea opiniilor favorabile ideii începerii vieții sexuale mai

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
52,0 21,1 100 Ploiești 1,7 14,5 61,7 22,1 100 Total 1,1 16,8 56,6 25,4 100 Tabelul 27. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Opinia respondenților despre vârsta optimă la căsătorie în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Bărbații și femeile au opinii diferite semnificativ privind optimul vârstei pentru căsătorie (p < 0,05) (Figura 30). Femeile tind să indice o vârstă potrivită Figura 30

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mai mică decât cea a bărbaților, adică 28,3 ani la bărbați și 25 ani la femei. În anul 2008 vârsta medie la căsătorie a crescut, aceasta fiind de 29,1 la soț și 25,9 la soție [5]. Opinia respondenților despre vârsta potrivită pentru căsătorie diferă semnificativ pe grupe de vârstă (p < 0,05). Se observă în Tabelul 28 că subiecții între 15-24 ani consideră în proporție mai mică (2,9%) decât media eșantionului (6,1%) un optim pentru căsătorie

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
potrivită pentru căsătorie mai mare decât cele cu nivel de instruire scăzut (Figura 29). Tendința în toate localitățile este de a indica un optim de vârstă pentru căsătorie de 21-25 ani (56,6%) și apoi de 26-30 (32,5%). Opinia respondenților despre vârsta potrivită pentru căsătorie diferă semnificativ pe localități (p < 0,05). Identificăm în Tabelul 30 subiecții din Constanța, care au indicat vârsta optimă 18-20 ani în proporție de două ori mai mare decât media eșantionului (13,4% față de 6

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Ploiești 1,3 0,8 2,1 32,8 59,7 3,4 100 Total ,8 0,7 3,3 32,5 56,6 6,1 100 Tabelul 30. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru căsătorie Opinia respondenților despre vârsta optimă pentru nașterea primului copil în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Variabilele sex, grupe de vârstă, nivel de instruire și localitatea de rezidență au indicat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) privind opinia despre vârsta

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
pe localități a deciziei în cuplu privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție Relația între localitatea de rezidență și nivelul de comunicare în cuplu pe tema alegerii metodei de contracepție nu este semnificativă (p = 0,162 > 0,05). Sexul respondenților nu diferențiază statistic semnificativ comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție, însă se identifică tendința mai mare spre comunicare a femeilor (Tabelul 33). Comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție Sexul Feminin Masculin Total Comunicarea între

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
altul care să măsoare intensitatea ajutorului primit de la bunici, obținut prin medierea ultimilor 2 itemi. Așa cum era de așteptat cele două scoruri calculate corelează semnificativ (Spearman Rho = 0,476, p < 0,001). Cele două scoruri nu sunt dependente de sexul respondentului. Atât bărbații, cât și femeile acordă sau primesc ajutor cu aceeași intensitate. În conformitate cu testul Kruskal-Wallis (H = 10,211, df = 2, p = 0,006 < 0,05), nivelul de instruire determină o diferențiere semnificativă în ceea ce privește ajutorul primit. Pe măsură ce nivelul de instruire crește

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
p = 0 < 0,001). Grupa de vârstă 25-29 este cea mai permisivă cu privire la noile metode, iar pe măsură ce se înaintează spre 60 de ani, gradul de acord scade semnificativ (Kruskal-Wallis H = 20,10, df = 7, p = 0 < 0,001). În opinia respondenților, tehnologiile de reproducere ar trebui folosite în principal de persoanele căsătorite. În ceea ce privește persoanele care trăiesc în concubinaj sau persoanele singure, opiniile nu sunt ferme în favoarea sau defavoarea utilizării acestor tehnologii (Tabelul 42). De cine apreciați că pot fi folosite aceste

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
asimilarea acestuia la nivel local ca urmare a specificității sistemelor morale, culturale și religioase [1, 3]. De obicei se susține că dreptul la reproducerea asistată, dacă acesta există, aparține mai mult cuplurilor căsătorite, fapt care se reflectă și în opinia respondenților noștri, care au apreciat în majoritate că aceasta ar trebui utilizată de persoane căsătorite (82,2%). Pornind de la faptul că dreptul la reproducere se bazează pe presupunerea că dorința de reproducere este expresia bazică a autonomiei morale, nu este clar

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
copilului și nu numai. În România, ca și în alte țări dezvoltate, noile tehnologii reproductive au fost puse în practică înainte ca acestea să fi fost pe larg dezbătute, riscurile lor evaluate și înainte de a fi responsabil reglementate legislativ. Opinia respondenților poate fi o bază pentru colectarea de informații, planificarea și trasarea de recomandări legislative cu scopul elaborării unor strategii privind aceste activități. Managementul tehnologiilor implică furnizarea de informații personale sensibile și presupune un sistem robust de păstrare a datelor și

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
colectarea de informații, planificarea și trasarea de recomandări legislative cu scopul elaborării unor strategii privind aceste activități. Managementul tehnologiilor implică furnizarea de informații personale sensibile și presupune un sistem robust de păstrare a datelor și informațiilor private și confidențiale, mulți respondenți simțind nevoia să-și exprime anxietatea privind aceste aspecte. Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali (Figura 34). Știți cum se utilizează? Figura 34. Mijloacele de contracepție pe care respondenții știu să le utilizeze Diferența dintre percepție și cunoștințe despre utilizare scade odată cu creșterea nivelului de instruire. Informațiile despre procurarea mijloacelor de contracepție respectă aceleași proporții ca la itemul referitor la cunoașterea utilizării acestor mijloace (Tabelul 48). Știți de unde se

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele și riscurile legate de utilizarea pilulelor contraceptive. Se poate observa că în majoritatea celor 12 afirmații respondenții nu au o opinie, cele mai frecvente răspunsuri fiind Nu știu. În cazul afirmațiilor în care există un procentaj ridicat pentru Total de acord, aceste afirmații se referă la avantajele practice: sex spontan, ușor de utilizat, ușor de procurat. Efectele

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
iei pastilele 46,1 21,0 24,8 8,1 100 Prea scumpe 47,3 19,8 24,1 8,8 100 Tabelul 51. Opinii privind pilulele contraceptive 6.2. Utilizarea trecută și curentă a contraceptivelor experiență și satisfacție Dintre respondenții noștri, 75,6% au declarat că au folosit în trecut sau că folosesc în prezent mijloace de contracepție. Tabelul 52 cuprinde în ordine descrescătoare mijloacele de contracepție folosite în trecut și în prezent. Mijloace de contracepție folosite Procent Prezervativul 41

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
sexual în momentul studiului, nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat în România după 1989, când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. Respondenții au avut de numit două metode de contracepție pe care le-au folosit în trecut. În eșantionul supus cercetării 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. Respondenții au avut de numit două metode de contracepție pe care le-au folosit în trecut. În eșantionul supus cercetării 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua metodă numită a fost tot prezervativul. Cea mai folosită metodă de contracepție în trecut a fost prezervativul, urmat la distanță mare de pilulele

Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]