6,508 matches
-
de traseul frontierei basarabene. Anglia și Austria au susținut cedarea unui teritoriu mergând de la Hotin până la lacul Salzalâc. Domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, sprijinit de consulul englez Colquhoun, de cel francez Poujade și de ambasadorul Stratford de Redcliffe, a cerut retrocedarea întregului teritoriu răpit în 1812. Inițial Londra a fost de acord cu această solicitare, dar a fost nevoită să cedeze din cauza atitudinii lipsite de fermitate a Franței în fața inflexibilității rusești. Soluția de compromis a reprezentat-o sudul Basarabiei, cu județele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dat naștere la ceva asemănător aici”, de care inițiativă Barbu Știrbei nu ar fi străin. Merită de amintit, în contextul notelor ultimative austriece, și implicarea lui Colquhoun, sprijinit de Stratford de Redcliffe și de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, în inițiativa retrocedării întregii Basarabii către Moldova, proiectul fiind abandonat din cauza complicațiilor diplomatice, în special a reorientării Franței către Rusia, și a întârzierii pe care le implica. Dar nu putem încheia acest subcapitol fără a aminti un memorandum confidențial, alcătuit de Colquhoun în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Or, deocamdată, niciunii, nici alții nu pot trece peste acest punct. Dar pot fi rezolvate o mulțime de alte chestiuni pendinte între cele două Biserici-surori, chestiuni adunate de-a lungul secolelor și care nu mai au relevanță în zilele noastre; retrocedarea proprietăților Bisericii Ortodoxe din Turcia confiscate de guvernele succesive ale acestei țări în ultimele decenii, gest pe care nu l-au făcut nici guvernele imperiale otomane. Este o problemă foarte sensibilă și cred că rezolvarea ei va figura printre condițiile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la adresa statului român. Percepția s-a dovedit corectă în iunie 1940 anul cel mai negru din istoria noastră recentă -, când Uniunea Sovietică a invadat pur și simplu Basarabia și Bucovina de Nord în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Și retrocedarea Ardealului de nord-vest și a Cadrilaterului, în același an, au fost consecințe indirecte ale aceleași înțelegeri incredibile dintre Stalin și Hitler. Valurile de refugiați din Basarabia și Bucovina mii și mii de oameni care fugeau din calea Armatei Roșii doar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca atare. Tot ce-a ocupat URSS în iunie '40 a fost consfințit de Pacea de la Paris, chiar dacă acea ocupație fusese făcută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, iar teritorii ca Bucovina de Nord și ținutul Herța nu aparținuseră niciodată Rusiei. Chiar în ceea ce privește retrocedarea către România a Ardealului de nord-vest ocupat de Horthy în august 1940 Uniunea Sovietică ne-a ținut în șah până în primăvara lui 1945 și a condiționat-o de instaurarea la București a unui "guvern democratic" condus de Petru Groza; la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se alătură, la fel si ziarele centrale, posturile de radio, televiziunea... Dușmănia și pizma lucrează și ele... Alexandru Gh. Tăcu se edifica. Își cunoaște dosarele de la securitate; cine i-au fost prietenii și neprietenii... Aproape concomitent, Însă, În virtutea aplicării legilor retrocedărilor, casa din dealul Copoului este „confundată” cu alta din apropierea Halei Centrale și, prin sentința judecătorească, ajutată de acte administrative neconforme, este predată unui proprietar improvizat care o și scoate la vânzare. Familia Alexandru Gh. Tăcu este scoasă În stradă, fără
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
același funcționar le ia le celor ce le merită și au ie de ele”. bine În Iași cât de râvnite sunt locuințele din zona Copoului. Numai că În cazul locuinței În care stătea familia Tăcu nu există nici o cerere de retrocedare. Evenimentele s-au desfășurat pe cât de simplu tot pe atât de absurd. O persoană din Brașov depusese o cerere de retrocedare pentru o locuință de pe strada Grigore Ghica Vodă. Numărul locuinței era același cu numarul locuinței familiei Tăcu numai că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
locuințele din zona Copoului. Numai că În cazul locuinței În care stătea familia Tăcu nu există nici o cerere de retrocedare. Evenimentele s-au desfășurat pe cât de simplu tot pe atât de absurd. O persoană din Brașov depusese o cerere de retrocedare pentru o locuință de pe strada Grigore Ghica Vodă. Numărul locuinței era același cu numarul locuinței familiei Tăcu numai că era vorba de stradă Grigore Ghica Vodă, strada aflată În altă parte a orașului . Mai mult decât atât, locuința de la numărul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
posibili anticorpi, obținându-se efecte favorabile în procesul patologic din SM. În mai multe studii s-a evaluat eficacitatea plasmaferezei în SM. Două dintre acestea nu au arătat nici un rezultat semnificativ în raport cu azathiopirina. WEINER și colaboratorii (1989) au raportat stimularea retrocedării, simptomelor în puseele din forma de boală cu pusee și remisiuni, în raport cu lotul fals tratat cu această metodă, atunci când s-a administrat concomitent ACTH și ciclofosfamidă. Nu s-au înregistrat rezultate pozitive clare persistente mai mult de un an. În
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
atitudinea dârză, cu două luni în urmă, când șeful guvernului englez anunța convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Beaconsfield a mers până a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconsfield a avut atunci micimea de suflet de a susține cum că retrocedarea către România, la 1856, a celor 3 județe basarabene, a fost o eroare și o nedreptate. Românii aveau atunci o singură mângâiere, aceea că premierul englez se numea Disraeli și că erea evreu. Toate glasurile independente din Europa au vestejit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
4/16 aprilie 1877, care poartă subscrierile și ratificațiunile cabinetului imperial, ar fi de ajuns spre a ne păstra o regiune însemnată a Dunării, cu care e legată foarte strâns prosperitatea comercială a României. S-a invocat, spre a susține retrocedarea Basarabiei, amintiri de glorie și de izbânzi militare. Dară, într-un așa lung șir de războaie armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acorde o extensiune de frontieră a Dobrogei între Silistra și Marea Neagră. Această deciziune ar facilita soluțiunea cestiunii prezinte. Comitele Corti dorește a uni apelul Italiei cu acel făcut de plenipotențiarii francezi. Excelența Sa, exprimând speranța că românii se vor resigna la retrocedarea Basarabiei, susține că ar fi drept de a li se da o mai mare întindere de frontiere meridionale în Dobrogea. Principele Gorceakoff observă că într-o ședință precedentă a demonstrat deja că despăgubirea oferită Principatului era suficientă, că Dobrogea compensa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai multe principie ar putea fi extrase din propunere și prezentate votului Congresului. Principele Gorceakoff reamintește că Tratatul de la Paris a confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-ar putea exercita nici o influență asupra libertății fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Proprietatea merge Împreună cu puterea. De regulă, cine o deține pe una o deține și pe cealaltă. Nu este de mirare că puterea instaurată În decembrie 1989 nu s-a grăbit să modifice datele proprietății. Nici nu s-a pus problema retrocedării Întreprinderilor naționalizate. Și nici măcar a caselor confiscate de regimul comunist (fiind susținuți chiriașii Împotriva foștilor proprietari sau a moștenitorilor lor. Perfect logic de altfel: noua aristocrație locuiește În cele mai frumoase dintre casele care au aparținut cândva altora. Dar cum
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Aceasta Însemna aderarea fără rezerve la valorile occidentale și la alianța cu Vestul; integrarea cât mai rapidă În N.A.T.O. și Uniunea Europeană; restabilirea proprietății În drepturile ei printr-o privatizare accelerată, ca și prin repararea nedreptăților făcute de regimul comunist (retrocedarea pământurilor și a caselor naționalizate); atragerea masivă a capitalului străin În România; și, nu În ultimul rând, asanarea morală și un război necruțător declarat corupției care Înflorise În anii regimului Iliescu. Se terminase cu sacrificiile impuse celor mulți În favoarea privilegiilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sfârșit, suprafețele care pot fi recuperate de foștii proprietari sau de urmașii lor, de la cele zece hectare acordate de regimul Iliescu la cincizeci de hectare de teren arabil și zece hectare de pădure. Dar a trenat până la sfârșitul legislaturii legea retrocedării caselor naționalizate, ca și cea a privatizării Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o revoluție cel puțin proclamată anticomunistă, și după patru ani de guvernare ai Convenției Democrate, statul rămânea Încă un mare proprietar, iar foștii proprietari nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a privatizării Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o revoluție cel puțin proclamată anticomunistă, și după patru ani de guvernare ai Convenției Democrate, statul rămânea Încă un mare proprietar, iar foștii proprietari nu-și dobândiseră nici măcar casele. Legea retrocedării imobilelor naționalizate, definitivată În cele din urmă, s-a Împotmolit la un ultim vot și avea să fie adoptată În ianuarie 2001 de parlamentul ales În noiembrie 2000. Cum coaliția Își pierduse majoritatea În Senat (și se temea că P.D.S.R.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adus dacă i-ar fi adresat regelui doar jumătate din zâmbetul lui Iliescu! Regele a revenit definitiv În România, unde i s-a recunoscut statutul de fost șef al statului și i s-au restituit unele proprietăți (un aranjament privind retrocedarea castelului Peleș, fostă proprietate personală a regilor României, nu a statului român, s-a perfectat În 2007). În ce-l privește, regele s-a angajat să sprijine eforturile europene și atlantice ale României, ceea ce a și făcut. Pentru regele Mihai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
documentat și fără teama de a greși, această problematică. Este clar pentru oricine că avem de a face cu o problemă de natură politică ce nu poate fi rezolvată decât printr-o decizie politică. După părerea mea, decizia politică privind retrocedarea Tezaurului este împiedicată de refuzul constant al părții ruse de a se așeza serios și cu bune intenții la masa tratativelor, lăsând la o parte afirmațiile aberante, gen „nu știm nimic”, ”n-avem documente”, „n-avem timp să căutăm”, sau
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de „păstrare” cu grijă... nu prea mai valorează mare lucru, adică „prea multă gălăgie pentru nimica-mare...” În cei douăzeci de ani scurși între primul și al doilea război mondial, guvernele românești n-au încetat să pună bilateral și internațional problema retrocedării. Deși cu arma sovietică la tâmplă, în anii ’60-’80, guvernanții de la București au înfruntat pe mai marii de la Moscova cerând retrocedarea tezaurului. Din ’90 încoace, nu s-ar putea spune că guvernele românești nu s-au preocupat de repunerea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
între primul și al doilea război mondial, guvernele românești n-au încetat să pună bilateral și internațional problema retrocedării. Deși cu arma sovietică la tâmplă, în anii ’60-’80, guvernanții de la București au înfruntat pe mai marii de la Moscova cerând retrocedarea tezaurului. Din ’90 încoace, nu s-ar putea spune că guvernele românești nu s-au preocupat de repunerea în dezbatere bilaterală și internațională a chestiunii recuperării valorilor confiscate de puterea sovietică, dar oscilațiile mari în modul de abordare a relațiilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
confiscate de puterea sovietică, dar oscilațiile mari în modul de abordare a relațiilor cu Rusia, văzută îndeosebi la sfârșitul secolului trecut, ca un fel de U.R.S.S. cu pălărie nouă, n-a avantajat deloc poziția României în reluarea discuțiilor privind retrocedarea; în plus, s-a evitat să se recunoască faptul că aici este vorba de o decizie politică, acceptându-se ideea falsă că „tezaurul” este o problemă ce revine exclusiv cercetării istorice. Avem de a face, de fapt, cu vechea teză
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ne menține la putere (!!). De 3 ani de zile ni se anunță moartea și suntem astăzi mai tari (!!) ca oricând, fiindcă masele sunt cu noi. Ce vor zice deci aceste mase din Ucraina când vor vedea că nu am reclamat retrocedarea Basarabiei și cum le vom putea explica dezinteresarea noastră ?“ „Domnule Karahan, chestiunea Basarabiei e din acelea cari între noi și D-voastră nu se va mai putea pune decât prin arme, orice discuție, deci, în această privință, îmi pare de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
intervine în ședința din 2 martie, când insistă asupra importanței zilei de 6 martie 1945 și a rolului Partidului Comunist - devenit principal actor politic - în înscăunarea la guvernare a echipei Petru Groza. Realizările noului executiv trebuiau cunoscute de masele largi: retrocedarea Ardealului, reforma agrară, întoarcerea prizonierilor din URSS înainte de încheierea păcii, relația prietenească cu marele vecin de la Răsărit, de pe urma căreia țara primise ajutor în alimente și materii prime. Desigur, nu mai trebuie subliniată latura propagandistică. După intervenția tovarășului Mazilu, urmează angajamentele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
redarea către cetățeni a proprietății private, naționalizată de regimul comunist,începând cu naționalizarea din iunie 1948, colectivizarea forțată etc., și dezvoltarea proprietății publice. În virtutea unei legislații adeseori lacunară, cu întârziere și multe nemulțumiri, autoritățile au procedat, în anii următori, la retrocedarea proprietăților confiscate în timpul regimului comunist către vechii proprietari sau moștenitorii lor. Fostele întreprinderi economice socialiste au fost privatizate și s-au alăturat numeroaselor firme particulare, având ca obiect de activitate producția de mașini, utilaje și echipamente industriale, confecții metalice, comerț
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]