93,972 matches
-
dintr-însa. Alergară pământul în lung și-n lat cu vestita oglindă și, în scurtă vreme, n-a mai rămas un singur om care să nu se fi văzut în oglindă schimonosit". Nu știu cine sunt profesorii noștri de îndrăcire, nu știu cine a reușit să descânte (sau mai degrabă să blesteme) oglinda în care ne reflectăm cu toții, dar constat că n-a mai rămas nici la noi ,un singur om care să nu se fi văzut în oglindă schimonosit". În povestea lui Andersen oglinda
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
continuă, și nu este deloc o plăcere... M.I.: Aceste neplăceri, pentru că totuși sunteți locuitor al orașului Cluj de atâtea decenii, v-au obligat însă într-un fel să fiți împotriva Clujului. Ceea ce ați făcut, ați făcut, poate, și demonstrând că reușiți să rezistați într-o ambianță ostilă, într-o ambianță neprietenească, într-o lipsă de legături cu cei din jur, într-un refuz al celorlalți. Nu numai ei vă refuzau pe dumneavoastră, ci și dumneavoastră îi refuzați pe ei, de fapt
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
generic un vector al cărui sens este de la simplu la complex și nicidecum o evoluție a artei sunetelor în plan axiologic. ,Datorită imperfecțiunii naturii umane, mărturisea cîndva Igor Stravinski, suntem supuși trecerii timpului, categoriilor de viitor și trecut, fără a reuși să realizăm într-adevăr prezentul. Să facem deci să se oprească timpul, să stabilim o ordine între lucruri și înainte de toate o ordine între om și timp". Ei bine, timpul este cel ce stabilește în muzica savantă ordinea între el
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
dacă au trecut cu bine examenul de dimineață, de Teoria dramei, prof. Ion Vartic. Îmi răspund în cor fericiți: ,Da!". Îi întreb din nou ce fac ei acum în teatru. , Întreținem vie flacăra până la venirea domnului Andrei Șerban" Vrăjitorul Am reușit, ca spectator amabil acceptat, să asist la cîteva secvențe din atelierul teatral pe care l-a făcut Andrei Șerban la Cluj cu cei 80 de actori - unii actori profesioniști ai Naționalului clujean, alții, studenți ai Facultății de Teatru a Universității
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
MNAC-ul plasează cvasitotalitatea artiștilor români de astăzi - deconspiră, cu o remarcabilă expresivitate, bizareria unei instituții care trăiește exclusiv în ficțiunea, nu mai puțin bizară, a propriilor săi genitori. (P. Șușară) Muzeul generației spontanee În sfârșit, ceea ce naturaliștii nu au reușit să demonstreze că poate exista - generația, specia care nu are părinți, generația spontanee - s-a realizat la București, în anul 2004, la Muzeul "Național" de Artă Contemporană!!! Performanța în sine ar fi remarcabilă, ba poate ar trebui să fie trecută
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
Alexandra Olivotto Din cauza decalajului dintre momentul predării articolelor și cel al apariției lor, nu prea reușesc să fac critică de întâmpinare a filmelor. Dar de data asta mi-am luat toate precauțiile și am văzut - de câteva ori - o peliculă care 1. a fost prezentată anul acesta la Cannes în secțiunea greilor ca Wenders și Cronenberg
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
a ilustrului său tată, el trebuii să se comporte și să se afirme ca un artist eliberat de modele și de orice tip de constrîngere. Și în aceste condiții, potențial destructive pentru orice formă de exprimare liberă, Ioan Mattis a reușit să se afirme ca un artist de anvergură europeană, cu o mare mobilitate, dar și cu o la fel de riguroasă consecvență în ceea ce privește propriul său orizont de creație. Expoziția de la Luchian 12 va readuce în actualitate, prin lucrările lui Ioan Mattis, un
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
pe loc. Cu țintă clară (de ne-am gîndi numai la al treilea gen, neutrul, și la definiția lui "de școală nouă"), precizarea îi scoate din cutiuța lor de jucării stricate, făcîndu-i să participe la "activismul" general. Un activism ce reușește, pînă la urmă, să-l demobilizeze pe însuși Caragiale. Nimerit între niște moftangii mai emancipați (a trecut suta de ani...), e mai curînd o curiozitate, precum comeata, vara pe-nserat, decît păpușarul care să-i mai poată domina. Dispare, cu Mazilescu
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
mine m-a dat afară din locuință; pe soacră-mea din spital; pe copii și pe ginere i-au amenințat că or să-și piardă slujbele dacă eu nu vin la București să te Ťlămurescť Mi-au promis că, dacă reușesc să te descurajez, să te fac să abandonezi povestea cu semnăturile, au să-mi dea o locuință mai bună, pensie de la Uniunea Scriitorilor și au să-mi publice cărțile respinse pînă acum" (p. 142). După această dezvăluire plină de dramatism
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
își revendică explicit întîietatea: ,Circe, au cine pe calea aceasta-mi va fi călăuză?/ Căci pînă-n Hades chiar nimeni n-ajuns-a cu nava cea iute!" (10, 501-2). Trecerea-dincolo a lui Apolodor nu este o katabasis, ci o anabasis. Tîlharul din Connecticut reușește să-l înhațe pe pinguinul călător, iar șefii Ku-Klux-Klan îl condamnă la pedeapsa capitală prin expulzare în cosmos. Apolodor ajunge astfel pe Lună la bordul unei rachete. Faptul este extraordinar, incredibil, nemaivăzut. Semnificația ieșită din comun a întîmplării este subliniată
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Marius Chivu Nu mai puțin de nouă cărți a scos Livius Ciocârlie de la revoluție încoace și, deși toate sînt scrise în aceeași formulă a notațiilor diaristice, eseistul a reușit să le închege pe fiecare în jurul altei teme. Aceste proteice jurnale tematice dau imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, extrem de unitar și, oricum, singular la noi prin formula și amploarea sa. În plus, Livius Ciocârlie a reușit ceea ce
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
a reușit să le închege pe fiecare în jurul altei teme. Aceste proteice jurnale tematice dau imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, extrem de unitar și, oricum, singular la noi prin formula și amploarea sa. În plus, Livius Ciocârlie a reușit ceea ce orice diarist visează în secret: să facă din el însuși un adevărat personaj. Se iluzionează autorul dacă își închipuie că eu-l diaristic mai prezintă, după atîtea volume, vreun interes biografic. Livius Ciocârlie s-a transformat pe sine într-
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
creația lui Resnais nu are nimic în comun cu filmele franțuzești din acea perioadă. Lungmetrajul e, afirmă Rosenbaum, un artefact dintr-un univers paralel, în care istoria a evoluat într-o direcție diferită. Paradoxul e că, ecranizând o operetă, Resnais reușește să rămână ferm ancorat în actualitate: anumite nuanțe ale prestației actoricești fac ca Eric să semene cu Bush și ca Valandray să amintească de Jean-Marie Le Pen. Deși filmul abundă în calități, povestea lui seamănă cu cea a Aviatorului lui
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
neîndoielnic al gândului - muzica urmașilor Romei se impune cu maiestuozitate sufletului nostru "bucuros de moarte". Că locul de iradiere al curentului e continentul nou și nu patria mamă, are mai puțină importanță în acest moment; important e că el a reușit să facă o breșă, ce tinde să se lărgească, în stupida producție de moment a spațiului anglofon, care a uitat gustul subtil al experimentului și a început să hăhăie penibil melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
mâzga actuală a muzicii performate în România - mergând de la urât mirositoarele și imundele muzici de cartier, fie ele manele sau dance, și până în polul opus al unui rock - pop șmecheros și căznit, încercând să cucerească prin "miștocăreala" textelor ceea ce nu reușește să creeze la nivel melodic - autorii albumului propun o oază de normalitate, prin selecție și interpretare. În țara lui "merge și așa", o încercare de a arăta că nu merge totuși oricum. Partituri complexe, atent studiate și interpretate, migălos pregătite
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
fi trebuit să plătească daunele e nu doar un afront adus ideii de simetrie, ci și o sfidare a logicii. Toate aceste sunt, însă, detalii, față de atacul dizgrațios venit din nenumăratele guri de tun ale unor ziare care n-au reușit, deocamdată, să producă un comentator pentru televiziune de talia lui C.T. Popescu. Nu mă pot opri să nu observ subtextul mesajelor veninoase trimise în direcția celor doi: ele survin în momentul în care presa românească e condusă, preponderent, de oameni
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
nevoie de ei, fie și ca elemente de entropie într-o lume ce tinde cu atâta ușurință spre timpurie osificare și bolnăvicios abandon al onestității. Că am dreptate, o dovedește admirabilul echilibru al unui ziar intitulat "Gazeta sporturilor", unde armonia reușită între stilul lui Ovidiu Ioanițoaia și cel al lui Cătălin Tolontan au condus la crearea unei veritabile instituții a presei românești de azi. Nu cred că Ion Cristoiu și Cristian Tudor Popescu pot fi eliminați de pe ecranele televizoarelor prin astfel
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
uneia dintre lucrările lui Nicolae A. Alexi, o compoziție cu cinci personaje, prietenii săi, îmbrăcați în costume de epocă, avându-l în plan central pe Aurel Bulacu, cunoscut încă din adolescență. Personalități bine conturate, deși antinomice ca demers artistic, ei reușesc să închege un spațiu plastic omogen, al cărui spirit coagulat este însăși contrastul viziunilor. Nicolae Alexi, structural un cerebral de tip apolinic, își construiește parcursul în respectul, dar nu în epigonismul valorilor clasice. În antiteză, Aurel Bulacu, dionisiac convins, optează
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
în intimitatea interlocutorilor, cu asentimentul deplin al acestora.Herlinde Koelbl, una din cele mai reputate artiste fotograf și jurnaliste germane, laureată a numeroase premii de specialitate, autoare de albume fotografice însoțite de text și chiar a cîtorva filme documentare, a reușit această dificilă incursiune. Și nu numai atît. Obiectivul fotografic și dialogul cu subiectul-model surprind și metamorfozele acestuia, cum se întîmplă în albumul de fotografii și texte consacrate politicienilor germani, întîlniți mai întîi pe cînd se aflau la începutul carierei și
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
celebrități dar și ale unor oameni de rînd, în casele scriitorilor, pe care i-ați intervievat, i-ați fotografiat la ei acasă, la masa de scris, cu instrumentele lor " de lucru"...De ce v-ați ales aceste teme și cum ați reușit să le duceți "pînă la capăt", să le aprofundați, fiindcă toate au în fond de-a face... cu intimitatea? H.K.: Ideile sunt cele care-mi vin în întîmpinare, nu eu trebuie să le caut. Dacă una dintre idei mi se
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
tensiune a așteptării noului DOOM. Pentru cei îngrijorați (de zvonuri), trebuie spus că dicționarul nu schimbă lucruri esențiale. În cele ce urmează, vom face doar cîteva observații generale: vom relua discuția, cu exemple concrete, în săptămînile următoare... Autoarele prezentei ediții reușesc să integreze noutățile acumulate în peste două decenii (ca și criticile formulate de lingviști între timp) într-o formulă care păstrează continuitatea "instituțională" normativă, dar pregătește deja alte soluții pentru edițiile viitoare. Noul DOOM preia - din motive de strategie editorială
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
țicnită, în speță sofistă până la granița cu absurdul. Or, legătura dintre aceasta și cei care ar trebui s-o încorporeze, adică să îi dea literalmente viață, nu e scoasă la iveală într-un mod organic. Efectul? Adio identificare. Actorii nu reușesc să devină personaje, par să recite un text care le e la fel de străin cum le-ar fi "Somnoroase păsărele". Din această cauză, nici umorul nu merge ca uns, dimpotrivă. Nichols se încăpățânează să transmită un mesaj sec și redundant care
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
se obosesc. De ce-ar scrie? Poate doar așa, ca să scrie că festivalul a selecționat un film prost. - Dar ajută? - Sigur că a ajutat. Bine, dar nu știu în ce măsură. Pentru că Philippe, Philippe Bober, care are drepturile internaționale ale filmului, a reușit să vîndă filmul, cum am spus, în Anglia, în Statele Unite și în Danemarca. Și pentru că în Anglia l-a vîndut lui Tartan...Șeful de la Tartan a venit și a văzut filmul la proiecția din Marché, piața de filme. Pe el
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
o formație inițială de artist plastic? - Probabil, contează, pentru că nu iert pe nimeni pe platou. De exemplu la filmul ăsta, pe cameraman. Nici pe Oleg (Oleg Mutu, n.m) nu prea l-am iertat. Oleg a făcut imaginea și a reușit o performanță...Mie îmi place foarte mult, adică sînt foarte încîntat de ce a făcut Oleg acolo. Dar la început, cînd am făcut testele de peliculă, și am folosit diferite ecleraje, ca să vedem cum dă cu aia, cum dă cu aia
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
peliculă, și am folosit diferite ecleraje, ca să vedem cum dă cu aia, cum dă cu aia...Eu am ales exact imaginea care nu avea deloc ecleraj, nu avea deloc lumină. Și asta l-a cam distrus pe Oleg, dar a reușit să scoată ceva remarcabil. Remarcabil. - Sînt foarte curioasă să văd filmul. Vă mulțumesc foarte mult. - Și eu vă mulțumesc.
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]