7,557 matches
-
relua tradiția mișcării catolice. Dar foarte curînd au apărut scindările în interior: părintele Gemelli, autorul unei mici lucrări împreună cu Francesco Olgiati, Il programma del PPI come non è e come dovrebbe essere, îi reproșa partidului că nu era atent la revendicările Sfîntului Scaun față de Statul italian. La celălalt pol, Guido Miglioli dorea reprezentarea proletariatului. Linia "centristă" a lui Sturzo, majoritară, promitea un partid democratic, cu o viziune pluralistă a societății. Organizarea PPI beneficia de rețeaua formată din numeroasele organizații și asociații
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în Spania, aceasta se datora periferiei. Astfel, în Țara Bascilor, Partido Nacionalista Vasco (PNV) fondat la Bilbao de către Sabino Arana în 1894, a obținut 46% din voturi în 1933. Succesul lui s-a datorat angajamentului făcut privind autonomia bascilor și revendicarea tuturor libertăților. El a beneficiat de susținerea masivă a clerului și a sindicatului Solidaridad de Obreros Vascos (devenit în 1934 Solidaridad de Trabajadores Vascos). Aliat cu stînga republicană, el a participat la Frontul Popular în 1936 și s-a opus
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
februarie, poetul reia polemica cu Le Nord, polemică în care se angajează și ziarul rusesc Viedomosti. Citează din franceză pasaje ale scrisorii lui X., pe care le combate, cazuistic, cu documente vechi moldovenești și rusești. Propaganda rusească se crampona, în revendicarea "drepturilor", chiar de numele Basarabia, care ar fi desemnat o altă țară decât Moldova care s-a unit, în 1859, cu Țara Românească. Ecouri ale acestei "teorii" au răzbătut până astăzi. "Dincolo de unele chestiuni ce rămân de discutat între specialiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
pe 15 iunie 1989. Numai că acest volum conținea publicistica eminesciană despre Basarabia 322, privitoare la Războiul de Independență, ale cărui consecințe s-au cristalizat între "onoarea" țarului Alexandru al II-lea față de "recuperarea" celor trei județe sudice basarabene, și revendicările înaintașilor lui Yarrow, implicați în afacerile de război, apărați de Titu Maiorescu și care, drept "recompensă" pentru "contribuția" la război, au cerut modificarea art. 7 din Constituție, declanșând o nouă campanie a ziaristului de la Timpul. Întreaga "epopee" se află între
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu mic, cu mare și au manifestat (pașnic) pentru abolirea hotarelor "care despart în mod artificial tradiții, cutume și chiar și credințe". Cum, două zile mai târziu, și vandanii au ieșit în stradă cu mic, cu mare manifestând pentru aceleași revendicări și cum atât vündünii, cât și vandanii au continuat și în zilele următoare protestul lor pașnic, gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
derivă, când democrația și libertatea mult visate de români se transformaseră în anarhie cvasigeneralizată, când unii colegi dezorientați și deficitari la capitolul deontologie didactică se erijau în tribuni ai elevilor sau ai personalului ajutător, incitându-i la demonstrații, greve, mitinguri, revendicări absurde și păguboase. Erau atât de prinși cu activitatea revoluționară încât unii dintre ei uitau să mai intre la ore. Sprijinit de câțiva colaboratori devotați și inimoși, am reușit să readuc nava la linia de plutire, să temperez entuziasmul maladiv
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
credința în Dumnezeu. Istoria suferinței era astfel inseparabilă de cea a speranței aici sau dincolo. În lumea noastră tot mai secularizată, suferința simbolizează în schimb nedreptatea și nu mai permite speranța. De altfel, despre ce speranță ar mai fi vorba? Revendicarea de către unii a suferințelor lor generează căință la alții. O căință civilă care contrabalansează inocența pierdută prin atribuirea de drepturi astăzi celor sau urmașilor celor care au fost făcuți pe nedrept să sufere altădată. Suferințele din trecut intră atunci în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Noile națiuni în formare dezvoltă o puternică dorință de istorie. Ele urmăresc să-și afirme trecutul pentru a-și asigura locul în noile configurații statale dintr-o Europă în schimbare. Lipsiți de o bază teritorială specifică, fără să dezvolte vreo revendicare teritorială bine definită, evreii trebuie și ei, mai mult decât alții, într-un sens, să-și construiască istoria. Acesteia îi cer să sprijine un prezent bulversat și să fondeze o nouă condiție evreiască. Căpătând experiența cetățeniei, ca în Franța, sau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sub forma naționalismelor din diasporă, au favorizat în mod evident apariția acestor ostilități reciproce. Evreii și arabii, în Franța și peste tot unde alcătuiesc diaspore importante, sunt cu toții mai mult sau mai puțin atinși de acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face să coabiteze loialitatea față de țara de reședință cu o susținere totală a unor cauze exterioare acestor țări, care pot cimenta o identitate a diasporei. Aceste cauze sunt transnaționale. Arabo-musulmanii din diasporă, dincolo de apartenențele lor naționale particulare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
propriei istorii și existențe, adesea fără discernământ și logică, făcând pe rând din unii și din ceilalți victime demne de compasiune sau călăi pasibili de reprobare. Ura îi face de acum pe oameni să viseze și chiar se transformă în revendicare a unui drept la ură, paralel cu un altul, dreptul la victimizare, revendicare a suferinței ca pașaport. Atunci unii pot fi tentați să pună în scenă un drept sau altul, pentru a trage atenția aceleiași prese care, în alt mod
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unii și din ceilalți victime demne de compasiune sau călăi pasibili de reprobare. Ura îi face de acum pe oameni să viseze și chiar se transformă în revendicare a unui drept la ură, paralel cu un altul, dreptul la victimizare, revendicare a suferinței ca pașaport. Atunci unii pot fi tentați să pună în scenă un drept sau altul, pentru a trage atenția aceleiași prese care, în alt mod, le pune și ea în scenă. Există totuși grade pe scara de "valori
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pas, Éric Conan și Henry Rousso avertizau împotriva posibilelor "abuzuri" de memorie 14. Suntem astăzi, clar, în "exces", un exces legat, cum am avut deja ocazia să semnalăm, de noile moduri de construire a etnicității și identității colective, bazate pe revendicarea universală a recunoașterii suferinței 15. Să fii recunoscut înseamnă să se recunoască faptul că suferi sau ai suferit. Suferința creează drepturi, iar recunoașterea ei este un drept. Ea îl așează pe un piedestal pe cel care suferă și comunitatea celor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se inspiră, mai mult sau mai puțin conștient, mai mult sau mai puțin deschis, din paradigma evreiască. Ceea ce falsifică de la început lucrurile, suscitând o concurență între victime, și numai concurența, de vreme ce în spatele solicitării simbolice nu pare să se articuleze nicio revendicare socială sau politică clară. Apelul mișcării Les Indigènes de la République din ianuarie 2005 este, din acest punct de vedere, emblematic. El enumeră o serie de fapte care atestă în mod legitim condiția de victimă a foștilor colonizați sau a urmașilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
duce la o veritabilă izbăvire. În Europa, unde s-au derulat diferitele faze ale genocidului evreiesc, datoria de memorie propovăduită de evrei putea ajunge foarte ușor la statutul de paradigmă, în special în Franța, unde s-a conjugat cu o revendicare identitară care a făcut una dintre primele breșe vizibile în zidul iacobinismului unic și indivizibil. Celelalte cereri de recunoaștere a memoriilor rănite și în suferință aveau să se înscrie mai târziu în acest siaj. Precum "Colectivul Datoria de memorie", înființat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreiesc și de învinovățirea de a-l fi permis. În realitate, ea reia binomul, recurent la mulți evrei, mai ales la cei tineri, "datorie de memorie" "datorie de vigilență", a cărui forță de impact nu mai trebuie demonstrată. În Statele Unite, revendicarea memoriei Holocaustului, în ciuda specificității ei, este paralelă cu apariția revendicărilor din partea altor minorități. Ea se inserează în cadrul global în care și alții, pe lângă evrei, cer drepturi în compensarea suferințelor îndurate. Evreii, o dată în plus, cereau apărarea Israelului. America, simbol al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
realitate, ea reia binomul, recurent la mulți evrei, mai ales la cei tineri, "datorie de memorie" "datorie de vigilență", a cărui forță de impact nu mai trebuie demonstrată. În Statele Unite, revendicarea memoriei Holocaustului, în ciuda specificității ei, este paralelă cu apariția revendicărilor din partea altor minorități. Ea se inserează în cadrul global în care și alții, pe lângă evrei, cer drepturi în compensarea suferințelor îndurate. Evreii, o dată în plus, cereau apărarea Israelului. America, simbol al democrației, al drepturilor omului și al libertății, era ca o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fapt, dacă există un "comunitarism", el nu corespunde deloc cu ceea ce-și imaginează statul: un fel de "națiune" în Națiune. Astăzi, minoritățile, vizibile sau mai puțin vizibile, aspiră la aceste comunități imaginate, expresie a naționalismului lor de diasporă, fără revendicare teritorială și transnațională. Este vorba, în fapt, de "patrii" care să le înlocuiască pe cele de care oamenii ar vrea să fie atașați, adesea simbolic. Un beur este mai mult francez decât algerian, tunisian sau marocan. I-ar fi foarte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
votat în grabă și fără să trezească reacții deosebite pe moment, a evoluat câteva luni mai târziu în subiect de polemică, mai ales după revoltele de la periferii din luna noiembrie a aceluiași an, revolte care într-un fel au eliberat revendicările memoriale, fără a conduce însă la rezolvarea concretă a problemelor care stăteau la originea lor. Această lege ar fi trebuit să-i mobilizeze mai întâi pe arabo-musulmani, moștenitori direcți și încă în viață ai trecutului colonial. Textul, în favoarea francezilor repatriați
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
victimară ar putea chiar să se agraveze și mai mult, fiecare încercând să se plaseze cât mai avantajos pe un eșichier socio-economic îngust, într-o societate cu mobilitate redusă, ierarhizată și rezistentă la pătrunderea oricărei forțe noi. În această concurență, revendicările memoriale vor avea încă mult timp greutate, cel puțin printre elitele acestor minorități. Dar nu este sigur că aceste revendicări concordă într-adevăr cu cele ale maselor acelorași grupuri, care se luptă în viața de zi cu zi cu tot
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
eșichier socio-economic îngust, într-o societate cu mobilitate redusă, ierarhizată și rezistentă la pătrunderea oricărei forțe noi. În această concurență, revendicările memoriale vor avea încă mult timp greutate, cel puțin printre elitele acestor minorități. Dar nu este sigur că aceste revendicări concordă într-adevăr cu cele ale maselor acelorași grupuri, care se luptă în viața de zi cu zi cu tot felul de discriminări mai simple, dar mai reale și au dificultăți în a-și găsi un loc decent. Straturile mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu tot felul de discriminări mai simple, dar mai reale și au dificultăți în a-și găsi un loc decent. Straturile mai tinere nu vor avea oare tendința de a opta mai lesne pentru chemările religiei, mai concrete, decât pentru revendicări în definitiv simbolice și abstracte? Scriitorul Ahmed Djouder, în foarte frumoasa sa carte Désintégration, pare să aștepte o tresărire a părții franceze, o tresărire pozitivă: "Franța, ca persoană morală, are de salvat o onoare care trebuie să treacă prin recunoașterea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lipsa unei perspective de viitor. Dacă noua religie a viitorului i-a deturnat de la universal, modul în care s-au impus suferința evreiască și memoria ei, în ciuda ireductibilei lor specificități, ne ajută poate, în schimb, să anticipăm evoluția probabilă a revendicărilor memoriale care emană în prezent, în Franța, dinspre diferite alte grupuri. Nu este o întâmplare că datoria de memorie a evreilor le servește drept paradigmă. Glorificarea victimității este o tendință generală care reduce universalismul Luminilor la un "universalism al suferinței
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
alte grupuri. Nu este o întâmplare că datoria de memorie a evreilor le servește drept paradigmă. Glorificarea victimității este o tendință generală care reduce universalismul Luminilor la un "universalism al suferinței"3. Ea atinge toate straturile societății și impregnează toate revendicările memoriale, indiferent de legitimitatea lor. Și ajungem cu toții prinși în aceste relații care împart lumea între victime și călăi. Această victimitate în transformare constantă ne pune zilnic în poziția de voyeuri ai suferinței Celuilalt. Acest voyeurism este întreținut de ritualurile
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
El este singurul mijloc de a te distinge de masa celor despre care se consideră că nu au suferit sau doar că au suferit mai puțin. Într-o societate care se străduiește să proclame dreptul la fericire, se înalță și revendicarea nefericirii ca o componentă indispensabilă a identității individuale și a celei a grupului la care te afiliezi tocmai prin intermediul ei. Orientată către trecut, această doleanță este mai ales, în majoritatea cazurilor, o proiectare. Proiectare asupra prezentului a evenimentelor din trecut
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu mic, cu mare și au manifestat (pașnic) pentru abolirea hotarelor "care despart în mod artificial tradiții, cutume și chiar și credințe". Cum, două zile mai târziu, și vandanii au ieșit în stradă cu mic, cu mare manifestând pentru aceleași revendicări și cum atât vündünii, cât și vandanii au continuat și în zilele următoare protestul lor pașnic, gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]