1,954 matches
-
În interior, întrega nobilime franceză a devenit un inamic imediat al Revoluției, întrucât își pierduse toate privilegiile, plus pericolul de a fi fost decapitați prin judecăți sumare. Biserica Romano-Catolică a fost, la rândul său un inamic al Revoluției și al revoluționarilor întrucâ aceștia reduseseră clerul la simplii angajați ai statului, cerându-le tuturor clericilor să ia un jurământ de credință față de națiunea franceză (prin așa numita ""). În exteriorul Franței, prima fusese angranată într-un șir de războaie externe cu națiune vecine
Teroarea Iacobină () [Corola-website/Science/315579_a_316908]
-
importanța participării Italiei la război și pentru a avetiza monarhia asupra pericolelor care amenințau țara în cazul inacțiunii. Mussolini a folosit ziarul pe care îl controla, " Il Popolo d'Italia", și talentul său oratoric pentru a solocita sprijinul naționaliștilor și revoluționarilor de stânga pentru intrarea Italiei în război pentru recuperarea teritoriilor italiene de sub stăpânirea Austro-Ungariei. Italia a început negocieri cu Aliații pentru a se alătura Antantei. Negocierile s-au încheiat pe 26 aprilie 1915, când a fost semnat Pactul de la Londra
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
aceste posesiuni. În ciuda tuturor acestora, Orlando a semnat totuși Tratatul de la Versailles, ceea ce a provocat un val de nemulțumiri în țară. Au izbucnit lupte între naționaliști, (care sprijiniseră războiul și care acum protestau împotriva „victoriei mutilate”), și pacifiștii de stânga. Revoluționarul naționalist Gabriele D'Annunzio și-a condus grupurile de naționaliști în acțiunea de ocupare a „Statului liber Fiume” în septembrie 1919. Uriașa sa popularitate printre naționaliști i-au adus supranumele "Il Duce" (Conducătorul). În asaltul de la Fiume el s-a
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
fasciștii cooperând cu socialiștii pentru doborârea guvernului Giolitti. Până în 1922, Mussolini reușise să devină una dintre personalitătile cele mai importante ale politicii italiene: popularitatea lui creștea neîncetat datorită talentului oratoric, a mitelor și a acțiunilor de intimidare. Câțiva urmași ai revoluționarilor lui Garibaldi, care se distinseseră în lupta pentru unificarea Italiei, au fost cuceriți de idealurile fasciste. Mussolini, care era promotorul corporatismului, a reușit să atragă simpatiile celor care erau în căutarea „celei de-a treia căi”. Dar, poate mai mult
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
Mao și Kissinger au convenit ulterior ca aceste discuții despre femei să fie șterse din înregistrările făcute publice. În timpul revoluției din 1911, Mao și-a întrerupt studiile pentru a servi drept soldat în regimentul local din Hunan, fiind de partea revoluționarilor. După sfârșitul revoluției și căderea Dinastiei Qing, acesta și-a reînceput studiile. După ce a absolvit Școala Provincială Normală Nr. 1 din Hunan în 1918, Mao a călătorit alături de Yang Changji, profesorul său din liceu și viitor socru, până la Beijing pentru
Mao Zedong () [Corola-website/Science/304205_a_305534]
-
Walter Page, și a trimis-o pe 23 Februarie. Două zile mai târziu, el a dezvăluit-o președintelui Wilson. Sentimentul populației din S.U.A. la acel moment, era atât anti-mexican cât și antigerman. Generalul John J. Pershing urmărea de mult pe revoluționarul Pancho Villa, pentru care a făcut câteva raiduri la granițe. Acestea reprezentau o cheltuială destul de mare pentru guvernul american și Wilson propunea întreruperea căutărilor până la noile alegeri din Mexic, când un nou guvern ar fi fost ales și o nouă
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
ca un subcapitol al bugetului Senatului (art. 8 din Legea 556/2004). O parte relativ insignifiantă a veniturilor institutului o reprezintă veniturile proprii. În cadrul acestor "venituri proprii" s-au inclus, de pildă, subvenții acordate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor. Pentru perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2005 bugetul institutului a fost de 24,4 miliarde lei (vechi), incluzînd fond de salarii pentru 27 persoane. În 2006 bugetul institutului a fost de 33,8 miliarde lei conform ziarului "Evenimentul", respectiv 25
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
s-a inițiat consultarea documentelor de arhivă, rapoartelor unor instituții implicate în Revoluție, stenogramelor Comisiilor parlamentare de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989, presei centrale și locale, fondurilor de arhivă păstrate la sediul asociațiilor de revoluționari, la Secretariatul pentru problemele revoluționarilor, la Memorialul Revoluției de la Timișoara, expozițiilor permanente sau temporare din muzee. Interpretarea informațiilor din lucrările de memorialistică și analiza lor critică a reprezentat o direcție de bază a activității cercetătorilor. Obiectivul fundamental al cercetării a fost ca în timp scurt
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
percepția asupra unor acțiuni ale revoluționarilor eroi sau martiri, prezentate adeseori ca neînsemnate, dirijate de agenți străini, lipsite de determinare și curaj. Prin studii și analize de texte, cercetarea a avut ca obiectiv să facă înțeleasă în primul rând acțiunea revoluționarilor, cauzele și motivația faptelor lor riscante și eroice, sprijinul larg - chiar dacă nu de la început deschis - primit din parte majorității cetățenilor pentru îndeplinirea misiunii asumate de ei. Cercetătorilor li s-a cerut să identifice natura și profunzimea schimbărilor pe care revoluționarii
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
impact asupra declanșării, desfășurării sau evoluțiilor ulterioare evenimentelor de la Timișoara, București sau din alte orașe. În context, s-a căutat să se stabilească în ce măsură reformele promovate de Gorbaciov sau realitățile din democrațiile occidentale au fost cunoscute și împărtășite de liderii revoluționarilor români, de populația din România în ansamblu sau dacă, ulterior, aceste concepte au avut, într-adevăr, relevanță pentru evoluția societății românești. Obiectivele cercetării științifice au fost extrem de complexe, iar timpul scurt până la care primele produse trebuiau să apară a impus
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Revoluției. Mai mult, din interese diverse, presa centrală a promovat figuri nereprezentative pentru evenimentele din decembrie 1989, iar pe cele care au jucat un rol negativ nu de puține ori le-a prezentat în culori pozitive, provocând nemulțumire în rândul revoluționarilor autentici. În context, participanții au insistat pentru accelerarea demersurilor pentru publicarea primelor volume de documente sub egida IRRD, ca o garanție a autenticității lor. Cercetarea științifică organizată în Institut în anul 2009 s-a concentrat pe finalizarea temelor și programelor
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
fost tipărite 63 de lucrări cu caracter promoțional (calendare, postere, afișe, mape). Au fost editate și difuzate filme documentare privind Revoluția. Conform Legii, pentru îndeplinirea obiectivelor sale, IRRD colaborează cu Academia Română, cu instituții guvernamentale, precum și cu asociații și organizații ale revoluționarilor și ale societății civile care au preocupări legate de studierea Revoluției Române din Decembrie 1989. În acest sens IRRD a încheiat: Protocoale cu: - Asociația „Cultul Eroilor”; În temeiul acelorași prevederi legale, pentru întărirea legăturilor de colaborare au fost organizate întâlniri
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Fișa standard de interviu, pe criterii ale metodologiei științifice moderne, care a fost distribuită în circa 300 de exemplare la asociațiile de revoluționari din țară. S-au primit și s-a răspuns la peste 340 de scrisori vizând probleme ale revoluționarilor în relație cu SSPR (solicitări de documente, fotografii și înscrisuri din Arhiva IRRD, completări la dosarele pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar) și ale cetățenilor care doresc să contribuie cu date și fapte la aflarea adevărului despre Revoluție sau care vor
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
de Vest, scopul principal al înaintării fiind stabilirea puterii sovietice în Belarus, Ucraina și Polonia. De asemenea, autoritățile sovietice căutau să înainteze cât mai mult posibil către vest, în speranța că pot ajunge în teritoriile germane, unde să acorde sprijin revoluționarilor germani. Înaintarea către apus a trupelor sovietice a dus la declanșarea războiului polono-sovietic. După semnarea Tratului de la Brest-Litovsk, Rusia a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor europene anexate în cursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Teritoriile
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
de recunoașteri în adâncime până la Tilsit, Brest-Litovsk, Kowel și Rowne. De asemenea, comandantul sovietic a dat ordine pentru asigurarea securității principalelor noduri de cale ferată, printre care Wilno, Lida, Baranowicze și Luninice. Printre obiectivele bolșevicilor s-a aflat și ajutorarea revoluționarilor germani și austro-ungari. Forțele bolșevice nu s-au așteptat la o rezistență serioasă în timpul înaintării prin teritoriile lituaniene, belaruse sau poloneze, forțele noilor state fiind considerate incapabile să-și apere "granițele temporare". Totuși, se pare că sovieticii nu se așteptau
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
Sultanul s-a folosit de fonduri britanice pentru recrutarea a unei noi forțe de aproximativ 2.000 de soldați nemusulmani, care a fost desfășurată inițial în regiunea orașului Iznik. Guvernul sultanului a trimis forțele „Armatei Califatului” pentru sprijinirea forțelor ostile revoluționarilor. Britanicii considerau că forțele insurgenților nu sunt suficient de puternice și au hotărât să folosească împotriva lor forțele britanice și cele neregulate contrarevoluționare. Forțele naționaliste erau răspândite în întreaga Turcie, iar britanicii au trimis împotriva lor unități militare cu efective
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
au izbucnit lupte la Izmir între rebeli și britanici, sprijiniți de Ahmet Aznavur. Trupele britanice și ale lui Ahmet Aznavur depășeau numeric milițiile naționaliste. În timpul luptelor, o serie de soldați ai Armatei Califatului au dezertat și au trecut de partea revoluționarilor. Acest lucru a demonstrat că sultanul nu se bucura de sprijinul necondiționat al oamenilor chemați să-i apere cauza. În asemenea condiții, Armata Califatului s-a retras la adăpostul liniilor britanicilor, care rezistaseră în timpul luptelor. Luptele din regiunea Izmirului au
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
la Abrud pentru a se întâlni cu Ioan Dragoș (deputat de Bihor la Pesta), care încerca să realizeze o înțelegere între revoluționarii maghiari (conduși de Kossuth Lajos) din Ungaria și cei români din Transilvania. Ungurii nu au răspuns mulțumitor revendicărilor revoluționarilor transilvani, astfel că nu s-a ajuns la un acord și luptele au continuat, românii transilvăneni urmărind să obțină prin revoluție mai multă autonomie. Abrudul a fost atacat (conform indicațiilor lui Kossuth) de un detașament maghiar condus de aventurierul Imre
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks din "Oameni și șoareci
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
serviciul militar. (sub Regatul celor Două Sicilii putea fi evitat în urma plății unei sume vistieriei statului). Don Ferdinando a promis că va contribui la suma necesară când va fi chemat, dar acordul a fost dejucat când moșierul s-a unit revoluționarilor napolitani și a fost ucis de soldații elvețieni la Napoli în 15 mai 1848. Astfel Crocco s-a înrolat în armata lui Ferdinand al II-lea, în primul regiment al artileriei, întâi în garnizoana din Palermo iar apoi din Gaeta
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
liberale din 1860 și se unește insurgenților lucani și armatei garibaldine (17 august 1860) urmându-l pe Garibaldi până la intrarea în Napoli. Se luptă ca plutonier în Santa Maria Capua Verde , iar apoi în celebra bătălie din Volturno. Conform mărturiilor revoluționarilor acelui timp, Crocco și-a îndeplinit sarcinile cu zel și atașament față de mișcarea națională. Se întoarse acasă victorios și, convins că va obține ce îi fusese promis, se duce în Potenza la judecătorul Giacinto Albini, care îl asigură că amnistia
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
Ungariei și simbolurile Revoluției Maghiare din 1848. Deși Kossuth s-a mutat mai târziu în Italia, mulți dintre pașoptiștii maghiari au rămas în Statele Unite. Descendenții lor trăiesc și astăzi în America. În prezent mai multe străzi, parcuri, localități poartă numele revoluționarilor maghiari, și mai ales al lui Kossuth, precum: Județul Kossuth (Iowa), localitățile Kossuth (Ohio) și Kossuth (Mississippi), Casa Kossuth (Washington D.C.) (Kossuth House), Parcul Kossuth (Cleveland), etc. Dacă în cadrul primului val de imigrare au sosit mai degrabă nobili educați și
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
bisericii (zeciuiala). În anul 1893 în satul Parcani s-a născut Constantinov Egor Petrovici, participant la războiul civil din 1919, a luptat în brigada lui Grigorii Ivanovici Cotovschii, a luat parte la apărarea Petrogradului, la lupta împotriva diferitor bande contra revoluționarilor. Pentru eroizmul manifestat în anii războiului civil a fost decorat cu 2 Ordine “Drapelul Roșu”. În anii Marelui război pentru Apărarea Patriei s-a înrolat voluntar în rîndurile Armatei Sovietice. Pentru vitejia de care a dat dovadă a fost decorat
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești"). Satul Cubei a devenit punct de trecere a frontierei româno-ruse. Pentru a scăpa de la poliția turcă și austriacă, în 1858 a trăit acolo revoluționarul și poetul bulgar Gheorghi Rakovski. El a scris mai multe poezii, inclusiv volumele "Întârziere în carantina din Cubei" și "Amintiri din trecutul Bulgariei". La 28 iunie 1858, autoritățile moldovenești de sub conducerea caimacamului Nicolae Vogoride au înființat un gimnaziu bulgar la
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
luna sa, Anarres (deoarece Anarres este suficient de masivă pentru a reține atmosfera, acest sistem de planete este descris deseori ca fiind unul binar). Pentru a zădărnici planurile de rebeliune a unor muncitori anarhici, majoritatea statelor de pe Urras le permite revoluționarilor să trăiască pe Anarres, garantându-le lipsa oricărei interferări, eveniment petrecut cu aproximativ două sute de ani înaintea celor din "Deposedații'. Înaintea acestui eveniment, pe Anarres nu au existat așezări permanente, ci doar câteva exploatări miniere. Protagonistul, Shevek, este un fizician
Deposedații () [Corola-website/Science/321616_a_322945]