16,540 matches
-
Astfel de procese au interferențe sociologice și istorice importante. Sociologic vorbind, viața individuală și cea socială au fost structurate în perioada societății industriale în funcție de coordonate specifice. Ocupația, venitul și clasa socială, locul de muncă (în organizații sau corporații), familia și rezidența (în comunități rurale, periurbane sau urbane) erau coordonatele esențiale. Ele au circumscris spațiul social în care s-au construit strategiile și stilurile de viață în comunități. Aceste strategii de viață au fost orientate de către cei mai mulți indivizi către căutarea propriei identități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clasic. Conotațiile sale sunt pe cât de politice sau ideologice, pe atât de asociate cu aspecte ce țin de relațiile sociale ale inegalității culturale și materiale. Într-adevăr, trebuie admis că inegalitățile din educație și venituri, ocupație și relații de muncă, rezidență și mediu nu numai că s-au accentuat până la producerea polarizării sociale, dar au șanse mari să persiste, să se diversifice și chiar să se accentueze. Totuși, pe de altă parte, mobilitatea socială și cea geografică sunt în creștere, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
accesul cultural devin mai proeminente decât statusul asociat cu apartenența de clasă. Individul singular devine centrul de referință al spațiului social, iar diversificarea modurilor și stilurilor de viață este indiciul individualizării. Rețelele sociale anterioare, bazate pe locul de muncă, pe rezidență și organizație, au dispărut sau au fost reconstruite astfel încât sunt de nerecunoscut. Ne confruntăm astfel cu o situație paradoxală. Pe de o parte, distribuția bazată pe educație, venit, ocupație, rezidență sau coduri culturale conservă, chiar adâncește, diferențele categoriale sau de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării. Rețelele sociale anterioare, bazate pe locul de muncă, pe rezidență și organizație, au dispărut sau au fost reconstruite astfel încât sunt de nerecunoscut. Ne confruntăm astfel cu o situație paradoxală. Pe de o parte, distribuția bazată pe educație, venit, ocupație, rezidență sau coduri culturale conservă, chiar adâncește, diferențele categoriale sau de clasă socială. Pe de altă parte, conștiința apartenenței categoriale la o clasă socială este doar imaginată sau cvasi-inexistentă, piața muncii individualizează strategiile de ocupare și de viață, politicile sociale sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Toate acestea consacră identitatea de hârtie sau actele de identitate, adică acele documente care atestau existența civilă a unei individualități. De la informații privind locul botezului s-a ajuns la data de naștere, de la comunitatea de înregistrare s-a ajuns la rezidență sau domiciliu ca loc al fixării într-un spațiu social în care mobilitatea începea să se extindă. Cartea de identitate a rămas forma administrativă de reprezentare, de identificare locală a unei persoane, dar și de urmărire ulterioară a mobilității ei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiale, iar o corporație era derivată din familie, vecinătate sau prietenie, ulterior, corporațiile devin produse eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau transportul public și cu viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit inter sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la educație la cultură
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1995 la 2,9% în 2002 (Anuarul Statistic al României, 1997-2000). În același timp, evoluția delictelor cu violență comise împotriva persoanei relevă o serie de diferențe sensibile în funcție de o serie de indicatori, cum ar fi: sexul, vârsta sau mediul de rezidență al persoanelor condamnate pentru aceste delicte. a) Sexul Reprezintă un indicator semnificativ pentru etiologia și tipologia delictelor și crimelor cu violență împotriva persoanei (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri și tâlhării. c) Mediul de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în vedere mediul de locuire (urban-rural), se constată ponderi egale în privința numărului de victime din cele două medii, în sensul că victimele domiciliate în urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați, în timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate își aveau rezidența în mediul rural (vezi figura 3). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 3. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă avem în vedere tipul sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați, în timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate își aveau rezidența în mediul rural (vezi figura 3). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 3. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă avem în vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, într-o proporție covârșitoare de 70%, victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen”, comparativ cu cel urban (vezi figura 6). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen”, comparativ cu cel urban (vezi figura 6). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mediul rural deține ponderi superioare celui urban în privința victimelor delictelor de omor (65,7%, față de 34,3%), viol (61,1%, față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2%, față de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mediului de locuire ponderea victimelor delictelor comise cu violență în afara familiei domiciliate în mediul urban înregistra valori apropiate de cele ale victimelor care locuiau în mediul rural, situația se modifică radical în ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial în funcție de mediul de rezidență (vezi figura 10). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 10. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Din totalul de 2.193 de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
locuiau în mediul rural, situația se modifică radical în ceea ce privește dinamica victimelor din mediul intrafamilial în funcție de mediul de rezidență (vezi figura 10). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 10. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Din totalul de 2.193 de victime ale unor delicte comise cu violență din mediul intrafamilial, 1.749 domiciliau în mediul rural, ponderea acestora reprezentând 66% din totalul victimelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, în ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (vezi figura 13). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 13. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (vezi figura 13). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 13. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, în medie, 65% din totalul persoanelor înregistrate, în timp ce, în mediul urban, în urma acelorași delicte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ocazia activităților din grup sau a îndrumării personale. În ansamblu, mijloacele de informare în masă creează un climat de opinie și pot influența atitudinile părinților în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor. Specialiștii (Stănciulescu, 2002) informează și asupra faptului că mediul de rezidență poate influența stilurile de educație ale părinților, precum și strategiile acestora. Astfel, dacă familia locuiește într-un cartier care prezintă diferiți factori de risc, atunci strategiile adoptate de părinți trebuie să țină cont de aceștia. Politicile educaționale propun diferite soluții privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nivel de instruire scăzut etc. ANOFM a dezvoltat o serie de măsuri stimulative de ocupare a acestor persoane, însă, per ansamblu, activitatea de plasare a acestora este destul de dificilă și cele mai mari neajunsuri se întâlnesc în cazul persoanelor cu rezidența în mediul rural. În altă ordine de idei, ritmul de creștere a ratelor de ocupare nu este determinat exclusiv de activitatea agențiilor de ocupare. Influențe mult mai puternice sunt exercitate de modul în care economia crește, se dezvoltă și mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de a realiza activități sociale pentru cei aflați în remisiune. De asemenea, au fost fondate și o serie de cămine destinate în special băutorilor-problemă lipsiți de adăpost. Scopul acestora este reabilitarea alcoolicului și reintegrarea sa în societate. Una dintre condițiile rezidenței în cămine este abstinența. De asemenea, anumite biserici au început un program paralel de sprijin atât pentru alcoolic cât și pentru familia acestuia. În sociologia religiei este larg acceptată ideea conform căreia credința religioasă influențează atât viața individului, cât și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
39,56 42,11 Peste 4 ore zilnic 13,43 7,80 33,58 26,68 NS/NR 0,00 0,00 0,36 0,18 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 Consumul TV în funcție de mediul de rezidență În timpul săptămânii, în orașele mari cu peste 200.000 de locuitori, procentul celor ce privesc la TV între una și două ore zilnic este egal cu cel al „consumatorilor medii” (34,36%), în orașele mici cei din urmă sunt în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
100 100 100 100 100 Trebuie remarcat procentul foarte ridicat al copiilor din orașele mari care se uită la TV mai rar decât zilnic în timpul săptămânii (7,18%), față de procentele înregistrate de această variantă de răspuns în celelalte medii de rezidență. Oraș cu peste 200 mii loc. Oraș cu 100-200 mii loc. Oraș cu 30-100 mii loc Oraș cu sub 30 mii loc. Comună de reședință Sat aparținător Total Niciodată 0,51 1,74 0,00 0,00 0,38 1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
92 0,27 Total 100 100 100 100 100 100 100 În weekend, procentul celor ce aleg varianta de răspuns „1-2 ore zilnic” este mult mai mică decât al celor ce aleg varianta „3-4 ore zilnic”, indiferent de mediul de rezidență, cea mai ridicată diferență înregistrându-se în satele aparținătoare, unde raportul este de 1 la 3. De remarcat faptul că, dacă în timpul săptămânii procentul celor ce nu se uită la TV niciodată este mult mai ridicat în orașele mari, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ridicate procente înregistrate la această categorie sunt în satele aparținătoare și în orașele între 100 și 200 de mii de locuitori. Dacă modelul general de consum media în timpul săptămânii și în weekend se menține, există diferențieri mari în funcție de mediul de rezidență, fapt remarcat atunci când același comportament este analizat în două medii diferite. Graficul 2. Intervalele orare de televizionare în zilele lucrătoare Cei mai mulți copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani preferă să urmărească emisiunile TV în timpul săptămânii în intervalul orar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]