15,441 matches
-
parte din acest amestec este expirat. Apoi, conținutul de oxigen din amestecul alveolar scade, iar conținutul în bioxid de carbon crește până la următorul inspir. Deoarece volumul de aer din alveole este de aproximativ 2 l la sfârșitul fiecărui expir (capacitatea reziduală funcțională), fiecare creștere cu 350 ml a aerului inspirat sau expirat modifică pO2 și pCO2 foarte puțin. Intr-adevăr, compoziția aerului alveolar rămâne aproape constantă nu numai în repaus ci și într-o multitudine de alte condiții fiziologice. Teoretic, primii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
grosier intact, așa cum rămâne o perioadă mai lungă sau mai scurtă în cazul înhumării, prezintă atracție pentru corpurile subtile (v. nota 30), deci constituie o frână în “ontogeneza” posterioară morții a individualității respective, se mai pune problema purificării (eliminarea karmei reziduale proprii) corpului grosier, ce se realizează prin foc. Foarte plastic, compară cele două tipuri de debarasare de cadavru: “Aceia care au grijă să fie ars corpul, simt că acel corp, care a făcut atâtea prostii și lucruri urâte în viața
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
propria noastră definiție de lucru, este necesar să evidențiem problemele relevate de abundența încercărilor de definire. Una dintre dificultăți rezidă în aceea că oricum ar defini cineva un concept sau înțelesul unui cuvânt, cuvintele cară cu ele înțelesuri și asocieri reziduale. Este incontestabilă lipsa de precizie a multor termeni utilizați cu precădere în gândirea socială, având în vedere în special termenii societate, comunitate, asociație, stat. De asemenea, spre deosebire de cazul altor concepte ca egalitate, libertate ș.a., conceptul comunitate nu a beneficiat de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu mai există nicio comunitate. O structură socială de tip comunitar este identificabilă prioritar prin exercitarea controlului social. Absența acestuia indiferent de valorile promovate este un semn evident al absenței comunității. Și este vorba, desigur, de controlul social realizat doar rezidual pe baza normelor juridice. Migranții nu aveau cum să ia contact cu structuri de tip comunitar nici în mediul urban, deoarece și acestea erau la fel de puternic atacate de comuniști. Indiferent că includeau burghezi, intelectuali etc., ele dispăreau foarte ușor datorită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Doar în acest fel, se poate explica de ce două țări cu un nivel de dezvoltare similar ajung, trecând prin tranziție, la rezultate atât de diferite; de asemenea o teorie a tranziției trebuie să abordeze cultura nu ca pe un factor rezidual al dezvoltării economice, ci ca o parte integrantă și o variabilă explanatorie în același timp a transformărilor; și asta pentru că schimbările instituționale sunt intim legate de contextul cultural (Zweynert, Goldschmidt, 2005) Teoria tranziției și conceptul de tranziție în sine a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asocieri semnificative, rezultând tabelul 3.2. Datele sunt doar pentru rural (EVS 1999). Răspunsurile subiecților compun o imagine a femeii care e împlinită mai ales prin familie și copii, dar care își câștigă independența prin faptul că lucrează. Calculul valorilor reziduale ajustate arată că femeile tind să fie semnificativ mai puțin de acord decât bărbații cu afirmațiile 1, 5, si înclină să fie de acord cu afirmațiile 6 și 8. Același tip de prelucrări arată că subiecții mai vârstnici consideră că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
valorizată într-un mod consistent, mai ales de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice anumitor categorii sociodemografice (vezi tabelul de mai jos; în tabel au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale ajustate semnificative). Concluzionând, România este puțin înclinată să îmbrățișeze valori de tip hedonist. În ce privește dezvoltarea personală, una din nevoile superioare amintite de obicei în discuția despre postmodernitate, aceasta este valorizată chiar și în rural: 67,7 % consideră că e bine
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu "Bine" sunt din nou cei din urban, cei cu vârsta între 26-41 de ani, cu venit ridicat, cu studii medii și ca regiune, cei din Oltenia. Muntenia și Moldova sunt semnificativ mai înclinate să opteze pentru "Rău" (calculul valorilor reziduale ajustate). Totuși deși interpretarea primară a acestor doi itemi arată o opinie favorabilă, nu putem concluziona că ruralul românesc este înclinat majoritar spre nevoi superioare. Analize mai aprofundate, arată că populația României în general, atât urbanul cât și ruralul este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
căsătorit(ă) -2,0 2,5 văduv (ă) 2,7 -3,2 Venit* sub 2 milioane ROL 2,8 -2,7 -2,4 peste 6 milioane ROL -4,6 3,0 3,6 Sursa: Barometru Rural 2007. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate standardizate (VRA). Sunt trecute cu caractere distincte cifrele ce reprezintă asocieri pozitive, semnificative pentru p<0,05. Mod de citire: subiecții din satele care nu au fost cooperativizate sunt semnificativ mai înclinați să aibă o apartenență ridicată în rețelele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1) este scăzută în ruralul românesc, doar 17,9% din subiecții intervievați afirmând că, în ultimul an, au lucrat împreună cu alți oameni din sat pentru a face ceva în beneficiul comunității, iar 82,1%, răspund negativ la această întrebare. Valorile reziduale ajustate ne arată o implicare semnificativ mai mare în satele care nu au fost cooperativizate, și din partea celor cu vârsta cuprinsă între 35 și 65 de ani. O comparație pe regiuni arată că oamenii din Crișana-Maramureș28 și Transilvania au lucrat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
printre valorile lor cele mai importante credința, se comportă ținând cont de preceptele religioase, își socializează copiii în spiritul credinței. Totuși, există o serie de diferențe între Tălmăcel și Ludoș. Astfel, în ce privește comportamentul religios, tabelele de corelație și calculul valorii reziduale ajustate arată diferențe semnificative între Tălmăcel și Ludoș: astfel, obiceiuri religioase, cum ar fi postul, mersul la biserică și spoveditul sunt semnificativ mai frecvente la sătenii din Tălmăcel, decât la cei din Ludoș; aceștia din urmă sunt semnificativ mai înclinați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul corelației și calculul valorii reziduale ajustate. Tabel 5.7 Identificare cu propria persoană (identitate personală) și cu oamenii din sat (identitate socială) în funcție de educație, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Mândria față de propria persoană Agricultori (2,3) Muncitor(2,6) Tehnician
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lor. Totuși, dacă urmărim rezultatele la întrebarea legată de intenția de înstrăinare a pământului, se observă că ludoșenii sunt mai dispuși să vândă pământul pe care îl posedă. Există o diferență considerabilă între tineri și vârstnici, semnificativă statistic (calculul valorilor reziduale ajustate arată acest lucru) în ce privește importanța pământului în viața lor pământul este mai important pentru vârstnici decât pentru cei tineri. De asemenea este mai important pentru cei cu mai puțină educație. Tabel 6.11 Tipuri de proprietate în Tălmăcel și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tipului de colectivitate (închisă, apropiată de oraș, multiculturală) (Bulzan, 2005). 12 Trăsăturile ce alcătuiesc cele patru profiluri rezultate sunt obținute prin corelarea întrebării legate de schimbare cu alți itemi relevanți din chestionar și reținerea doar a celor pentru care valoarea reziduală ajustată (VRA) a avut valori semnificative. 13 Datele provin din varianta românească a European Values Survey, cercetare realizată în 1999, de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pe un eșantion de 1146 de persoane, probabilist, pe cote, reprezentativ pentru populația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
articolul lui Dumitru Sandu, 2002. 25 Din păcate Barometrul Rural 2007 nu permite testarea unor itemi în funcție de regiunea istorică și aria culturală, datorită faptului că eșantionul utilizat nu acoperă toate județele și toate regiunile. 26 Rezultate pe baza calculului valorii reziduale ajustate (VRA) 27 Metoda de extracție: Principal Axis Factoring. Medota de rotire: Equamax. Testul grohotișului indică existența unui factor unic, argumentat de altfel de cadrul teoretic legat de capitalul social relațional formalizat (de exemplu Woolcock, Narayan, 2000) 28 Datele culese
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiză) 35 Concluzii rezultate din analiză factorială, calcul de corelații, dar și din analiza de conținut a interviurilor. 36 Întrebările deschise au fost prelucrate prin analiză de conținut calitativă. 37 Răspunsuri prelucrate prin analiză de conținut 38 prin calculul valorii reziduale ajustate 39 Dincolo însă de această definiție, identitatea etnică poate fi conceptualizată și în termeni de grup minoritar / grup majoritar, grup colecție / grup agregat (Doise, Deschamp, Mugny, 1996; Lorenzi-Cioldi, Doise, 1996: 373), conceptele de mai sus făcând apel la mărimea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pretențios în ceea ce privește substanțele nutritive. în plus, lipsa unor rădăcini bine dezvoltate și creșterea lui primăvara târziu dau buruienilor posibilitatea de a se dezvolta. Cele mai bune culturi premergătoare sunt cele care lasă în urmă un nivel bun de substanțe nutritive reziduale și au un efect înăbușitor asupra buruienilor. în multe privințe, stratul de iarbă, trifoi și lucernă sunt ideale, dar mineralizarea azotului poate fi rapidă atunci când se ară. Există unele dubii legate de faptul că, cultura de grâu poate prelua toamna
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fi fezabile, ar fi de preferat să se are primăvara, urmând cu o cultură precum cartoful și apoi grâul. Este potrivit ca grâul să urmeze după leguminoase pentru boabe și rădăcinoase care au fost fertilizate și care lasă o fertilitate reziduală ridicată. Culturile recoltate devreme permit pregătirea unui pat germinativ bun și de asemenea permit descompunerea reziduurilor înainte de semănatul grâului. în cazul straturilor de iarbă, este nevoie de mult timp pentru a se realiza acest lucru și atunci se poate folosi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
totuși este posibil să se cultive rapița în sistem organic. Dacă rapița ar fi inclusă într-o rotație organică, ea ar urma în mod ideal după trifoi sau alte culturi asemănătore care lasă în urmă un nivel ridicat de azot rezidual. La rândul ei rapița este o bună premergătore pentru cereale, deoarece rădăcinile ei extinse și recoltarea timpurie fac ca solul să poată fi foarte bine pregătit. Cerința cea mai mare de azot se înregistrează abia mai târziu, în primăvară și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un comportament non-agresiv față de infestarea cu buruieni. în ciuda acestor dezavantaje, lupinul este o plantă de cultură folositoare într-un sistem organic . 2.2.11. Cartoful Cartoful poate fi o cultură premergătoare foarte valorosă, în special înaintea cerealelor de toamnă. Nutrienții reziduali de la îngrășământul aplicat cartofului pot fi utilizați eficient de o cultură ulterioară, iar cultivarea printre rânduri poate fi eficientă în reducerea apariției buruienilor mai târziu. în cazul cartofului este necesară o pauză de 4-5 ani între culturi succesive pentru a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ani în cazul cartofului extratimpuriu, deoarece recoltarea în acest ultim caz se realizează înainte ca nematozii să-și fi completat ciclul. Cartoful poate să urmeze după grâu, leguminoase pentru boabe , îngrășământ verde, sau alte culturi care lasă multe substanțe nutritive reziduale în sol, deși pot apărea în unele cazuri probleme cu dăunătorii, cum ar fi viermii sârmă. Unele soiuri sunt mai rezistente la viermii sârmă și la alte boli și dăunători decât altele, totuși, pentru a evita problemele de contaminare cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sârmă și la alte boli și dăunători decât altele, totuși, pentru a evita problemele de contaminare cu boli, cultura cartofului nu ar trebui să urmeze după porumb sau sfeclă pentru zahăr, deși există un nivel potrivit și adecvat de substanțe reziduale. 2.2.12. Sfecla pentru zahăr Această cultură este foarte puțin cultivată în sistemele organice, în mare parte din cauză că lipsește o piață dezvoltată iar costurile pentru controlul buruienilor o fac neatractivă din punct de vedere financiar. Cultura nu este autoimună
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
adunarea buruienilor specifice culturilor de sfeclă care au semințe ce pot supraviețui mai mulți ani, chiar dacă nu sunt îngropate. Tehnicile de lucrări minime ale solului tind să aibă mai mult succes în controlarea acestei probleme. Un nivel ridicat al azotului rezidual și utilizarea fertilizatorilor poate reduce conținutul de zahăr, iar din această cauză sfecla pentru zahăr se cultivată mai degrabă după cereale decât după leguminoase perene și anuale. 2.2.13 Culturile furajere într-o fermă mixtă, într-o rotație fâneață
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care necesită mult azot. Abilitatea de fixare a azotului de către leguminoase este cel mai mare beneficiu adus de includerea lor în amestecuri, deoarece ele ajută la creșterea productivității speciilor de iarbă incluse și deasemenea, furnizează un nivel ridicat de fertilitate reziduală spre beneficiul culturilor ulterioare. Pajiștile bazate pe trifoiul alb pot fixa anual 150-200 kg azot la hectar și păscute sau conservate sunt baza unei producții de lapte și carne ridicate. Calitatea mâncării și digestibilitatea majorității leguminoaselor furajere destinate pășunatului sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]