2,551 matches
-
1813-1846) de F. Debret, apoi E. E. Viollet-le-Duc (�ncep�nd cu 1847); reconstruirea din font? a fle?ei catedralei de la Rouen (1823) de J.-A. Alavoine; Notre-Dame de Paris (1844-1864) de J.B. A. Lassus (1807-1857) ?i E.E. Viollet-le-Duc (1814-1879). Lucr?rile de restaurare permit tinerilor arhitec?i, forma?i asemeni lui Lassus �n tradi?ia clasic?, s? cunoasc? �n profunzime construc?iile gotice. Aceast? cunoa?tere este investit? �n comenzile unor noi biserici, ca Saint-Etienne din Tours (1844-1875) de G. Gu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ler der deutschen Baukunst (1815-1818) de G. Moller; sau Espa�a artistică y monumental (1842-1850). �nc? de la sf�r?ițul secolului al XVIII-lea ?i mai ales �n secolul al XIX-lea, re�ntoarcerile la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a cadrului construit �nmul?ind experien?ele stilistice care urmeaz? c?ile neogoticului ?i ale eclectismului, produsele industriei metalurgice p?trund pe scar? din ce �n ce mai mare �n modurile de construc?ie, �n primul r�nd �n lucr?rile de geniu civil. �ntr-adev?r, �n urma progreselor hoț?r�toare f?cute �n metalurgie, �n special �n Anglia, �n secolul al XVIII-lea, primul pod de font? cu o deschidere de vreo treizeci de metri este aruncat peste Severn
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
determin? pe arhitec?i s? imagineze, dincolo de banalit??ile istoriciste, �nc? la mod?, solu?îi hoț?r�ț ra?ionaliste pentru proble-mele puse de programele noi �n con?inuturi ?i �n dimensiuni ?i pentru procedeele de construc?ie industrial?. G?rile de cale ferat?, construite �n num?r mare �nc? din anii 1850, par s? stigmatizeze, �n multe din cazuri, opozi?ia dintre arhitect ?i inginer. �ntr-adev?r, �n partea dinspre pia??, ele evoc? �n acela?i timp un arc de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
despre I. Hittorff, arhitect al G?rîi de Nord (Paris, 1861-1866), el g?se?te un frumos echilibru �ntre o fă?ad? neoclasic? monumental?, sobr?, ?i hala al c?rei desen i se datoreaz? �n parte. �n orice caz, g?rile, care marcheaz? puternic imagi-nea oră?elor erei industriale, �i impresioneaz? �n mod di-ferit pe contemporani. Pictorul impresionist C. Monet le celebreaz? �n La Gare Saint-Lazare (1877), �n timp ce Theophile Gautier regret? deja �n 1868 c? �arhitectură care provenea din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Consid�rant, E. Cabet ?i englezul B. W. Richardson, dintre propunerile c?rora multe vor inspiră, un secol mai ț�rziu, teoriile urbanistice ?i arhitecturale ale fondatorilor Mi?c?rîi moderne, �n mod special ale lui Le Corbusier. Printre amenaj?rile urbane de anvergur?, trebuie re?inut planul prefectului G. E. Haussmann pentru Paris (�ncep�nd din 1835) ?i cel al inginerului I. Cerda, pentru Barcelona (1859; aplicat �ncep�nd din 1863). Napoleon al III-lea vrea s? fac? din Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fondat �n 1871, dezvolt?, o dat? cu instaurarea statului, structurile tehnice ?i administrative �ns?rcinate s? ?în? sub control urbanizarea, cu ajutorul unor planuri regulatoare, �ntr-o ?ar? cu o puternic? cre?tere demografic? ?i industrial?. Aceste demersuri urbanistice � pragmatice, pentru rea-liz?rile haussmanniene ?i germane; progresiste, pentru Cerda � s�nt �n serviciul metropolei, expresie a unei mo-dernit??i dinamice ?i abundente. Alternativă culturalist? Dimpotriv?, unii refuz? metropola. Astfel, austriacul C. Sitte (1843-1903) care, �n L�Art de b�tir leș villes (Der
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
noveau se �ntinde pe vreo 15 ani, �n timpul deceniilor 1890 ?i 1900. Ea este �nf?ptuirea unor arhitec?i n?scu?i �n cea mai mare parte �n anii 1860. La Bruxelles, �ntr-un mediu cultivat, influen?at de rea-liz?rile engleze?ți �n materie de cadru de via??, V. Horta (1861-1947) construie?te numeroase locuin?e � casă Tassel (1893), hotelul Solvay (1895) � al c?ror spa?iu interior este o continuitate ritmic? ce integreaz? structura (par?ial metalic?), decorul, mobilierul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
negustorul de art? S. Bing este un propagandist eficace al stilului Art nouveau, este dominat de personalitatea puternic? a lui H. Guimard (1867-1942). Autor a numeroase construc?îi private (vezi pliantul, foto 23), el este cunoscut mai ales pentru într?rile sale de la metroul parizian, ?i ast?zi la fel de originale ?i eficace. Dar opera să emblematic? este Castel B�ranger (Paris, 1894-1898), un imobil de leg?tur?, redesenat dup? o vizitare a operelor lui Horta. La fă?ad?, ca ?i �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
timp monumental? ?i de o per-fect? func?ionalitate. Locul ocupat de mi?carea Arts and Crafts �n Anglia limiteaz? implantarea acolo a stilului Art nouveau. Doar operele lui Ch. R. Mackintosh (1868-1928), la Glasgow, au o originalitate comparabil? cu realiz?rile vienezilor; de exemplu, ?coală de art? (1898-1909) ?i Hill House (1902-1904), o cas? particular? cu un exterior sever, dar de o elegan?? lipsit? de afectare �n �mbin?rile interioare ?i �n mobilier. Tot un astfel de demers arhitectural global, integr
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Ch. R. Mackintosh (1868-1928), la Glasgow, au o originalitate comparabil? cu realiz?rile vienezilor; de exemplu, ?coală de art? (1898-1909) ?i Hill House (1902-1904), o cas? particular? cu un exterior sever, dar de o elegan?? lipsit? de afectare �n �mbin?rile interioare ?i �n mobilier. Tot un astfel de demers arhitectural global, integr�nd structur?, decor ?i echipamente diverse este ceea ce preco-nizeaz? belgianul H. Van de Velde (1863-1957), care-?i asigur? faima european? conduc�nd, cu �ncepere din 1901, ?i construind
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te totu?i voin?a de a rupe cu istoricismul academic. FORM? Problemele cu totul noi, prin natura ?i �ntinderea lor, pe care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim, multe solu?îi �ndr?zne?e, dar cel mai adesea cuprinse �ntr-o stilistic? istoricist?. Totu?i, c?tre anii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te totu?i voin?a de a rupe cu istoricismul academic. FORM? Problemele cu totul noi, prin natura ?i �ntinderea lor, pe care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim, multe solu?îi �ndr?zne?e, dar cel mai adesea cuprinse �ntr-o stilistic? istoricist?. Totu?i, c?tre anii 1890, arhitec?i, uneori
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul oră-?ului futurist este New York, care �este �n sine o oper? de art?� (1915). O alt? abordare, măi pragmatic?, a raportului mă?în?-arhitectur? apare �n lucr?rile construite de germanul P.�Behrens (1868-1940) �n timpul colabor?rîi sale cu societatea AEG din Berlin. Cl?direa fabricii de turbine (1909), mai ales, este caracteristic? pentru un limbaj arhi-tectural servind �n acela?i timp o func?ionalitate riguroas? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tradi?ia conacului (cottage) (Roehampton, 1921); ea evoc? uneori tipologia acelui Karl Marx Hof de la Viena (Ossulton, Saint-Pancras, 1929) sau formele exterioare ale Mi? c?rîi moderne, cu balcoane albe, continui ?i ferestre largi (Oaklands, 1936), f?r? că dot?rile interioare s? evolueze prea mult. Spre sf�r?ițul anilor �30, c�nd investi?iile private se reiau, 88.867 de familii au primit locuin?? nou?. Aproape pretutindeni �n Europa, din cauza urbaniz?rîi populă?iei, a instal?rîi unor politici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de construc?îi, confirm�nd �n acest domeniu o evolu?ie amorsat? �nc? din secolul al�XIX-lea. 5. Reconstruc?ia (1945-1960) Europa anului 1945 se confrunt? cu o provocare: trebuie reconstruite oră?e de toate m?rimile, cu dot?rile lor, centre de produc?ie, instala?îi pentru transporturi ?i comunica?îi. Sarcin? imens? ?i complex?, c?ci chiar de la �nceput se pune �ntrebarea �n ce forme s? se recon-struiasc? ?i cu ce tehnici. �ntr-adev?r, ora?e care aveau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cunoscut �nainte de r?z-boi pentru modernismul s?u de o extrem? rigoare (?coală Karl Marx, Villejuif, 1933), elaboreaz? pentru reconstruirea oră?ului Maubeuge (1945) o viziune general? ?i o tipologie echilibr�nd func?ionalism ?i adaptare la sit. �n ??rile de Jos, J. H. Van den Broek ?i J. B. Bakema (1914-1981) reu?esc un spa?iu plin de urbanitate pentru stradă comercial? Lijnbaan (1952-1954), �n centrul Rotterdam-ului, a c?rei reconstruire este planificat? de C. Van Traa �n deplin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te c? este posibil s? se fabrice casele a?a cum se fabric? automobilele ?i concepe un prototip: casă Citro-han (1920); independent? fă?? de topografie ?i de climat, ea este combinabil? �n imobile, dup? caz. S�nt cunoscute ?i lucr?rile asupra industrializ?rîi, f?cute sub conducerea lui Gropius, la Bauhaus. �n Fran?a de dup? r?zboi, arhitec?i ?i ingineri imagi-neaz? procedee de prefabricare grea. Pere?i standardiza?i din beton s�nt turnă?i ?i dota?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tehnici prin care zid?ria cedeaz? locul montajului. �n ideologia pro-gresist? a Mi?c?rîi moderne, industrializarea construc?iei �nseamn? c?utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a mentalit??îi moderne. 7. Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism �n masă construc?iilor concepute �n contextul excep-?ional al anilor 1945-1955, unele marcheaz? o evolu?ie �n manieră mae?trilor Mi? c?rîi moderne sau fă?? de rea-liz?rile genera?iei �n urcare. Unitatea de locuit comandat? de Ministerul Recon-struc?iei ?i Urbanismului ?i construit? de Le Corbusier la Marsilia (1945-1952), concretizeaz? 25 de ani de studii �n vederea �organiz?rîi armonioase a vie?îi individuale ?i a vie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prin fă?ade de beton brut accentuate de decoruri nete pentru a traduce prezen?a diferitelor modele de locuin?e (1967-1973). Se simt aici referin?e, asimilate total, la unitatea de habita?ie a lui Le Corbusier ?i la lucr?rile Smithsoni-lor. Rossi reinterpreteaz?, �n contextul citadin de la Torino, cu o anumit? emfaz?, temele de la Gallatarese pentru imobilul administrativ �Casă Aurora� (1984). �n afinitate cu aceast? arhitectur? ra?ional? se g?sesc B. Minardi, F. Purini, L. Thermes ?i Ciregotti (1927
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i). Aceste opere au �n comun o extrem? tensiune dinamic?, care vine at�ț din c?utarea expresiv?, c�ț ?i din �ns??i natură structurilor lor. Aceast? energie, că s? zicem a?a, exhibi?ionist?, atinge paroxismul �n lucr?rile lui Catalan S. Calatrava, cu o propensiune c?tre mimetismul simbolic (gară TGV de la aeroportul Lyon Satolas, 1989-1994). O energie mai re?inut? difuzeaz? puternică citadel? de beton a aerog?rîi nr. 1 de la aeroportul Roissy � Charles de Gaulle (1967-1974
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Foster ?i Rogers ?tiu s? o evite atunci c�nd primul deseneaz? Centrul Renault (Swindon, 1983, vezi pliantul, foto 30) sau aeroportul de la Sansted (1985-1991) ?i c�nd cel de-al doilea d? planurile uzinei Imnos (Newport, Marea Britanie, 1992). Cercet?rile pe care germanul F. Otto (1925) le face pe ansamblurile portante u?oare ?i pe structurile naturale �ncep�nd din 1957 �l autorizeaz? s? dezvolte modele de structuri �ntinse � versiuni moderne ale cortului milenar � pentru a acoperi vaste spa?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
metalic? minimalist? ?i de o total? transparen?? c?tre gr?din? (Londra, 1976), ?i, pe de alt? parte, casele elve?ianului M. Botta (1943), cubice sau cilindrice. Masive, dar tra-versate de fisuri misterioase (casă Medici, Stabio, Elve?ia, 1980). Dot?rile culturale, sociale, administrative, tehnice etc. acord? un c�mp nelimitat inova?iei arhitecturale, program ?i expresie reunite. Filarmonica de la Berlin (1956-1963) de H. Scharoun (1893�1972) sau Cît� de la Musique (Paris, 1984�1995) de Ch. De Portzamparc au, �n acord
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
re�nviora contextul urban, �n timp ce P. Chemetov (1928) ?i B.�Huidobro construiesc o megastructur? �n form? de pod pentru Ministerul de Finan?e pe malul Senei, la Paris (1982-1989). Limpezimea volumelor ?i a structurii caracterizeaz? �n mod global lucr?rile lui G. Bechnisch (1922), de exemplu, bibliotecă Universit??îi de la Eichstatt (Germania, 1980-1987), ca ?i ale lui D. Perrault (1953), �n special, hotelul industrial Berlier (Paris, 1989) ?i Bibliotecă Na?ional? a Fran?ei (1989�1995). Datorit? func?iei lor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]