4,307 matches
-
datoria. Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat, si a zis: "Doamne, măi îngaduieste-ma, și-ți voi plăti tot". Stăpânul robului aceluia, facandu-i-se milă de el, i-a dat drumul, și i-a iertat datoria. Robul acela, când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovărășii lui de slujba, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, și -l strângea de gât, zicând: "Plateste-mi ce-mi ești dator!".Tovarășul
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
l-a aruncat în temnița, până va plăti datoria. Cand au văzut tovărășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult, și s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, și i-a zis: "Rob viclean! Eu ți-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai și tu milă de tovarășul tău, cum am avut eu milă de tine?" și stăpânul s-a
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
va plăti datoria. Cand au văzut tovărășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult, și s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, și i-a zis: "Rob viclean! Eu ți-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai și tu milă de tovarășul tău, cum am avut eu milă de tine?" și stăpânul s-a maniat și l-a dat pe
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
ori, pe când ar ajunge la acest număr s-ar obișnui cu iertarea și nu ar mai avea probleme să ierte pe oricine. Pentru a înțelege cât de importantă e iertarea, Isus îi spune lui Petru o pildă despre împăratul și robul ce-i datora zece mii de galbeni. Din această pildă descoperim câteva principii importante referitoare la iertare. 1. Iertarea este deseori singurul mod prin care putem rezolva o datorie sau o problemă Împăratul și-a făcut calculele și a descoperit că
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
ce-i datora zece mii de galbeni. Din această pildă descoperim câteva principii importante referitoare la iertare. 1. Iertarea este deseori singurul mod prin care putem rezolva o datorie sau o problemă Împăratul și-a făcut calculele și a descoperit că robul acesta îi datora 10.000 de galbeni (sau de talanți). În vremea aceea un om de rand trebuia să lucreze 1.000 de săptămâni ca să câștige 1 galben...Va dati seama că omului nu i-ar fi ajuns 3 vieți
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
face împăratul în aceste condiții? Bineînțeles, să-l arunce în pușcărie. Aceasta ar fi fost doar o pedeapsă, insă banii nu îi mai putea recupera, chiar dacă omul era în închisoare. Spre surprinderea tuturor, împăratul a hotărât să-l ierte pe rob. Este exact ceea ce a făcut D-zeu cu noi...datoria ce noi o aveam față de El era imposibil de plătit, dar El nu numai că nu ne-a pedepsit pentru această datorie, El ne-a iertat. DATORIA PE CARE NOI
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
A ține pică pe cineva, a nu ierta, înseamnă a ne închide pe noi înșine într-o închisoare a amărăciunii. Împăratul din pildă cred că a gândit la fel. Avea destule probleme pe cap, mult mai importante decât datoria acelui rob. Ori de câte ori se uită în registru și vedea datoria, avea amărăciune și nu se mai putea concentra asupra altor lucruri mult mai importante. Cand iert, eliberez un prizonier, iar apoi imediat îmi dau seama că acel prizonier eram eu insumi. Așadar
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
iert, eliberez un prizonier, iar apoi imediat îmi dau seama că acel prizonier eram eu insumi. Așadar când am iertat, mi-am făcut în primul rând mie un bine și apoi celuilalt. 3. Iertarea este o obligație pentru cel iertat Robul din pildă a plecat acasă fericit, ușurat, și din tot ce i s-a întâmplat își aduce aminte doar că împăratul s-a uitat în registru. S-a uitat și el în registrul lui, dar a uitat să-l mai
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
Noi, cei ce am fost iertați de D-zeu suntem obligați să iertam. Dacă nu iertam, înseamnă că ori nu ne pasă de iertarea ce am primit-o de la D-zeu, ori nu o înțelegem. Împăratul când a auzit ceea ce robul a făcut s-a maniat și l-a aruncat în închisoare. Ai vrut dreptate, dreptate îți arăt! Dragi cititori, nu santeti fericiți că D-zeu nu ne-a făcut după dreptatea SĂ? Nu SÂNTETI FERICIȚI că MILĂ a biruit JUDECATĂ
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
cu Nae Milcoveanu din Râmnicu Vâlcea. „ Cu a doua făcui casă și, la al zecelea an, Vrând să se facă mai gradă, mă urâ și-mi fu dușman”. ..................................................... „Căci eu singur am fost Cu dragoste la toate Bărbat, slugă și rob prost, Slujindu-ți cât se poate.” Rămas singur, Pann și-a găsit mânâierea în scris. După moartea mamei sale în 1839, nemaiputând suporta singurătatea, se gândi să se căsătorească. Acum o cunoaște pe Ecaterina, o copilă din cartier, care nu
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
Stihuri > Cugetare > COSTURI ȘI COMPLICITĂȚI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Costuri și complicități Curg șiroaie lacrimi de piatră Poate sunt borne pentru un drum de povară O cale a robilor unde umilința e Haină îmbrăcată zilnic și tocită De prea mult purtat și bazonată cu sudălmi Pe care nu le uiți și care azi nu mai deranjează Pe nimeni când dai să-ncepi o afacere - Un atelier cu producție de
COSTURI ŞI COMPLICITĂŢI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345032_a_346361]
-
există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
inunda fără să știu Eu ți-aș ieși cu visul înainte Deși mi-ai spune, că e prea târziu... Nu-s moarte-n noi, nici versuri, nici lumină Tăcerile-au plecat în alte nopți Și zborului albastru se închină Un rob cu primăverile la porți... Cocorii sunt cu aripile nude Sub lacrima copacilor nebuni Tu cere-mi...inorogul ne aude Și țipă alb cireșii din genuni... Mai bine, da...ni-s visele prea crude Și-n doi ne sunt lăstarii mult
ŞI DE-AŞ AVEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345873_a_347202]
-
palmaresul romanesc al lui Dumitru Dănăilă sporește cu o nouă carte inspirată din actualitatea imediată, Întoarcerea (Editura Editgraph, Buzău, 2012). Este cel de al cincilea roman, după Destine la indigo (2008), Iubirile de altădată (2010), În căutarea paradisului (2011) și Robul zarului (2012), toate apărute, după cum se poate vedea, într-un interval de timp destul de redus, ceea ce dovedește puterea de muncă uimitoare a autorului care, ziarist de profesie, a acumulat o vastă experiență și probabil că și o dexteritate extremă a
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
lui Dumnezeu care umple totul) . Și cum susține A.W.Tozer, trebuie să ne revendicăm din nou "vechea zestre a eternității", să lucrăm pentru permanență și nu după aparență, deoarece entuziasmul zilelor noastre confundă mișcarea cu progresul. Timpul nu e robul calendarului și nu are nicio legătură cu schimbările din societate, privind principiile de viață.. Caracterul trebuie să fie cristic și nu anticristic... Să iubim oamenii și să le facem bine .. Să nu ne descurajeze batjocoritorii. De obicei, aceștia sunt oameni
INTEGRITATEA ŞI CONTEXTUL SOCIAL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345951_a_347280]
-
și zilelor în pași cadențați gânduri și rânduri curg din sacul fără uitare îmbrac roba clasicelor judecăți prejudecățile sunt avocați ai diavolului într-un proces amânat gesturile rotund conturate ajung vinovați în lanțurile unei prese plină de cuvintele goale apasă rob al torturii inima cerului poate vei strivi credinței miezul păcălește-te că ești învingător până la Înviere în acel punct clopotele vor atinge timpanele surzilor de douăsprezece ori într-un șirag de lacrimi autentic prelinse pe obrazul neîncrederii lumina luminilor va
REALITATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345999_a_347328]
-
există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
mut Îmi voi duce pe sub vremi povara, Cât de fierbinte și înaltă-i vara! Aș vrea s-o dau și eu cu împrumut... POEM DIN PRIDVORUL DUMINICII În mine Dumnezeu e-atât de viu, Pe cruce răstignirea nu mai doare, „Rob al dreptății”, eu așa mă știu, Ce liber sunt! ce-i libertatea oare? Mi-am învățat și gândul să m-asculte, El nu mai umblă beznic pe pământ, Ispitele, oricât ar fi de multe, Nu mă pot scoate-afară din cuvânt
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
-n univers vei fi; Din lumea sfîntă vei privi La noi când, seara-n prag, Duși pe gânduri, prinși de dor... Pentru cei ce viața și-au jertfit: Eroii legendari, pe care i-ai slăvit, Iar ființa lor e Calea Robilor. Părinte drag, primește-n dar Ofranda FIILOR ce te slăvesc... Și fie a se-mplini ce îți doresc: Să odihnești în plaiul strămoșesc. 30 Iunie 2012 Marin Voican-Ghioroiu cine ești
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
credinței îl duce spre-un nou răsărit ... Cum știi, Părinte, m-am născut într-un Egipt urgisitor pentru evrei și toți ai lor, iar biata mama s-a zbătut să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon, și-n sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin stufăriș la malul Nilului zeiesc, cu-ncredințarea c-oi trăi prin vrerea Tatălui ceresc. Și-ntr-adevăr, am
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
Aaron, evreilor să le vorbesc de planul Tău și-a lor silință în ascultare și credință, apoi să dau de Faraon (eu, vistierul vrerilor divine pentru a fratelui rostire) și-ndată să-l înștiințez că-ndemnul Tău imperativ este ca robii să-i sloboadă din seculara lor trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate grea urgie. Cum Faraonul se credea zeu mai puternic decât Tine, a necinstit a Ta poruncă, ba în trufia-i
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate grea urgie. Cum Faraonul se credea zeu mai puternic decât Tine, a necinstit a Ta poruncă, ba în trufia-i sfidătoare i-a osândit pe bieții robi la munci atât de-apăsătoare, încât pe capul meu cădeau reproșuri grele, felurite pentru amestec nepermis în taina lucrurilor scurse din viitor înspre trecut, ce răul - deja cunoscut și devenit obișnuit - l-a-nlocuit cu un calvar mult mai perfid și mai
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o limbă vorbită este o limbă vie nu trebuie să ne facă să acceptăm neologisme ce sunt străine
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
am respectat ceea ce zicea Democrit într-o carte a lui Ionel, pe când era student la Cluj. Cu minte este acela care nu se întristează pentru ceea ce nu are, ci se bucură de ceea ce are.“ Și ... am fost fericiți! Lucram ca robii la CAP, și nu ne dădeau nimic.Ne ducea în Bărăgan la cincizeci de kilometri de satul nostru cu remorca, pe arșță sau ploaie, lăsându-ne în câmp.Prășam zeci de rânduri, de aveam impresia că nu mai ajungem la
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
se reped să dezlege panglica cu care sunt legate picioarele mortului. Gestul acesta trebuie evitat, ridicarea piedicii urmând să se petreacă nu în biserică, ci la cimitir, pe marginea gropii. Preotul, de fapt, se roagă astfel: "Dezleagă, Doamne, pe adormitul robul Tău (aici îi spune numele) de păcatul sufletesc și trupesc", iar a doua rugăciune: "Și-i iartă lui toate câte a păcătuit cu cuvântul, cu lucrul sau cu gândul, dezleagă-l și de legătura pusă în orice chip asupra lui
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]