1,653 matches
-
la fel. Eu, Însă, merg pînă acolo Încât Îndrăznesc să afirm că și cele bune reprezintă niște forțe malefice, demonice, În sensul că, În aceste cazuri, bărbații singuri, din prea mare dragoste, ce atinge proporțiile idolatriei, se Înhamă la o robie deosebit de slugarnică și Înjositoare. Cât privește Îndemnul tău de a da cezarului ce este al lui, am să-ți răspund că eu știu de două ori mai multe dictoane și cugetări celebre decât cele inserate În Micul dicționar enciclopedic (ediția
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
convingerile viitorului magistrat să fie în opoziție poate cu dreptul public și privat al țării. Ei vor electivitatea magistraturii pentru că vor să aibă magistratura în mână, precum au administrația. Nu funcționarea neatârnată și armonică a organelor statului o vor, ci robia tuturor acestora sub idei timporare, sub expediente zilnice. Ei nu vor ca statul să reprezinte stabilitatea și să aibe vertebre puternice, ci totul să fie moale, fără caracter rezistent, totul să cedeze patimei momentane, apetiturilor momentane, ba chiar stării timporare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
noi ne știm că sântem gospod; moșii noștri aice, la Curtea mării tali au îmbătrânit. De-i cu știre mării tali că ne-i dăruit, să ștem, doamne, ce fi mila mării tale să avem dreptate”. Și sfârșesc declarându-se: „Robii mării tale, țiganii gospod, muncitorii Curții”. Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod însă nu se lasă impresionat și la aceeași dată le răspunde: „Să știți cu hotărâre că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
el calcula și cu asasinarea și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli, atacă castelul Stenimachus, ocupat de inamic, îl cuceri și condamnă garnizoana la robie. Ivanco din parte-i disprețuia orice întîlnire cu autocratul și nu voia s-auză de pace decât sub următoarele două condiții: întîi, să i se recunoască prin diplomă împărătească de întărire toate orașele și ținuturile câte le luase pîn-acum în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu toată superioritatea lor în privirea disciplinei, tacticei și vitejiei, Ioannițiu respinse pe cavaleri, deși cu mari pierderi proprii, și când aceștia fugiră în oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin porțile ne-ncuiate încă bine. Focul și robia bântuiră orașul în toiul lor; garnizoana fu parte măcelărită, parte prinsă; citadela așezată sus fu încunjurată și asediată, viteaza ei garnizoană latină fu silită să capituleze și trimisă sub escortă sigură cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inamicilor, care-o potopi. După izbânda aceasta o parte de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se aruncă asupra orașului Apros, îl luă la cel dentîi asalt, îl risipi, trecu sub sabie pe mulți locuitori, pe mulți îi duse în robie și-și exercită dreptul de biruitor c-o neomenoasă și crudă arbitraritate. Cu setea de luptă în vâlfă, cumanii se-ntoarseră spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în vâlfă, cumanii se-ntoarseră spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei cete de latini ș-a unei trupe grecești, luară orașul cu asalt, târâră pe locuitori în robie, dărâmară din temelie toate zidirile și făcură înfloritorul port asemenea pământului. Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor, care trecu ca o nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în principatele dunărene, întemeiate în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de bani, dar stătea sub prepusul c-ar fi cochetând cu latinii, fu deci atacată noaptea pe nesimțite de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul mării nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la o stare cumplită prin cumani și trecură marginea peste munții Rhodope, fără de-a da de vro împrotivire, ba fără a descoperi chiar pe inamic. Ocupară în liniște cetatea Stenimachos, eliberară pe compatrioții lor de acolo, care-ncăpuse-n robie apărând Filipopolul, se-ndreptară spre Orestias, lăsară în Tracia pe urma lor pe Teodor Wranas, comandant peste-un despărțământ de trupe, și se-ntoarseră la Constantinopol, unde-i chema alegerea unui nou [î]mpărat. Între acestea regele Ioannițiu păzi o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serioase, se simțea purtat de planuri care se înălțau sus de tot, se topea în rugăciuni fierbinți și elocuente cătră Dumnezeu și vorbea cu consătenii și cei asemenea lui că mai multi sfinți i se arătaseră, provocîndu-l să sfarme jugul robiei și să răpească la sine domnia preste țară și popor. Prorocia lui inspirată despre răsturnare mare, zisă și rezisă c-o perseverare necurmată, începu să afle crezare și-i câștigă partizani în poporul de rând în genere, dar mai cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
calitate, exercitau o însemnată putere asupra țăranilor. Deși această îmbinare a puterii autorității politice și a drepturilor proprietărești era o sarcină grea pentru poporul de rând, totuși poporul nu-și pierduse cu totul libertatea lui civilă, nu era subjugat în robie aspră, ci claca, dijma și birurile în bani el căta să le privească și să le recunoască parte ca un fel de leafă pentru autoritatea politică locală, parte ca o indemnizare pentru proprietarul suprem al pământului întreg de pe o moșie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați în luptă tocmai în momentul hotărâtor. Învingerea creștinilor era deplină și cumplită, parte fură măcelăriți sau prinși în luptă, parte ajunși în fugă de cavaleria sprintenă a dușmanilor și duși în robie. Între puținii care izbutiră să se mântuie pe corăbii la Dunăre și pe mare la Constantinopol și în Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tristă realitate. La anul 1398 Baiazid, pornit de răzbunare contra lui Mircea și dîndu-i vina inițiativei dușmăniilor contra turcilor, trecu Dunărea, irupse cucerind în fruntea unei oștiri puternice în Valachia, pustii rău țara și o despopulă, târând cu sine în robie pe locuitori. Mircea strânse asemenea puteri considerabile, porni femeile și copiii la deplină siguranță înlăuntrul înaltului lanț de munți despre marginea Ardealului, el însuși evită de la început orice bătălie la larg, ci se ținea numai pas cu pas de oștirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și curate, bărbații bărbieriți și spălați, iar femeile lăute și chitite”, consemna preotul acad. Simeon Florea Marian. Numele de paști vine de la cuvântul ebraic Pesah, care în traducere românească înseamnă trecere și care desemna la evrei Sărbătoarea eliberării poporului din robia Egiptului. Paștele creștin celebrează Învierea Domnului, minune pe care Mântuitorul Hristos o săvârșește asupra propriei Sale persoane, dovedind incontestabil Dumnezeirea Sa. Totodată, prin Învierea Sa ne dă posibilitatea tuturor celor care vom crede în El să ne eliberăm din robia
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
robia Egiptului. Paștele creștin celebrează Învierea Domnului, minune pe care Mântuitorul Hristos o săvârșește asupra propriei Sale persoane, dovedind incontestabil Dumnezeirea Sa. Totodată, prin Învierea Sa ne dă posibilitatea tuturor celor care vom crede în El să ne eliberăm din robia păcatului și a morții. Pregătirea pentru această sărbătoare a sărbătorilor începe din ultimele zile ala Săptămânii Patimilor, când se fac pasca, mielul din pâine sau unt, ouăle roșii, precum și alte preparate pentru masa pascală, într-o realizare care prilejuiește anumite
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și prevăzut cu o mulțime de posturi de pază și se Întindea pe o lungime de aproximativ 800 de metri și o lățime de aproximativ 400 de metri (adică aproximativ 32 de hectare). Cei care cunoșteau locurile spuneau că, Înainte de robia comunistă, terenul aparținuse familiei Brătianu, lucru confirmat și de faptul că săpând la canal prin anul 1951, Într-o fântână fără apă, s-a găsit un ceas de aur, de buzunar, cu numele Brătianu gravat pe el, ceas scăpat În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
e o reproducere fidelă. Mai degrabă un tip conven țional de doamnă din înalta societate. Un caracter plin de rea lism totuși. — Tata le dădea voie și sclavilor de rând să pună ceva bani deoparte, ca să se poată scutura de robie... Așa e și normal, rostește Asinius cu mintea încețoșată. Al doilea portret o reprezintă pe Vipsania în tinerețe. Ce urât a îmbătrânit! — Otacilius era econom și parcă binecuvântat de zei, recu noaște Libo. Unde punea el mâna, avutul sporea. Gallus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cele cinci banițe de grâu cât primește pe lună putea să vândă o parte, nu? Pusio consideră că e periculos să ia partea vreunuia din ei. Murmură totuși contrariat: — Dacă aveai un mic capital, te-ai fi putut smulge din robie... Dar nenorocitul ăsta e atât de josnic, încât s-a sustras până și mărinimiei principelui! — De ce să fi renunțat la confortul vieții de cazarmă? — De ce să fi renunțat la meseria de ucigaș? i-o întoarce Rufus. — Tu n-ai cunoscut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dat oștii lui Tomșa, știe că Șoi-măreștii au dat și căpitan și steaguri, și cu toate acestea, m-am milostivit eu șam pus cuvânt să uite toate”... Împăcăciunea pe care o propune oamenilor ca răsplată pentru toate ostenelile sale este robie curată, pentru că el cere toată moșia răzeșilor ca să-și ,,întregească” ce-i al său. La întrebarea: ,,Și noi ce facem?”, boierul răspunde cu o indiferență cinică: ,, Ce vă va lumina Dumnezeu!” Brusc, toți Șoimăreștii pricepură ,,râsul cel bun al Orheianului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și Mănenii pământ («de la Averescu!», se hlizeau ei, de parcă generalul li-l Înmânase dimpreună cu o strângere de mână - așa-i când ești «basarabean de-al nostru, din Babele, Ismail») - dar ce folos? Oamenii nu mai erau suflete, scăpaseră de robia duho-rusească, recăpătaseră libertatea, primiseră și pământ, Însă... Însă, așa... - Se vede că libertatea ceea nu-i ca o bucată de pâine: ți se dă, tu o iei, o mănânci... Libertatea-i ca tabla-nmulțirii: trebuie să trudești la ea, pân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așa ea lui, ce Înseamnă cuvântul și el mi-a spus, a zis că varvari sunt Turcii și Tătarii și Lehii și Liftele-păgâne, ceia de-i Învățăm noi la școală, că năvălesc și ne dau foc și ne iau În robie fetele și femeile și, când se-apucă să le pângărească pre ele, ele strigă, cu glas mare: «Varvarule! Nu mă mai năvăli, că mă doare!» « Parcă ziceai că barbarii șed cu fetele și cu femeile noastre - de ce să le doară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
păcat. Dar tot de 2000 de ani Maica Domnului este pururi ajutătoare și rugătoare către Fiul Său, pentru noi, oamenii. Minunile se săvârșesc pentru întoarcerea oamenilor cu fața spre Dumnezeu. Maica Domnului vrea să ne scoată pe noi, oamenii, din robia tentațiilor de tot felul, din robia averilor", răspunde părintele Antonie. Mărul sufletului Mănăstirea Giurgeni a fost atestată documentar la începutul veacului al XVII-lea, ca shit de călugări, dar a fost transformată în schit de maici și apoi în mănăstire
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ani Maica Domnului este pururi ajutătoare și rugătoare către Fiul Său, pentru noi, oamenii. Minunile se săvârșesc pentru întoarcerea oamenilor cu fața spre Dumnezeu. Maica Domnului vrea să ne scoată pe noi, oamenii, din robia tentațiilor de tot felul, din robia averilor", răspunde părintele Antonie. Mărul sufletului Mănăstirea Giurgeni a fost atestată documentar la începutul veacului al XVII-lea, ca shit de călugări, dar a fost transformată în schit de maici și apoi în mănăstire de maici. Se spune că un
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
întrebat ce citeam Crimă și Pedeapsă de Dostoievski nu am fost pedepsit, însă mi s-a spus să nu mai citesc. Mai târziu, m-a atras Herman Melville, în special Moby Dick. Iubeam și operele lui Somerset Maugham (mai ales Robie și Pe muchie de cuțit), Hemingway (îndeosebi Fiesta), și Fitzgerald (înainte de toate, Marele Gatsby). În privința amprentării spiritualității mele, cred că a fost vorba de Pe muchie de cuțit: misterul căutării dincolo de orizont și descoperirea sinelui. Printre poeți, operele lui Wallace Stevens
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]