2,161 matches
-
timpului" (primele decenii ale secolului XX), sau de imediata reacție critică, de întîmpinare (față de publicarea ciclului proustian, În căutarea timpului pierdut, și a "ultimelor două tomuri"). În al doilea rînd, ca formă de lectură, interesată de încadrarea tipologică, de structurile romanești, de natura discursului romanesc: lectură, la Ibrăileanu, teoretizatoare și avansînd importante intuiții de poetică a genului. Eseul Creație și analiză, cel mai prețios din acest unghi de vedere, apare în 1926 ("Viața românească", nr. 2-3), an pe care îl putem
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
secolului XX), sau de imediata reacție critică, de întîmpinare (față de publicarea ciclului proustian, În căutarea timpului pierdut, și a "ultimelor două tomuri"). În al doilea rînd, ca formă de lectură, interesată de încadrarea tipologică, de structurile romanești, de natura discursului romanesc: lectură, la Ibrăileanu, teoretizatoare și avansînd importante intuiții de poetică a genului. Eseul Creație și analiză, cel mai prețios din acest unghi de vedere, apare în 1926 ("Viața românească", nr. 2-3), an pe care îl putem considera drept un vîrf
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
admitem că preocuparea sa este și una motivată de propria concepție estetică. Adept al realismului, pentru care a avut mare prețuire, Ibrăileanu privește romanul, specia avînd cele mai strînse legături cu lumea reală, din această perspectivă (printre altele). Literatura epicului romanesc îi întărește criticului convingerea că ficțiunea este limitată de logica realului, că închipuirea pură nu este posibilă, toți scriitorii trebuind a pune la temelia creației lor observația. Ideile se găsesc încă din prefața la o traducere din 1896 a romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
încă din prefața la o traducere din 1896 a romanului Bel Ami, de Maupassant. Desigur că postura de observator implică și o atitudine, oricît de estompată ar fi ea. Ceea ce azi am numi "vocea auctorială" este o realitate a discursului romanesc pe care criticul o pune în relație cu natura însăși a creației. Ibrăileanu nu crede în virtuțile artei-fotografie, creație mimetică, fie și genial reprezentativă, cum ar fi romanul rebrenian. Realitatea "transplantată" în operă (citim în "Reproducerea" realității, articol din 1906
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
privilegiază o tendință în opera literară, motivul vorbește și despre această ideologie. Altminteri, tema reprezentării are actualitate teoretică: "Lumea din opera de artă este reprezentarea (și chiar "voința și reprezentarea") foarte individuală a fiecărui creator." Două direcții ale construcției ficțiunii romanești sînt decelate de critic în amintitul eseu. Este vorba, în fapt, despre două categorii, două moduri de existență a discursului ficțional. Cu justețe, criticul distinge între componenta reprezentabilă a lumii personajelor (în primul rînd), avansînd precaut termenul provizoriu de comportism
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
personajelor, pe scena imaginară a romanului, compune, în viziunea criticului, creația în roman. Ceea ce, dimpotrivă, este dictat de pasajele ne-reprezentabile (în același sens teatral; nereproductibile pe o ipotetică placă de fonograf, invizibile pe pînza cinematografică) caracterizează analiza în discursul romanesc. Proporția în care cele două modalități sînt dispuse în sînul operei este, se înțelege, răspunzătoare pentru tipul de roman născut: de acțiune sau de analiză, masculin sau feminin, după alți teoreticieni, doric sau ionic etc. Concluzia este cunoscută: "Creația e
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aerul unei survolări detașate, de la mare înălțime, istoricul literar oferă o epură semnificativă a universului traversat. În realitate, apetitul detaliului indică știința artistului miniaturist, neîntrecut în arhitectura grațioasă a filigranului. SCENE ALE MEMORIEI. LA ANTON HOLBAN În crearea unei strategii romanești de anvergură, cel mai important loc pare să-l ocupe "condiția" lumii inventate. Marcel Proust a ales să reprezinte un univers evanescent, dar ascultînd de o întocmire monstruoasă în ramificațiile ei de mondenitate, univers în același timp curgător sub aripa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
8. Marcel Proust, op. cit., pp. 216-219. 9. Ibidem, p. 151. 10. Ibidem, p. 152. 11. Anton Holban, op. cit., p. 154. 12. Marcel Proust, op. cit., p. 152. În plus, regăsim aici motivul fundamental "du dormeur éveillé", metaforă inaugurală pentru întreaga construcție romanescă proustiană, care atestă, în variantele anterioare celei finale, nehotărîrea scriitorului între un subiect generic, "celui qui", și persoana I, "je". Le dormeur...trimite spre semnificația dobîndirii conștiinței, treptat, sub forma recunoașterii (spațiului și a) timpului în care cel dormind se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
conștiinței că astfel e o victimă a înlănțuirii puterilor. Zahei apare ca sărac întru duh, trăirile lui apar cu frustețe, avînd urgența unor crize organice. CUPRINS CONFIGURĂRI ALE SCENEI ÎN ROMAN 5 FUNCȚIA REPREZENTĂRII ÎN ORIZONTUL ROMANULUI 8 REALISM VS. "ROMANESC" 16 NOTE 20 ROMANUL IMATURITĂȚII 21 NOTE 38 UN REFLECTOR PE SCENA SUPLICIULUI 39 IMAGINARUL SCENIC ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU 42 CASE DE STICLĂ 42 SPRE SCENA ORAȘULUI 49 "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." 56 CASA DE ZID ȘI CASA
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
99 NOTE 101 SCENA ȘI IRONIA. CU UN INTERMEZZO DESPRE TEATRALIZARE ÎN EPICUL CARAGIALIAN 102 DESPRE CUM NIMIC NU ESTE CE PARE A FI 102 SCENE CARAGIALIENE 105 MALENTENDU ȘI MAL... ENTENDU NENOROCIRILE AVANSCENEI 111 UMBRA AUTORULUI SAU IRONIA DISCURSULUI ROMANESC 119 IOANIDE ȘI SALVAREA PRIN IRONIE 120 SCENA EXOTICĂ. UN ...EASTERN MEDIEVAL 126 NOTE 133 CRITICI LA SCENA ROMANULUI 135 DESPRE REPREZENTARE CU G. IBRĂILEANU 135 UMBRA AUTORULUI. ÎN ISTORIE... 141 SCENE ALE MEMORIEI. LA ANTON HOLBAN 149 NOTE 163
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
proza obiectivă (L. Rebreanu) și a contestat narațiunile lirice; preferă o tematică citadină, analiza psihologică, eroi cu statut intelectual, complicați sufletește (Camil Petrescu), dramele existențiale au ca punct de plecare maladiile (H.P. Bengescu). În această perioadă se dezvoltă jurnalul, eseul romanesc și colajul de scrisori sau documente; se pune accent pe autenticitate, pe relatarea subiectivă la persoana I. Analizând impresionismul de tinerețe a criticului Lovinescu, sincronismul maturității și mutația valorilor estetice, Pompiliu Constantinescu remarcă un stil de o fină structură artistică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Lipan este o eroină tragică, fiind asemănată cu Antigona ce înfruntă pe Creon (Perpessicius). Ea este voluntară, face un act de justiție, este "un Hamlet feminin"; are demnitate, caracter, inteligență, posedă atributele eroului homeric. Există o civilizație astrală în universul romanesc, unde faptele umane se raportează la mersul stelelor, iar mișcarea sufletească urmează ritmul naturii. Având o mentalitate arhaică, face o călătorie în scopuri justițiare, intră adânc în peisajul cu drumuri șerpuitoare, în care întâlnim simbolul labirintului, într-un regat al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Albatros, București, 1985. Petrescu, Ioana, Em., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1970. Petrescu, Ioana Em., Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Petrescu Ioan Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Editura Dacia, Cluj, 1989. Petrescu, Liviu, Realitate și romanesc, Editura tineretului, București, 1969. Petrescu, Liviu, Scriitori români și străini, Editura Dacia, Cluj, 1973. Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Petroveanu, Mihail, Traiectorii lirice, Editura Cartea Românească, București, 1974. Poantă, P., Modalități lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
locul V), Robert Pinter - 200m fluture (locul VII); - Atlanta 1996 - Beatrice Coadă, 400m mixt (locul VI) și Ștafeta 4x200m liber fete (locul VII), Luminița Dobrescu - 200m liber (locul VIII). - Sydney 2000: Diana Mocanu cucerește, pentru prima dată în istoria natației romanești, două medalii olimpice de aur, la proba 100m spate (1'00"21), proba în care stabilește în premieră un nou record olimpic (în același timp și record european), și la 200m spate (2'08"16); Beatrice Coadă-Cășlaru (locul II la
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
surprindă și în film sau să regăsească atmosferă care l-a acaparat la lectură prin insolit, ardere, originalitate, curgere. Nu o va regăsi. Poate nici macar parțial. Este, într-adevăr, o poveste asemănătoare, bengaleza, personaje acaparante dar diferit(e): în partitura romanesca primează originalitatea, naturalul, emoția vie, netrucata, chiar dacă și aici apar tusele de senzualitate, pe când în film, din start, prin chiar alegerea unor vedete pentru rolurile titulare se oferă imaginea de spectacol. Poetica erosului, în text și în film, nu are
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
după ce a curățat pantofii, se întoarce la " mașină A". Înainte de a intra, Dila iese din aceeași mașină.") 104 Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, volumul 3, Editura Artemis, București, 1994, p. 15. 105 ""Tu esti praf (în traducerea romanesca a Bibliei, avem "Tu esti din țărâna și în țărâna te vei întoarce") și în praf te vei întoarce", spune Biblia. Pasajul arată cât este de necesară pentru materialele mării opere pulverizarea crescută." (Léon Ginește, L'alchimie expliquée par son
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nu să rămân anchilozat în știință; de fapt, aveam și autoritatea morală să fac acest lucru, aveam un doctorat în fizico-matematică... deci, nu ma puteau acuză că nu știu despre ce vorbesc"10. În sfârșit, a optat pentru întruparea literară, romanesca, a coșmarurilor omului de azi, dar și a deșteptării și purificării lui prin catharsis-ul expresiei artistice, fidel credinței sale că "pentru scriitor nu există decât un singur angajament: acela de a spune tot adevărul"11, atrăgându-și calificări de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cronologie, coexistența între real și supranatural, așa-numitul realism magic, cu ilustrul sau reprezentant García Márquez și opera să măiastra O sută de ani de singurătate. Românul nou abordează diferit problemă creației literare, sub forma paradigmei metaliterare. În această maturitate romanesca găsim o universalizare a tematicii latino-americane, grație folosirii ideilor preluate din metadiscursurile moderne, cum sunt psihoanaliza, existențialismul, structuralismul lingvistic și antropologic; unele române explorează exuberanta baroca a vocabularului cult și a sintaxei lui Góngora; în noul român, scriitorii formează un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Editura Junimea, Iași, 1994. 11. Iordan, Iorgu, „Stilistica limbii romane”, București, 1974. 12. Munteanu, George, „Istoria literaturii romane, Epoca marilor clasici”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. 13.Noica, C-tin, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii romanești”, Editura Capricorn, 1989. 60 14. Roșca, Al. și colectivul, „Psihologie generala”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1986 20. Stăniloaie, Dumitru, „Iisus Hristos sau restaurarea omului", Editura Omniscop, Craiova, 1993. 22. Wald, Henri, „Structura logică a gândirii", Editura Științifica, București, 1962
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Editura Junimea, Iași, 1994. 11. Iordan, Iorgu, „Stilistica limbii romane”, București, 1974. 12. Munteanu, George, „Istoria literaturii romane, Epoca marilor clasici”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. 13.Noica, C-tin, „Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii romanești”, Editura Capricorn, 1989. 60 14. Roșca, Al. și colectivul, „Psihologie generala”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1986 20. Stăniloaie, Dumitru, „Iisus Hristos sau restaurarea omului", Editura Omniscop, Craiova, 1993. 22. Wald, Henri, „Structura logică a gândirii", Editura Științifica, București, 1962
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
va evidenția acele forme ale suferinței pe care le va numi în cartea sa ,,constante formale". În Volumul și esența, Al. Protopopescu apropia existențialismul lui Blecher de cel al lui Kierkegaard, insistând asupra crizei eului naratorial care ,,dirijează întrega viziune romanescă"55. Nicolae Balotă, continuă teoria începută de Negoițescu, până la un moment dat, deoarece criticul se desprinde de teoria suferinței lui Jaspers afirmând că: ,,Blecher s-a născut în pofida suferinței nu sub imperiul ei"56. De altfel, Nicolae Balotă îl apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
non artistic, autenticitatea riscă să își piardă pe drum "umbra și ființa"105. S-a observat, desigur, tendința de structurare a materiei prin destructurarea formelor narative consacrate în așa fel încât să creeze iluzia că faptele ce fac obiectul discursului romanesc nu sunt istorisite, ci surprinse în însăși derularea lor concretă. Nu istorie povestită, ci istorie trăită. Se încearcă deci imposibilul pentru a ieși din literatură. Se ridică însă următoarea întrebare: este posibil, practic, a scrie absolut spontan, fără căutarea niciunui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de exemplu, observă că temperamentul contradictoriu al autorului Ultimei nopți... e rezultatul refulărilor generate de asimilarea unor lucrări de aleasă erudiție și făcând parte din domenii extrem de variate (filozofie, literatură, estetică, teatrologie etc.): "Preocupările intelectuale pe care le conține opera romanescă a lui Camil Petrescu sunt uneori în mod serios prejudiciate de anumite manifestări cu (sic!) caracter de primitivitate ale temperamentului scriitorului. Avem noi, ca cititori impresia că romancierul poseda un temperament destul de brutal, cu puternice impulsuri ale instinctelor elementare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a aflat respirând același ozon cu noi, care desconsideră aceste rare, dar învecinate, exemplare de inegalitate între spiritul avid și cosmosul imperfect, nedezlegat, înveninat."9 (s. a.) Pe un ton apodictic și hiperbolic, anonimul (astăzi) V. Cristian considera că ultima apariție romanescă interbelică a lui Camil Petrescu reușește să aducă un suflu nou în epica interbelică, tocmai prin captarea unor sensuri nebănuite ale eului inconștient, componentă fundamentală a psihicului uman. Scriitorul român este situat într-o paradigmă ilustră de romancieri europeni: "Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
d-na T. exemplifică reprezentarea inconștientului individual. Afirmații precum "Madamme Bovary c'est moi" sau "Otilia este oglinda mea de argint" se pot aplica și în cazul lui Camil Petrescu. Poate așa se explică unicitatea d-nei T., într-un univers romanesc și dramatic dominat de misoginie. Ca o curiozitate am întâlnit, într-o replică a lui Cellino, o definiție literaturizată a Animei, cavalerul încercând să-i lămurească lui Pietro Gralia misterul iubirii înrobitoare pe care acesta din urmă o are față de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]