3,927 matches
-
de bine fixat. Drept dovadă, lat. fiber nu s-a transmis în nicio limbă romanică. Lat. beber s-a moștenit în câteva limbi romanice, mai ales în fazele lor vechi. Lat. castor nu s-a transmis nici el multor limbi romanice (it. castore, v. fr. chastour), dar a fost împrumutat ulterior de acestea din latina medievală (fr., sp., port. castor). În română, castor este un neologism împrumutat din franceză (poate și din latină), a cărui primă atestare este de la D. Golescu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la originea sa îndepărtată fiind tot un cuvânt indo-european. cerb, lup Aceste două cuvinte, la care se adaugă altele, sunt animale de pădure și de câmp. Ele provin din lat. cervus, respectiv lat. lupus și s-au transmis tuturor limbilor romanice, la fel ca lat. ericius > rom. arici; leporem (ac. lui lepus, -oris) > rom. iepure; ursus > rom. urs. Deosebirile de sex, la animalele de pădure și de câmp, se marchează cu ajutorul sufixelor moționale, cu care se formează în română cuvinte noi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Un câmp semantic interesant în toate limbile este cel al numelor de culori; acestea fac parte din vocabularul de bază al oricărei limbi. Dintre diversele nume de culori din latină, numai alb, negru și verde s-au transmis tuturor limbilor romanice, deci sunt panromanice. Ele există și în toate dialectele sud-dunărene (aromân, meglenoromân, istroromân). Alte nume latinești de culori s-au păstrat numai în română și în alte câteva limbi romanice: lat. galbinus > rom. galben, fr. jaune (există și în provensală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
numai alb, negru și verde s-au transmis tuturor limbilor romanice, deci sunt panromanice. Ele există și în toate dialectele sud-dunărene (aromân, meglenoromân, istroromân). Alte nume latinești de culori s-au păstrat numai în română și în alte câteva limbi romanice: lat. galbinus > rom. galben, fr. jaune (există și în provensală; it. giallo este împrumutat din franceză); lat. *albaster (devenit rom. albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
etimologie discutată: cei mai mulți specialiști în probleme de etimologie cred că vine din lat. roseus „de culoarea trandafirului“; lat. russus „roșu“ s-a transmis românei în forma rus „roșu“ (există și în aromână arus „blond, roșcat“, și în megl. rus). Limbile romanice occidentale au împrumutat nume de culori și din limbile cu care au intrat în contact: brun, gri sunt împrumuturi din limbile germanice, iar azur din arabă; noi le-am preluat din limbile romanice surori. În afară de vechile nume de culori, moștenite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
blond, roșcat“, și în megl. rus). Limbile romanice occidentale au împrumutat nume de culori și din limbile cu care au intrat în contact: brun, gri sunt împrumuturi din limbile germanice, iar azur din arabă; noi le-am preluat din limbile romanice surori. În afară de vechile nume de culori, moștenite din latină, și de cele mai moderne, împrumutate majoritatea din franceză, româna are, din această sferă semantică, câteva cuvinte de origine slavă (băl „alb“, de la care s-au format derivate ca bălai, bălan
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvinte de origine turcă (cafeniu, cârmâziu), greacă (stacojiu < stacoj „rac“ < ngr. stakós „rac“), slavă (coliliu, prăfuriu, vișiniu). alb Oricine știe puțină latină poate spune că rom. alb vine din lat. albus. Deși cuvântul latinesc a fost moștenit de toate limbile romanice, numai în română și în alte două limbi surori (un dialect al retoromanei vorbite în Elveția și unul al sardei) denumește culoarea zăpezii și a laptelui. În celelalte limbi romanice, la baza termenilor care denumesc această culoare stă cuvântul germanic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
albus. Deși cuvântul latinesc a fost moștenit de toate limbile romanice, numai în română și în alte două limbi surori (un dialect al retoromanei vorbite în Elveția și unul al sardei) denumește culoarea zăpezii și a laptelui. În celelalte limbi romanice, la baza termenilor care denumesc această culoare stă cuvântul germanic *blank, devenit fr. blanc, sp. blanco, it. bianco. Lat. albus s-a transmis în aceste limbi romanice cu altă semnificație: fr. aube, it., sp. alba înseamnă „zori“ (l-am păstrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și unul al sardei) denumește culoarea zăpezii și a laptelui. În celelalte limbi romanice, la baza termenilor care denumesc această culoare stă cuvântul germanic *blank, devenit fr. blanc, sp. blanco, it. bianco. Lat. albus s-a transmis în aceste limbi romanice cu altă semnificație: fr. aube, it., sp. alba înseamnă „zori“ (l-am păstrat și noi cu acest sens, în expresia intră alba în sat „apar zorile“). În latină, exista construcția album in oculo „albeață“, care se regăsește în rom. albul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Unii consideră că și abur ar proveni din lat. albulus „alb ca spuma“, acesta fiind aspectul material al vaporilor de apă. negru Și lat. niger, nigrum (a cărui etimologie în latină este necunoscută) este unul dintre termenii transmiși tuturor limbilor romanice. În latina clasică, nigrum însemna „negru strălucitor“, spre deosebire de ater, care însemna „negru mat“ (aceeași distincție de sens apărea și la albus „alb mat“, opus lui candidus „alb strălucitor“). În latina târzie, această opoziție s-a pierdut și din fiecare pereche
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Graur, Al. Cioră nescu) consideră că aceste derivate au fost formate pe teren românesc, cei mai mulți (I.-A. Candrea, O. Densusianu, S. Pușcariu) le consideră moștenite din latină, cu argumente aduse din compararea situației din română cu cea din celelalte limbi romanice: dacă un derivat există în mai multe limbi romanice, este mai probabil ca el să fie în toate aceste limbi moștenit din latină, decât format pe terenul respectivelor limbi romanice. Sunt sigur formate pe teren românesc derivate ca negrișor, negruț
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fost formate pe teren românesc, cei mai mulți (I.-A. Candrea, O. Densusianu, S. Pușcariu) le consideră moștenite din latină, cu argumente aduse din compararea situației din română cu cea din celelalte limbi romanice: dacă un derivat există în mai multe limbi romanice, este mai probabil ca el să fie în toate aceste limbi moștenit din latină, decât format pe terenul respectivelor limbi romanice. Sunt sigur formate pe teren românesc derivate ca negrișor, negruț, negriu, negricios, care circulă astăzi. Altele, ca negrime (care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din compararea situației din română cu cea din celelalte limbi romanice: dacă un derivat există în mai multe limbi romanice, este mai probabil ca el să fie în toate aceste limbi moștenit din latină, decât format pe terenul respectivelor limbi romanice. Sunt sigur formate pe teren românesc derivate ca negrișor, negruț, negriu, negricios, care circulă astăzi. Altele, ca negrime (care există și în dialectul meglenoromân: nigrimi „negreață“), au circulat în trecut (apare în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir). verde și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
circulă astăzi. Altele, ca negrime (care există și în dialectul meglenoromân: nigrimi „negreață“), au circulat în trecut (apare în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir). verde și varză Cuvântul care exprimă culoarea verdeții este moștenit din latină în toate limbile romanice. Lat. viridis, cu același sens, care a avut o formă sincopată *virdis, stă la baza tuturor formelor romanice: rom., it., sp., port. verde; fr., prov. vert. Cuvântul există și în cele trei dialecte sud-dunărene (aromân, meglenoromân, istroromân). Lat. viridia, din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir). verde și varză Cuvântul care exprimă culoarea verdeții este moștenit din latină în toate limbile romanice. Lat. viridis, cu același sens, care a avut o formă sincopată *virdis, stă la baza tuturor formelor romanice: rom., it., sp., port. verde; fr., prov. vert. Cuvântul există și în cele trei dialecte sud-dunărene (aromân, meglenoromân, istroromân). Lat. viridia, din familia lui viridis, s-a păstrat în română ca varză (și în acest caz, este de presupus o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Din aceeași familie face parte și cuvântul învechit veneție (vineție) cu sensul „străinătate“, dar și „marfă care provenea din Veneția“ (apare cu ultimul sens într-un document din 1705, publicat de N. Iorga). bleu, brun, gri Ca și unele limbi romanice occidentale, româna a împrumutat aceste trei nume de culori din franceză, care le-a împrumutat, la rândul ei, din superstratul germanic: bleu (cf. germ. blau, engl. blue), brun (cf. germ. braun), gris. De remarcat, în cazul lui brun, că acest
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
melci, legumi, ierburi și alte mâncăruri de sec și de dulce, dupre orânduiala lor. Cuvinte moștenite din latină Despre prânzurile prelungite ale aristocraților romani s-a scris mult. Despre ce mâncau oamenii de rând aflăm din cuvintele latinești transmise limbilor romanice; unele dintre acestea sunt panromanice, altele au fost păstrate doar în română și alte câteva limbi surori. Terminologia culinară latină ne este cunoscută din cartea de bucate numită „a lui Apicius“, care datează de la sfârșitul secolului 4; este foarte interesantă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în română și alte câteva limbi surori. Terminologia culinară latină ne este cunoscută din cartea de bucate numită „a lui Apicius“, care datează de la sfârșitul secolului 4; este foarte interesantă și pentru faptul că are multe cuvinte populare, transmise limbilor romanice. Apicius, un cunoscut gurmand, a fost probabil autorul acestei lucrări, scrisă inițial pentru bucătarii aristocraților. Ulterior, un anonim a adaptat-o pentru un public mai larg și a completat-o cu alte rețete culinare, dintre care unele dietetice și medicale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bucătarii aristocraților. Ulterior, un anonim a adaptat-o pentru un public mai larg și a completat-o cu alte rețete culinare, dintre care unele dietetice și medicale. Câțiva termeni latinești din acest domeniu semantic au fost moșteniți în toate limbile romanice; voi aminti câțiva, în continuare, menționându-l doar pe urmașul lor în limba română. Încep cu lat. cena și lat. cenare care au dat în română substantivul cină și verbul (a) cina. Sunt cuvinte panromanice și lat. farina > rom. făină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
denumesc acțiunea de preparare a mâncărurilor, lat. coquere și lat. frigere, devenite în română (a) coace și (a) frige, iar dacă ceva nu a fost bine fript s-a spus că e crud < lat. crudus (tot cuvânt panromanic). Toate limbile romanice au păstrat și nume de pomi fructiferi și fructe, de arbuști cu fructe comestibile, de cereale, de legume sau nume de animale ale căror produse (carne, lapte, ouă) erau folosite în alimentație: lat. nux > rom. nuc, lat. persicus > rom. piersic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos „drojdie“, cu prefixul privativ a-. Limbile romanice occidentale au împrumutat termenul din latina ecleziastică (fr. azyme) sau direct din greacă (sp. azimo). Ar mai fi de spus că, în unele graiuri din Transilvania, există adjectivul azăm, cu sensul „care nu fermentează“, folosit referitor la conservele în oțet
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se prepară pâine, prăjituri; cocă“ și „bucată din această pastă folosită ca plămădeală“. Cuvântul românesc provine din lat. *allevatum (< lat. allevatus „ridicat, înălțat“), un derivat de la verbul lat. levare „a ridica“, transmis românei (în forma (a) lua), precum și altor limbi romanice. Deosebirea de sens se explică prin aceea că levare dobândise de timpuriu și sensul de „a fermenta“, pe care îl găsim în aproape toate limbile romanice, unde derivatele sale au sensul de „drojdie“: fr. levain și levure, sp. leudo. Cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
verbul lat. levare „a ridica“, transmis românei (în forma (a) lua), precum și altor limbi romanice. Deosebirea de sens se explică prin aceea că levare dobândise de timpuriu și sensul de „a fermenta“, pe care îl găsim în aproape toate limbile romanice, unde derivatele sale au sensul de „drojdie“: fr. levain și levure, sp. leudo. Cuvântul turtă, care înseamnă „pâine rotundă și turtită, făcută din aluat nedospit“, este moștenit din lat. torta [panis] „pâine rotundă“, expresie atestată în Vulgata (prima traducere completă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
este moștenit din lat. torta [panis] „pâine rotundă“, expresie atestată în Vulgata (prima traducere completă și oficială a Bibliei, făcută în secolele 4-5). La baza cuvântului românesc stă varianta populară turta a cuvântului latinesc, care a evoluat și în forme romanice de felul fr. tourte „prăjitură în formă rotundă“. Lat. torta este, probabil, forma feminină de participiu a verbului latinesc torquere „a țese“, transmis tuturor limbilor romanice; în română a dat a toarce. zeamă În MDA, cuvântul zeamă „fiertură de carne
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
românesc stă varianta populară turta a cuvântului latinesc, care a evoluat și în forme romanice de felul fr. tourte „prăjitură în formă rotundă“. Lat. torta este, probabil, forma feminină de participiu a verbului latinesc torquere „a țese“, transmis tuturor limbilor romanice; în română a dat a toarce. zeamă În MDA, cuvântul zeamă „fiertură de carne sau de legume, constituind un fel de mâncare; partea lichidă a bucatelor, apa în care fierb“ figurează, alături de ciorbă „fel de mâncare care constă dintr-o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]