1,828 matches
-
aibă semnificație. Cred cu tărie în judecata morală. Lucidă, asumată, rațională. Fără călăi și fără victime. Aceasta ne-ar duce de unde am plecat. Dar cu vinovați capabili să-și recunoască ticăloșiile mai mici sau mai mari și să-și trăiască rușinați insomniile. Dacă le au. Acest spectacol nu este o penitență. Nici o acuză. Acest spectacol se vrea a fi o oglindă în care să ne privim pe noi înșine, înainte de a ne face necesara toaletă a conștiinței cotidiene. Atât. Aceste rînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un raport de echilibru. Mai mult chiar, putem considera „teama de a nu se face de rușine” ca pe o formă de „responsabilitate morală” la care se face referință. Rușinea este asociată, în egală măsură, și cu vinovăția. Individul se rușinează numai atunci când se simte vinovat. Vinovăția, în cazul acesta, este rezultatul violării unui „tabu”, a unor legi morale. Ea dezonorează individul. Decența, ca modalitate de „reținere”, este în final garantată de teamă și rușine. Indecența este „comportamentul liber”, verbal, vestimentar
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
despre care am mai vorbit și la care vom reveni. Pentru un alt Lebensphilosoph, Nietzsche, "nu există nici un reper în afara vieții, un punct pornind de la care să putem reflecta asupra existenței, și nici o instanță în fața căreia viața s-ar putea rușina"47. Viața nu este însă pentru Dilthey o "subiectivitate individuală", căci ni se spune în Das Wesen... individul, "ca esență izolată", reprezintă "o pură abstracție"48. Viața presupune o corelație a individului cu "realitatea exterioară" și cu "ceilalți", adică este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
este un posibil model titanian al Renașterii; își depășește epoca, fapt intuit de denigratorii săi Mahomed II, papa Pius II, Matei Corvin ș.a. Dracula, acest personaj canonic, întrupează "obscenitatea adevărului, propria noastră obscenitate nerecunoscută, priapismul" condiției umane, numai bun de rușinat nerușinarea. Dacă "Dracula" a fost dezbătut în 13 mari orașe italiene, "Il diario di Ovidio" a avut peste o sută de cronici și recenzii, Marin Mincu fiind omologat ca autor italian în "Dizionario degli autori" (1978). Un succes greu de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Gabi Bivolaru, și chiar psihoticul preot asasin Daniel Corgeanu, zis și Rasputin de Tanacu etc. Concepând memorialistica drept o confruntare dură în primul rând propria persoană, necruțătoare, o ispășire, o recuperare de sine, o "reconfigurare" de care să nu te rușinezi, autorul nu pregetă să-i impute chiar memorialistului Lucian Blaga lirismul și mai ales "duplicitatea" ("Luntrea lui Caron"). Rezistența prin cultură sau neutralitatea i se par autorului Memoriilor ... "ficționale" scuze penibile pentru niște răsfățați ai regimului, ași ai cameleonismului și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
disprețuiește bărbatul pentru slăbiciunea și lașitatea lui: "Tu ești om, Lică, iar Ghiță nu e decât muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai rău decât așa". Ana cedează porcarului și îl roagă s-o ia cu el, deoarece se rușina de fapta sa, dar acesta o tratează cu indiferență. Înjunghiată de soțul său, Ana strigă cu disperare: "Nu vreau să mor, Ghiță!" și cu ultimele puteri "îi mușcă mâna și își înfipse ghiarele în obrajii lui", în semn de ură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zece și doisprezece ani, băiatul are parte de tot mai multe erecții reflexe în ultima jumătate a nopții. Aceasta este și dovada că în organismul lui există hormoni sexuali masculini, secretați de testicule. Această erecție poate persista până la tre zile, rușinându-l pe tânărul domn și determinându-l să amâne ieșirea din pat. Dar într-o dimineață oare care constată în chiloții lui prezența - mai rușinoasă decât orice - a unui lichid alb-gălbui lipicios. Nici prin cap nu i trece că este
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în neregulă cu tine atunci când băieții se uită la pieptul tău, ci e ceva cu interesul lor față de sâni. Colegii fetelor aflate la pubertate observă două lucruri: că fetele au la piept ceva ce ei nu au și că se rușinează cu ceea ce au acolo. Dacă fetele ar merge la școală cu sânii descoperiți, în vreo două săptămâni nici un băiat n-ar mai fi interesat în ei. Dar pentru că accesul la sâni este interzis, curiozitatea - și nu sexualitatea - le cere băieților
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Ce n'est pas que je sois habile, c'est plutôt une habitude." (Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, la collection 10/18, Paris, 1968, p.143) ("DILA: [...] Tu n-ai face rău unei muște. EMANOU (aer rușinat): Ba da, sunt în stare. Le ucid. DILA (în culmea uimirii): Ai fi în stare de așa ceva? EMANOU (scuzându-se): În fine, din când în când. DILA:Și tu ucizi întotdeauna muște? EMANOU: Nu, uneori ucid și altceva. DILA: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la descrierea primei sale slujbe: retras de la școală de Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de Ion Torcălău, ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin, dar este iritat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ei și împotrivindu-se, sta acolo de față mai marele bucătarilor împărătești, numit Demostene, acela, vrând să ajute arienilor, a spus ceva cu glas încet ocărând pe Sfântul. Iar Sfântul a zis: «Vedem aici și pe necărturarul Demostene». Iar stolnicul, rușinându-se, iarăși a grăit ceva împotrivă. Sfântul i-a zis: «Lucrul tău este să ai grijă de mâncări, nu să fierbi dogmele Bisericii». Și a tăcut Demostene rușinat. Iar împăratul, pe de o parte, mâniindu-se și, pe de alta
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
-se, iarăși a grăit ceva împotrivă. Sfântul i-a zis: «Lucrul tău este să ai grijă de mâncări, nu să fierbi dogmele Bisericii». Și a tăcut Demostene rușinat. Iar împăratul, pe de o parte, mâniindu-se și, pe de alta, rușinându-se, a zis lui Vasile: «Să mergi tu între dânșii să faci dreptate, dar așa să judeci, ca să nu judeci cu părtinire poporului de-o credință cu tine». Iar Sfântul a răspuns: «De voi judeca cu nedreptate, apoi și pe
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
de om eminent și ajunge, prin urmare, ca un copil. Adică fără poziție, demnitate și distanță față de ceilalți. A te deschide în fața celorlalți este cu putință numai printr-un fel aparte de iubire. [Ă] Trebuie, bineînțeles, să continuăm a ne rușina de ceea ce este înăuntrul nostru, dar nu să ne fie rușine de aceasta în fața oamenilor.“65 Pentru ființe care aspiră la puritate morală, așa cum au fost Weininger și Wittgenstein, apropierea de creștinism are loc sub presiunea sentimentului apăsător al vinii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într‑un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le‑a hărăzit natura, și nici nu se rușinează cînd le dă la iveală pe cele rele“.2 Nepotul lui Rameau și Omul din Subterană seamănă ca două picături de apă în ce privește lipsa de aderență la real și la ideal, ambii sînt măscărici și artiști în felul lor, ambii
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
striga cu izbândă: ""Învinsu-m'am însumi"" Izbânda; "Eu sunt din casa celor biruiți./ Un rege nou, venit din miazănoapte/ cu numele înfricoșat de EU,/ mi-a spulberat armata mea de aur;/ lumina casei mele, fecioară și soție,/ e roabă rușinată în cortul lui barbar" Prinsul etc.). Ci la faptul că, în tot ansamblul ei, poezia magistrului din "mahalaua celestă, Copou" apare, în același timp, solemnă și ironică, sobră și burlescă, substanțială și gratuită. Așa cum Mihai Ursachi poate părea "un poet
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iluminiști; nu o dată ajungeam până în stricta contemporaneitate, urmărind cutare motiv sau cutare temă literară. Era, pe scurt, exact ceea ce căutam. Un profesor erudit, care se mișca firesc prin toate epocile culturii, mereu pregătit să afle opinia celuilalt, în fața căruia te rușinai să nu știi, să nu fi citit. De pildă, eu am lipsit la un singur seminar, pentru că nu apucasem să duc la bun sfârșit lectura, dificilă, dar captivantă, a Istoriei ieroglifice. Atunci, în primul an de facultate, a început, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
perfect identică cu a lui Carol Mihalic, românii erau "nerăbdători a ieși din starea înapoiată în care rămăseseră atâta timp în privința materială, cât și intelectuală, nerăbdători a ajunge Occidentul, alergând să-l ajungă în pasurile repezi ce face către civilizație, rușinați de a sta la porțile Europei, streini de progresurile artelor, științelor și ale industriei..."8. Slujind cu credință, energie, pricepere și devoțiune un astfel de generos obiectiv, vreme de două decenii până atunci, este întrucâtva de neînțeles neincluderea inginerului montanist
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că azvârlirea lui în Dunăre din greșeală devenise materie de studiu pentru viitorii apărători ai ordinei stabilite. - Se sufoca de râs colegul ăsta al meu când mi-a povestit. Păi, dacă el, care mă cunoaște de-o viață, nu se rușinează să-mi hohotească în față, atunci înseamnă că toată poliția se prăpădește de râs pe seama mea, și mâine toată patria, credeți că mi-a picat bine? Nu credeam. - Mi-a picat bine, domnu^ Victor, vă înșelați, altfel n-aș fi
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
secol în urmă, Bloom scria o propoziție mai hazardată despre America: Este un regim întemeiat de filosofi și de studenții lor", (12, p. 111) plus revoluția sexuală și feminismul. Așa s-a ajuns ca acolo fetele să nu se mai rușineze că își manifestă în public atracțiile sexuale, că virginitatea nu mai este apărată, că ele nu mai sunt modeste. S-a ajuns acolo încât funcționează "o absolută eliberare a femeilor de supunerea la căsătorie, graviditate și creșterea copiilor". (12, p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
persecuțiilor. Pe scurt, împotriva a tot ceea ce face parte din necurăția lumii de azi și care ori răzbate la suprafața ei, ori o zdruncină nevăzut. Când le am cerut voie să îi fotografiez, reacțiile lor m-au făcut să mă rușinez. Serioși, s-au aliniat, fără să schițeze un gest, să zâmbească sau să spună vreun cuvânt. Unul dintre copii și-a dat jos căciulița de pe cap, altul s-a ascuns în spatele lui, iar al treilea încerca să-și dea seama
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Numai că nu prea reușește să ajungă la timp la școală. Deși mama o trezește devreme, îi place să mai lenevească în pat. după ce începuse ora. Ochii colegilor și ai doamnei învățătoare ațintiți spre ea au făcut-o să se rușineze. Și-a cerut scuze și a promis că nu va mai întârzia. Dar oare se va putea ține de promisiune? Pentru a fi punctual încearcă să respecți câteva reguli: În cazul în care ești invitat acasă la cineva și gazda
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
precum și pentru că au în comun o mare varietate de obiceiuri, inclusiv mémoires involontaires (Proust) amintiri întipărite ale trecutului istoric care sînt trăite continuu la timpul prezent ca mîndrie pentru realizările națiunii și, frecvent, ca o obligație de a te simți rușinat de eșecurile națiunii 11. Identitatea națională definită în felul acesta este o invenție modernă specific europeană. Este darul (grecesc) al Europei pentru întreaga lume, și importanța ei pentru o teorie revizuită a societății civile este că ea poate insufla cetățenilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
taine esențiale prin care sufletul poate fi deschis și manevrat, el amenință să devină oricând stăpân: Omul acela o prinsese într-o clipă de slăbiciune, el știa ceva ce singur el știa, ce singur el putea să știe: ea se rușina de câte ori se gândea la el. La nunta din Arad, Persida are, în raport cu Națl apărut pe neașteptate, o reacție surprinzătoare și pentru ea însăși: a unui impuls de prietenie ca aceea față de un cunoscut, intim chiar, tocmai pentru că el a fost
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu e dominat de moralistul Slavici. Tânărul bucovinean e pus adeseori față în față cu convingerile de ieri: Palea-și aducea aminte de timpul, când tot cam așa vedea și el lucrurile și se simțea umilit, călcat în picioare, stătea rușinat în fața madamei Olga, nu îndrăznea nici să i se uite lui Ciuntuleac în ochi. Reacția e justificată atâta timp cât în forul său interior tânărul nu susținuse niciodată opiniile Olgăi, iar abaterile sale de la normele care-i guvernaseră viața de la Cernăuți au
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin artă rămâne scopul și rezultatul creatorului care s-a îndepărtat definitiv de creația sa. De aici până la fantasmagorii ca cele de mai jos nu mai e decât un pas: Rostul artei e nu să ne coboare și să ne rușineze, ci să ne înalțe și să ne facă mândri de a ne ști oameni, și operele de artă care reproduc pornirile senzuale, orișicât de interesante și de frumoase ar fi ele, sunt respingătoare 253 sau Rostul tragic al vieții omenești
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]