6,936 matches
-
distribuția principalelor motive se face conform unei estetice mecanice. Estetica de covoare oltenești. Schema, ceea ce trebuie să numesc geometria calitativă a poeziilor domnului Arghezi, e cu totul oarecare. Amintesc una din poeziile domniei-sale, de intenție mistică: Între două nopți. Poetul sapă odaia. La fiecare adâncire a lopeții, vântul și ploaia de afară îi trimet un invariabil ecou. Lopata se sfărâmă de racla tatălui. Poetul urcă panta de pământ culcată de aruncăturile lopeților pe fereastră și găsește pe Isus în acel vârf
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Strofe > Valori > MI-E DORUL DE LUCEAFĂR Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 951 din 08 august 2013 Toate Articolele Autorului cu jugul cuvântului care poate încovoia nesfârșirea și ochii-ți mai adânci decât o fântână atârnată spre cer sapi în sinele meu icoane așa cum dumnezeu mi-ar atinge cu un deget inima știu că e aur în tine și mă vreau daurită tu singurul în stare să ofere ceva pe un suflet condamnat la iubire să aflu de la tine
MI-E DORUL DE LUCEAFĂR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364319_a_365648]
-
slujbă, zilnic, mă aghezmuiesc. și îi văd cum își dau coate, cred că-n sinea lor, (socot), își fac planuri, poate-poate, mâine-or să mă plângă... mort. numai tu îmi ești aproape, numai tu ești mângâiere și plătești ca să îmi sape, scump, pe cioclii ăstei nații, locul veșnic de tăcere. tu, amanta mea de-o viață, credincioasă și servilă, temerara mea speranță, și naivă, și umilă, ai avut de mine... milă. Referință Bibliografică: temerara mea speranță / George Safir : Confluențe Literare, ISSN
TEMERARA MEA SPERANŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364330_a_365659]
-
viu, uriaș, care percepe lumea pe retinele oceanelor, e corabie sferica, telurica, febrila, neliniștita, umblătoare pe apele cosmosului, cutreierătoare a timpului și spațiului, cu o minusculă pasagera inteligență la bord: ființă umană! Omul îl taie, îl împarte, îl ridică, îl sapă, îl întoarce, îl seamănă, îl rodește, îl culege, îl împânzește cu puzderie de contrucții, îl zguduie cu iminențe surpări, răscoliri, scotociri, îl încununează și îl întretaie cu răni, îi anina cercei de diamant și îi smulge rărunchii vii...! Pământul a
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
Cerului scoborât peste nota de final a fiecărui destin strivit cu duritate în bezna sângerie a morții dominante, mulțimile de cruci improvizate din lemne anevoie legate unul de celălalt au dominat într-o rână, dar creștinește, căpătâiul tuturor gropilor comune săpate în pământul primitor al altor patrii... Undeva, în zare, linia orizontului roșietic de acasă avea să rămână un ideal de neatins pentru cei cărora firul existenței își încheiase de acum singurul lui discurs logic ... Din varii motive neștiute încă, adevărul
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate ploaia în fereastră Vin corsarii de mă prad' În chilia mea albastră, Te quiero Soledad Și ascult cum cântă-ntruna Doru-n mine de nomad Ploile curgând ca runa Te quiero Soledad Noaptea viscolul cum sapă Apele ce nu mai scad Că s-a-nchis ultima trapă, Te quiero Soledad Referință Bibliografică: Soledad / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
SOLEDAD de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364516_a_365845]
-
am și râs. Nu încerca să treci prin lume, Astfel ca nimeni să te vadă, Să nu lași nici un fel de urme, Sau fără să faci vreo treabă. Obrazul ți-e brăzdat, De urma anilor trecuți, Ce fără teamă au săpat, Să rămână semne, Să nu uiți. Referință Bibliografică: Am parcurs / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II, 27 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AM PARCURS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364536_a_365865]
-
lucrurile bune; acum aleargă numai după cele bine plătite chiar dacă nu mai sunt bune Cuvintele sale patetice erau toate sintetice Cine te pune în încurcătură vrea să-ți fure bucata de pâine din gură Într-o ladă fără zestre vecinii săpau noaptea ferestre Când termina o anchetă domnul comisar își cumpăra un cal cu care își ducea copiii la carnaval Și omul deștept își permite să facă uneori pe prostu’ - Dar nu prea des! Oricât era de frig afară, oricât era
DOMNUL DARWIN de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364551_a_365880]
-
în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înfiptă-i crucea în durere, Dar nimeni, Doamne, nu mi-o cere! Și ploile îmi spală-ncet Rana, din suflet, cu oțet. Înfiptă-i crucea în pământ Și-mi sapă vremea un mormânt; Flori, din gândurile mele, Cresc, în ceruri, printre stele... Adânc se-nfige crucea-n carne Și diavolul mă poartă-n coarne, Când mă ridic, el mă doboară Și inima mi-o strânge-n gheară. Când mă rog
ÎNFIPTĂ-I CRUCEA ÎN DURERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364544_a_365873]
-
-o și în „Făclia Hidrocentralei”, însoțită de un reportaj. Acolo este hala mare a mașinilor, unde lucrau câțiva oameni, cred că cinci. Hala se numea pe atunci „Gheorghe Gheorghiu - Dej”. Cei cinci oameni supravegheau procesul hidroenergetic. Centrul de control este săpat în munte, de unde s-au scos circa trei sferturi de milion de metri cubi de pământ și rocă. Numai cinci oameni, cred că și astăzi e la fel, țin în frâu un milion de kilowați. Știi ce e acolo, în
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > TRADIȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Țăranii noștri mai sapă fântâni trec hotare arcașii poienelor blânde cad stele pe cumpăna lumii plăpânde rămân să ierneze ciobanii la stâni țăranul poartă pe umeri ciulinii și brazda mireasma sămânței îi fulgeră-n trup cum macii din lanuri preiau tăișul și cazna amiezii
TRADIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746]
-
sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Mesaj prin telegraful vânt Sunt două lumi ținute paralele Una are doar o aripă, Cealată din dosul unei stele Dă ceasul înapoi
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
o fragă Otravă, ce lasă în urmă doar dor. Iubirea e patimă mare, Inima ți-o ia la galop, Zâmbetul ei te arde și doare Te trece prin apă și foc. Noaptea întreagă abil te răsfață Iubirea în ea mereu sapă vad Te poartă în rai sau în iad Cu masca iubirii pe față. Mereu o atrage păcatul - Iubește, urăște cu-ardoare Ca vremea, mereu schimbătoare În mreje cătând să prindă bărbatul. Referință Bibliografică: Femeia fatală / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare
FEMEIA FATALĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361454_a_362783]
-
spâni însângerară zarea sfințitei glii române jertfită prin tratate apolodori servili măsoară iarăși apa satrapilor târzii să le întindă pod o funciară vrere reașezară matca în davele străbune cu iz de voievod ninge la Alba de Întâi ale iernii își sapă temelia veșniciei un neam din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii cu vatra o Columnă ce pururea vegheam Referință Bibliografică: Dor rotund / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
se cultivă, pe malul unei ape sau aruncat în fântâna unei familii, care are o singură căsătorie. După ce grupul de copii a plimbat caloianul prin sat, a venit cu el la marginea râului ce curgea în vecinătatea casei bunicilor și săpând o groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cristalină și rece pornește acum prin conducte, mai prin tot județul Prahova, ajungând în casele oamenilor, de la Câmpina până la Ploiești sau să irige peste nouă mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul nostru
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
Valea Doftanei, se putea porni pe traseele montane marcate ca cele către Vârful Cazacu, Munții Baiului sau Pasul Predeluș, ori să vizitezi ruinele Bisericii Vechi de la Trăisteni construită cu decenii în urmă, sau puteai admira frumusețea pitorească a Cheilor Doftanei săpate în conglomeratele dure de granit, precum puteai vizita și Rezervațiile de lemn de peste 200 ani vechime de la Glodeasa. Relieful muntos al acestei localități este mult mai accentuat către nord, cu cât te apropii de județul Brașov. Acolo, spre obârșia Doftanei
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
Ediția nr. 923 din 11 iulie 2013 Toate Articolele Autorului 3 BAZA MARINA MAY Construcția bazei MARINA MAY începuse cu multă vreme în urmă, în așa fel încât să nu se prea știe de ea. Aici se aduceau utilaje de săpat în subteran dintre cele mai performante în următorul fel. Se făceau diverse manevre așa zis militare, unde erau aduse tancuri sau alt armament, doar că acestea erau transformate în utilaje miniere pentru săparea de galerii subterane. Toți cei care acceptau
PROIECTUL SOLARIS; BAZA MARINA MAY SF de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363901_a_365230]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ZILE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Zile reci au plâns în mine, Prin deșert visam că-i apă, O Morgana prin sudoare În tunel și-acuma sapă... Piatra a lovit obrazul, Pentru pași-n rătăcire... Cu nădejde tot mai caut Candela cea cu iubire. Mir izbăvitor doar Cerul Picură pe rana mea, Pe Golgota neputinței Mă târăsc în piept cu ea. Țipă vantul printre ramuri Ce-s
ZILE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364036_a_365365]
-
Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului învârte cercurile înalte din care am fost smulsă. M-ai testat bine! De-un veac șterg cu lacrimi dinții ei până s-au tocit vârfurile. Am săpat în trecut până am descoperit comoara ascunsă în muntele înconjurat de ape. Rochița în alb-albastru mi-au mâncat-o moliile. Noaptea mă-mbracă în haina neagră cu stele argintii, ploaia mă spală, ziua îmi usucă buclele, smarald lins de căprioare
ROATA DESTINULUI... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362794_a_364123]
-
DESTINULUI..., de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. învârte cercurile înalte din care am fost smulsă. M-ai testat bine! De-un veac șterg cu lacrimi dinții ei până s-au tocit vârfurile. Am săpat în trecut până am descoperit comoara ascunsă în muntele înconjurat de ape. Rochița în alb-albastru mi-au mâncat-o moliile. Noaptea mă-mbracă în haina neagră cu stele argintii, ploaia mă spală, ziua îmi usucă buclele, smarald lins de căprioare
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
spală, ziua îmi usucă buclele, smarald lins de căprioare. Cine te ocrotește.... nu știi... Citește mai mult învârte cercurile înaltedin care am fost smulsă.M-ai testat bine!De-un veac ștergcu lacrimi dinții eipână s-au tocit vârfurile.Am săpat în trecutpână am descoperit comoaraascunsă în muntele înconjurat de ape.Rochița în alb-albastrumi-au mâncat-o moliile.Noaptea mă-mbracă în hainaneagră cu stele argintii,ploaia mă spală,ziua îmi usucă buclele,smarald lins de căprioare.Cine te ocrotește....nu știi
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
și altă inimă, este totodată conciziunea tuturor întrebărilor din lume într-una singură: unde este omul drag când nu mai este nicăieri?! Dacă l-am găsi și-n jar, l-am scoate cu mâna, dac-ar fi în pământ, am săpa și l-am lua cu sânul, de-ar zbura în cer am lungi privirea și-am coborî-o cu ochii plânși, pentru că pe toate le făptuiește omul, numai ceea ce moartea devastează nu mai poate învia. Frumoasă ca un bujor sălbatic
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
1537 din 17 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă îmbrățișează enigmatic timpul, acolo unde cerul se îneacă-n marea verde a frunzelor pădurii despletite din care orizontul nu se vede. M-atinge pe furiș lumina strecurată în ghicitoarea hieroglifelor barbare săpate necondiționat pe trunchiuri scânteietoare-n licăririle solare. Mă cheamă murmurând pădurea, cu mii de voci ademenindu-mă sfioasă, mă-ntind spre ea plutind prin frunze și, uimitor, simt c-am ajuns acasă! Referință Bibliografică: PĂDUREA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare
PĂDUREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363013_a_364342]
-
ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numește soof [suf] care pare să fie fen. sap(aș) cu p > f. De la ulana > blană? • cuvântul mesa poate fi legat de (še/meš „soare“ ebraic). • mustață, sl. uși, persan mu „par“ în relație cu * moš „soare“, cf. atacama musa și cayapa musu (și în colorado), cecenul moș „par
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]