13,483 matches
-
ceea ce, cu scuzele de rigoare, a pus capăt neobișnuitei conferințe de presă care a depășit nepermis de mult tiparele cunoscute, fapt constatat, desigur, chiar și de pereții marii încăperi. Tu să știi că cele învățate de noi la școală despre sărăcia negrilor din America sunt numai niște minciuni! Au și drepturi, mama! Da, mama! Drepturi și obligații la fel cu ale albilor, fără deosebire de culoarea pielii! Nu, Vova! Nici să nu te gândești la existența unor minciuni prin manuale, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vezi printre merinari. Aicea lemnu-i la putere și dacă nu-l ai, dârdâi o iarnă întreagă cu vântul șuierând în pod și în tinda casei. Vai și amar de românul cu mulți copii care vara-s bogăție și iarna curată sărăcie la casa omului. Noroc că se mai descurcă și singuri că altminteri ar trebui să-mi iau lumea în cap, fără șagă! Lasă, mă Tăloi! Stai acasă că poate mai faci vreo doi!.. Tu ești un om fericit!.. Anu' și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
învățătură, dar și ambiția de a fi mereu în frunte. S-au aciuat la Mereni, în casa părăsită a Zgâienilor încă de astă-vară, îmi zicea tata lor când a venit să-i înscrie la școală... Cu gândul să scape de sărăcia care-i apăsa la baștina lor de pe malul Prutului. S-a angajat ziler cu plata în natură la ferma Dumbrăvenilor. Mai mare fericire nici că se putea, că i-a luat pe lângă ei și pe cei doi de la treaptă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Mama, lapte! Mama, coco! Mama, bânză! Dar toate acestea lipseau cu desăvârșire. Și pe deasupra mai lipsea și mămăliga. Că tata s-a pus de-a hoarța cu cei de la colectivă și cu stăpânirea de la comună. De-amu rodeți-i urechile, că sărăcia noastră îi la fel de mare ca și fudulia lui. Fudulie mare, mămăligă n-are! Zicea nevasta. Și, colac peste pupăză, mai vine și aghezmuit acasă și face gălăgie că de ce borșu-i așa de limpede. După ce se trezește îi pare rău și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
grădină de zarzavat și puncte de desfacere prin tot județul și prin țară, animale de rasă. Cică vor să dezvolte și o fermă de gâște pe apa Siretelui... Și-au asfaltat singuri toate ulițele satului. Noi nu mai putem de sărăcie, ei nu mai pot de bine. Cât despre hrană, s-au îndestulat cu de toate cele trebuincioase din producție proprie... Au două brutării... Abator... Se vorbește că cei care au terenuri în vecinătatea lor au cerut să-i primească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-mi viziteze seiful. Întorc meticulos buzunarele pe dos, dar nu dau de înțeles că inima stă să sară din pieptu-mi brav. Joc tare. La urma-urmei, deocamdată nu m-a detronat nimeni: sunt încă depravatul și pușlamaua cartierului meu. Băieții admiră sărăcia cu un "e de-al nostru, dar are o problemă cu etajul sau joacă tare" și continuă: "Atunci ce e? Kaft"... Mă hotărăsc să părăsesc orizontul ambiguității: "Nu"... Bă, zice unu, nu cumva e vorba de viol? Pirpiriu, pirpiriu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
muguri, fie flori de o frumusețe rară printre care fumuri subțiri și înalte se întrezăreau și răspântii finuțe, tremurate. Existau și livezi, smocuri uscate, arse de soare, cu o coloristică specială, mai ales împletită cu plantele verzi. Se remarcă însă sărăcia caselor în ruine. Lângă ele pereți abrupți și înalți sunt fie nisipoși fie acoperiți cu ierburi, însă tot timpul par o lucrătură magică a unui pictor talentat. Casele sunt fie sărace, fie tradiționale și câteodată foarte noi și frumoase. Fabrica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
înțeleagă, să i se reveleze, în același timp reacționând la ea. Omul a ajuns să-i fie familiară realitatea, pentru că a trăit cu ea și o cunoaște pur și simplu. Azi violența săracilor e grotescă. Sărac și cinstit, da. Deci sărăcia e o ispită, de cele mai multe ori e o scuză a unor oameni fără Dumnezeu. În Paradis oamenii nu pot fi pe Pământ decât atunci când îl susțin prin suferință proprie. Societatea umană n-a învățat încă să fie toți oamenii fericiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ori, încrezător. Se și vedea, astfel, pe cel mai semeț pisc al acestei arte, fiind cel mai de seamă reprezentant al ei, iar mizeria în care trăia astăzi nu-i dărâma deloc speranța pentru izbânda ce sigur va veni mâine. Sărăcia nu-i putea strica, cu niciun chip, frumusețea viitorului - era prea puțin importantă, pentru ca s-o ia serios în seamă. Nici măcar nesusținerea și ironia celorlalți nu părea a-l deranja prea tare. Desigur, se știe că vorbele calde încurajează întotdeauna
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lui Hölderlin. Pe malurile Neckar-ului, rătăcitul își traducea obsesiile lirice în întrebări fracturate privitoare la telos-ul stihuitorului, nerealizând însă că vremurile au fost întotdeauna paupere și că poeții înșiși, cu mania grandorii și cu închipuitele rapturi ale muzelor, le accentuează sărăcia. Astfel, cu peste un secol mai devreme, în 1660, John Dryden publica unul dintre cele mai teziste și mai plicticoase poeme din istoria literaturii universale, Astraea redux (titlul face aluzie la steaua care își înnoiește, o dată cu întoarcerea suveranului din exil
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
clădiri: stilul indian (Tenjikuyo), cel chinezesc (Karayo), cel japonez (Wayo) și, în fine, cel eclectic (Settchuyo). După cum precizează același Soper, Tenjikuyo a apărut în mod pur accidental, ca produs al renașterii budismului de tip Nara, și se caracterizează printr-o sărăcie a detaliilor decorative, bazele coloanelor de susținere fiind ridicate doar din rațiuni utilitariste, nu și estetice. Karayo, expresie a budismului zen, impune moda acoperișurilor curbate ascensional, aducând în prim-plan, simultan, existența fundațiilor din piatră și a podelelor din țiglă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o căsuță, în care trăia un băiat pe numele de Costinel. Când el s-a născut mama i-a murit. Fiind bolnav de icter negru, mai târziu i-a murit și tatăl, așa Costinel a rămas singur. În lustra lui sărăcie creștea în acea gospodărie un porc pe nume Mozorel. După ce a murit tatăl, Costinel nu-și punea multe întrebări, dar acele cu care își muncea gândul erau foarte importante; Cum se va descurca? Ce va face cu Mozorel? Ce îi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gândit? -Ai dreptate, așa ca întotdeauna, Dondonel. Uite că la asta nu m-am gândit ... Au ieșit din pădure în drumul mare pentru a se îndrepta spre casa lor. „ la omul sărac, nici boii nu-i trag” sau „unde-i sărăcie, boala lucie ” CELE ȘAPTE ȘOPÂRLE DE PE ȘAPTE COLINE În timp ce pe șaua dealului de la Huci un melc alerga de zor, o râmă îi taie calea. Melcul se înfurie și se ia la sfadă cu ea. -Te rog frumos să mă asculți
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă de răbdare, vin amuș! zise craiul, în timp ce trăgea înspre el poarta. Dar... ce dor te-a trimis aici? Aracan-di-mini șî di sărăcia me!, văicărindu-se întruna întrebă bătrânul, în timp ce își netezea câteva fire de păr alb, sub nas, în chip de mustață. -Până te-i gândi și-i grăi, poftim intră, își îndemna de zor bătrânul, musafira. Crăiasa cu chip de bătrână
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sufletului, care se transforma pe măsura secundelor într-o bucurie extrem de mare, ca atunci când realizezi ceva neașteptat, sau întâlnești pe cineva foarte drag. Ți se schimbă ritmul bătăilor inimii și culoarea pielii. Când a văzut că eu pășesc pragul în sărăcia lui și prin prezența mea izgonesc singurătatea din viața lui, fie și pentru câteva minute, a devenit altul. Momentul a fost pentru el o clipă de eliberare din carapacea singurătății. În casa lui intrase o rază caldă ce-i mângâia
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
unde mă așteaptă nu nimicul, ci beatitudinea. De asemenea, m-aș fi simțit foarte puțin atras de monahismul budist în aceeași măsură ca și de cel creștin. Ambele presupun aceleași lucruri: izolarea de lume, respectul unor reguli severe, viața în sărăcie și abstinență sexuală. Dar, în timp ce în creștinism monahismul are un rol marginal, în budism este în centrul religiei. Totuși, așa cum nu am intrat într-un ordin creștin mendicant, nu aș fi intrat nici într-o sangha, o comunitate de călugări
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
-i frați și zugrăvindu-le în culori patetice portretul. Astfel, motivația esențială a migrației înspre America nu era doar una materială, ci ținea de dorul de libertate cetățenească, care lipsea din patria de origine (arhimandritul se referea de pildă la sărăcia din pricina lăcomiei grofilor și conților unguri). America era văzută ca țara unde munca reprezenta virtutea cea mai înaltă, iar libertățile cetățenești suprema țintă și aerul dătător de viață. De asemenea, America era percepută și ca țara risipei 81. În consecință
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nevinovați, singurii poate pentru care există un An Nou, stau extaziați înaintea jucăriilor, mai mult sau mai puțin potrivite înțelegerii lor și s-or fi mirând unii de risipa șampaniei băută de părinții lor în această noapte, iar alții de sărăcia ce li stăpânește masa de atâta amar de vreme. Puțini inși numai, o mână de gânditori, poate, închiși în ei înșiși, vor cugeta în noaptea aceasta la surda frământare și vor exclama cu Înțeleptul Solomon: "Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
doboară și suprimă orbește ceea ce generații răbdătoare de admiratori, de meșteșugari și de artiști au făcut pentru a-i da capodoperei desăvârșirea frumuseții și semnificației sale. Iată o formă nouă de barbarie, care nu mai are la bază ignoranța și sărăcia, jaful și dorința de a poseda obiectul prețios, ci știința, organismele și autoritatea acesteia. Se va obiecta că știința nu stabilește nici o finalitate acțiunii noastre și că, oricare ar fi demersul său în privința ființei, ea nu trebuie să dea seama
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cu legile sale în aparență autonome, cu finalitatea sa abstractă, cu contradicțiile sale neînțelese, cu efectele sale imprevizibile, era trăită de către oameni, din momentul în care reprezintă o lume specifică, ca un destin străin, ce le rezervă alternativ prosperitate și sărăcie, iar cel mai adesea pe aceasta din urmă. Acest destin își avea încă substanța din propria lor viață, din munca lor, din nădejdea și din suferința lor, chiar dacă, în mod incomprehensibil, întorcea împotriva lor propria lor strădanie, pentru a-i
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sub aspectul său fizic și cel mai brutal, gândire redusă la scheme ideologice, la șocul cuvintelor și la greutatea fotografiilor, pe scurt, la reprezentări colective devenite oglindirea fidelă a unei existențe la nivelul solului. Iar această existență care-și reflectă sărăcia în cea a mijloacelor de comunicare, fiind în același timp modelată și pervertită de ele, este existența socială. Atunci când, așadar, motivată de sociologismul politicianist, o modificare a programelor din învățământ dictează înlocuirea studierii marilor scriitori cu cea a mediului social
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
între problematica dreptății și cea a carității, știe cum să argumenteze că familia monoparentală poate să fie o opțiune perfect coerentă cu o viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic nu este mai practic decât o teorie bună, această teorie (combinație reușită a multiplelor ei formații intelectuale) poate și trebuie să aibă relevanță pentru politicile publice. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu lungă tradiție de corecție social-democrată a inegalității șanselor, precum și prin politicile liberalismului bunăstării generale, în locul celor strict egoiste ale unui liberalism neîmblânzit de acceptarea unei astfel de egalități. Aceste legi se grevează la noi pe o vastă redistribuire a sărăciei într-un stat asistențial, un stat în care competitorii pentru asistare sunt foarte mulți și adesea din categorii aberante. Tranziția noastră a fost preponderent o competiție pentru statutul de „victimă privilegiată”, iar în această competiție femeile au fost perdante (vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
drepturi se referă la respectul pentru viața de familie și la drepturile părinților naturali față de copiii cărora nu le sunt tutori. Pentru familia monoparentală, dreptul la privatitate se traduce adesea prin izolare, singurătate, anonimat 11. Pe fondul neajunsurilor provocate de sărăcie, acesta ar putea fi considerat un privat închis, chiar ostil comunității. Dacă raportul public/privat se stabilește dihotomic, aspectele vieții private pot fi gândite ca și cum ar fi circumscrise strict acestei sfere, fără influențe semnificative și pentru sfera publică. Ipoteza pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
imediate. Familia monoparentală este nevoită să se configureze ca o familie deschisă. Avantajele decurg dintr-o mai bună capacitate de răspuns la condițiile de existență. Dezavantajele pot fi recunoscute mai ales atunci când, din cauze particulare, cum ar fi sănătatea precară, sărăcia recunoscută ca o stare de fapt, familia nu poate face față confruntărilor cotidiene. Gradul de vulnerabilitate este mai mare decât în cazul unei familii complete, care, măcar prin faptul că are un membru adult în plus, are premise mai bune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]