KorAP: Find »[drukola/base=sărac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...650 >

16,244 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relațiile dintre caracteristicile menționate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și sărăcia comunitară sunt multiple, de sensuri diferite. În esență regăsim în acest caz regularitatea generală a educației scăzute ca rădăcină a sărăciei. În al doilea rând se constată că migrația temporară în străinătate este mult mai redusă din CR sărace decât din cele cu un nivel redus al problemelor. Lipsa de resurse - capital uman, informație, bani, relații etc. - este o cauză a stabilității rezidențiale în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
etc. - este o cauză a stabilității rezidențiale în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1% din populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1% din populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar. * Medii simple folosind comunitățile ca unități de analiză, fără ponderarea cu populația comunității. Cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenții de ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% din totalul comunităților de romi sărace din Moldova au beneficiat în ultimii cinci ani de programe de ajutor sau dezvoltare comunitară, față de 24% din totalul comunităților nesărace din aceeași regiune istorică. Greu de spus cât revine necunoașterii, tendinței de minim efort a agenților comunitari sau rezistenței

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
colonii care au asociat tradițiile locale și DEVCOM, mișcările naționaliste, ONU. În societățile dezvoltate, DEVCOM ia în special forma „dezvoltării economice locale” și este asociată cu combaterea sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul în comunitate și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Participarea comunitară pare să fie favorizată în localitățile cu un nivel mediu și scăzut de dezvoltare din cadrul regiunilor dezvoltate Această constatare vine în sprijinul ipotezei inițiale a relevanței inconsistențelor ecologice pentru atitudinea față de acțiunea publică. Traiul într-o comunitate mai săracă în cadrul unei regiuni dezvoltate poate funcționa ca stimul pentru un nivel mai ridicat de participare locală. Orientarea participativă apare mai probabil în situația ecologică a localităților care sunt mai puțin dezvoltate decât regiunea în care se află; orientarea democratică este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în formularea unor predicții cu privire la fenomenele de frustrare sau mobilizare poate fi mai bine explicat prin examinarea condițiilor care favorizează rupturile din ierarhiile de status. Cele mai importante inconsistențe pozitive sau negative se manifestă în cadrul familiilor mari, tinere, din localitățile sărace cu un nivel mai scăzut de dezvoltare decât nivelul de dezvoltare al regiunii. Datele indică o legătură clară între inconsistențele ecologice (indicate de diferența dintre nivelul ridicat de dezvoltare regională și slaba dezvoltare a localității de domiciliu) și IS a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
se controlează variabilele subiective, atitudinile participative și rebele continuă să poată fi explicate prin IS. IS își are rădăcinile în anumite structuri ecologice și ale gospodăriei specifice României. Este mai probabil ca IS să apară în situațiile ecologice ale localităților sărace din regiunile dezvoltate ale țării. Este de asemenea mai frecventă în gospodăriile mari, ai căror membri sunt tineri. Factorii care favorizează IS sunt și factorii ce influențează indirect AAP și segmentarea societății în funcție de aceste atitudini. Atitudinile rebele sunt asociate cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]