6,492 matches
-
B. (pseudonim al lui Luca Bernstein; 6.VI.1873, București - 22.III.1931, Râmnicu Sărat) dramaturg, poet și prozator. Total necunoscut în lumea literară până la vârsta de patruzeci de ani, timp în care a practicat comerțul, L. publică primele versuri în „Revista copiilor și tinerimii” (1913) și în „Acțiunea” (1913-1914) în urma unei tragedii familiale, moartea
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Buzău, 1987, passim; George Pruteanu, Iubirea între mister și kitsch, CL, 1988, 10; Constant Călinescu, Dincolo de cotidian, LCF, 1989, 9; Ecaterina Țarălungă, Lumea cărții, CNT, 1989, 19; Mariana Ionescu, Un roman remarcabil, „Universul cărții”, 2001, 3; Valeriu Nicolescu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, Buzău, 2001, 520-523. F. P.
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
Micu, „Gândirea”, 613-615; Al. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 55; Piru, Ist. lit., 433; Regman, Noi explorări, 149-153; Stolnicu, Printre scriitori, 124-126; Regman, Nu numai, 267-268; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 12-13; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, Buzău, 1999, 508; Lucian Valea, Generația amânată, Cluj-Napoca, 2000, 44, 48, passim; Dicț. scriit. rom., IV, 364-366. S. C.
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
, Passionaria (30.IV.1946, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Virginiei Stoicescu (n. Constantinescu), învățătoare, și a lui Ștefan Stoicescu, economist. Urmează școala elementară la Râmnicu Sărat, apoi Liceul Pedagogic din Buzău (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1970. Între timp funcționează în județul Vrancea, unde e învățătoare, profesoară suplinitoare, instructor metodist, iar după terminarea facultății intră redactor la
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
869-897; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 26-27; Scrisoare de la Titus T. Stoika. 1980, ADLTR, S-56; Scarlat, Ist. poeziei, II, 352; Pop, Mărturia, 208-216; Teodor Vârgolici, Scriitorii clasici și armata română, București, 1986, 352-356; Valeriu Nicolescu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 501-503; Dicț. scriit. rom., IV, 405-406. C. T.
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
De piatră Diformi, greoi, surzi și orbi Viața se scurse din ei cu temei și tot ce a mai rămas Pe chipul lor lor erau niște cavități cu lacrimi ălinecare se revărsau prin orificii mici, delicate, una, două, trei bobițe sărate asta la nesfârșit pietrele plângeau, altceva nu știau mai plâng și acum în jur e o baltă verzuie în care eroii stau rigizi, nemișcați, înghețați, nu au nimic omenesc doar acele lacrimi ce amintesc de o vreme îndepărtată pe când erau
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
cheltuire imensă de energie, cu o eroică stăruință. Ce am văzut mi-a întrecut însă așteptările. Mai întâi Memorialul, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, spre a reproduce întocmai titulatura acestei instituții. Există, desigur, și Aiudul, există Gherla, Pitești, Râmnicu Sărat, Caransebeș, Galați, toponime a căror invocare configurează arhipelagul românesc al represiunii comuniste, al detenției, al martirajului și al morții. Există și acestea în conștiința românilor, dar ca repere materiale ele încep să dispară. Unele foste închisori, după cât am aflat, vor
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
Zece alegeri interbelice - Cine a câștigat?, București, 1998; În șoaptă, București, 1999; 23 august 1944-30 decembrie 1947. 41 de luni care au schimbat România, București, 1999; Fără Caragiale... Carte a mamei, a iubirii, a morții, București, 2001; Cartea luminării, Râmnicu Sărat, 2001. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Cu ochi blânzi”, RL, 1985, 9; TR, 1985, 16; Nicolae Manolescu, „Cu ochi blânzi”, RL, 1985, 16; Val Condurache, Alte glasuri, alte încăperi, CL, 1985, 4; Tia Șerbănescu, Proza scurtă actuală, RMB, 1985, 28 mai
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
a mai porni de la texte populare, ci inventându-și singur subiectele. Ies, astfel, la intervale scurte, aproape douăzeci de volume, unele recenzate sever de G. Ibrăileanu și Ilarie Chendi. Chiar titlurile indică devalorizarea anecdotelor lui S., devenite, din „populare”, „botezate”, „sărate”, „afumate”, „piperate”, „împănate”, „de post”, „marinate”, „cu noroc” etc. Intenția moralizatoare, o constantă a scrisului său, se manifestă și în piesele de teatru, sătesc sau pentru școlari - Teatru (I, 1894), Ce face beția (1900), De necaz (1900), Lângă pământ (1901
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Matei Basarab a ridicat Mănăstirea Drăgănești din Teleorman; a fost ctitor la mănăstirea Clocociov), cu Mihai Cantacuzino, mare spătar, care a înălțat în 1695, Mănăstirea Sinaia și a fost ctitor al mănăstirilor Titireni, Colțea și Adormirea Maicii Domnului din Rm Sărat (împreună cu Constantin Brâncoveanu); a zidit biserica bucureșteană Fundenii Doamnei, biserica Zlătari, lăcașuri de cult la Slănic și la Turbați în Ilfov, cu alt Cantacuzin, Pârvu, fiul lui Drăghici și nepot al lui Șerban Cantacuzino (a fost ctitor ori a terminat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la 25 septembrie 1462), tot așa cum, mai înainte - prin 1461, dacă nu cumva și mai devreme - îi întărise Dușcăi, fiica lui Toader, și copiilor ei, satele Doliești și Liontenești și o jumătate din Măzărești și din Poiana Călugăriței, pe Tazlăul Sărat. Stăpânirea Mușei, soția lui Pentelei, asupra satului Pănteleești fusese contestată, căci vechile acte se pierduseră. Vodă, același Ștefan cel Mare, le confirmă drepturile - la iunie 1464 - și Mușei, și fiicei sale, Cerna, nevasta lui Petru Oțelescul. în fața lui Ștefan cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au pățit Măndoae și cu fiul ei, care au fost nevoiți să-i dea înapoi lui Dragomir armașul 44.000 de aspri (un sat - Tâmbureștii), întrucât Mandea, fratele lui țintea, și Dragomir armașul, „ei au fost birari în județul Râmnicul Sărat. Deci a fugit Mandea cu asprii domnești de haraci, cu 88.000, peste Dunăre, la Mircea voievod”. Dându-i satul, urmașii lui Mandea „s-au plătit de către Dragomir armașul” (se arată în hrisovul dat de Alexandru al II-lea Mircea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care se spune că ar fi făcut studii de arhitectură (Brâncoveanu l-a pus ispravnic al refacerii palatului domnesc de la Târgoviște; a fost cel mai harnic ctitor dintre Cantacuzini: a ridicat Mănăstirile Sinaia, Colțea, Titireciu, Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat, împreună cu Constantin Brâncoveanu aceasta din urmă, și bisericile bucureștene Fundenii Doamnei și Zlătari, precum și lăcașele din Slănic și Turbați - Ilfov) a fost căsătorit întâi cu Marga, fiica Maricăi, soție a marelui vornic Vâlcu Grădișteanu (cel ce va fi ucis din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1754]”590. De cele mai multe ori aceste dorințe se împlineau. Maria, sora lui Ștefan cel Mare, „cneaghina” panului Șendrea, în anul 1486, când a murit, și-a aflat odihna la biserica din Dolhești lângă soțul ei, răpus în bătălia de la Râmnicu Sărat, care a avut loc în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria, cneaghina lui pan Șendrea portarul, care s-a pristăvit la veșnicele lăcașuri ...” 591. Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În cursul unui an și aceasta În urma unor leziuni foarte grave, a marasmului sau dizenteriei. Atât Închisoarea, cât și spitalul sunt situate În afara orașului, În unul dintre cele mai insalubre cartiere, unde apa din toate fântânile era fie amară, fie sărată. În pofida tuturor eforturilor și protestelor mele, În afara regimului obișnuit al Închisorii, n-am putut obține din partea guvernului o altă hrană mai bună pentru pacienții mei, așa Încât am fost obligat În mai multe rânduri să recurg la o parte din fondurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
, Viorel (4.IV.1941, Borzești, j. Bacău), dramaturg, poet și publicist. Este fiul Sofiei Savin (n. Bibire) și al lui Emil Savin, învățători. Face cursul primar la Bibirești, apoi învață la Parincea și în comuna Sărata, toate localități din județul Bacău. Urmează liceul la Bacău (1955-1958), absolvit la curs seral în Târgu Ocna (1960), în răstimp efectuând un stagiu disciplinar de calificare în meseria de strungar la Întreprinderea de Utilaj și Transporturi din Bacău. Student la
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
SĂNDULESCU, Al.[exandru] (13.VI.1929, Pleșești-Podgoria, j. Buzău), istoric și critic literar, editor. Este fiul Mariei (n. Dediu) și al lui Anton Săndulescu, învățător. Urmează școala primară în satul natal, Liceul „Regele Ferdinand” din Râmnicu Sărat (absolvit în 1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (licența în 1952), unde îi are profesori pe G. Călinescu și pe Tudor Vianu, iar printre colegi pe Ștefan Bănulescu și pe Mircea Horia Simionescu. Lucrează ca redactor la
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
artistic”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Jurnalul literar”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Synthesis”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a., precum și la publicații din Râmnicu Sărat, Buzău și Focșani. Pentru editarea scrisorilor lui Duiliu Zamfirescu i s-a decernat în 1967 Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române. Fără a disprețui cronica literară, pe care o va practica mai mult sau mai puțin accidental, S. se orientează
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
, Alexandrina (20.VII.1880, Râmnicu Sărat - 1949, Galați), poetă. Este fiica Mariei și a lui Ion Constantinescu, profesor. După absolvirea Pensionului Humpel din Iași studiază artele plastice la Dresda. Din 1901 se stabilește la Galați, unde va fi o vreme profesoară de desen la Liceul de
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 207-208
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 207-208; Miller-Săndulescu, Evoluția, 378-384; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 134; Ecaterina Șoitu, Sonetista Alexandrina Scurtu, „Lucrări științifice” (Galați), 1967, 212-225; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 38-39; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 500. C. T.
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
1977, 156-159; Elena Tacciu, Trei poeți preeminescieni, București, 1978, passim; Dicț. lit. 1900, 780-781; Scarlat, Ist. poeziei, I, 396-399; Grigore Radu Stănescu, Alexandru Sihleanu (Omul și opera), introd. Vasile Sandu, Buzău, 1999; Dicț. scriit. rom., IV, 229-231; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 501-504. S. C.
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
vorbi cu dumnezeu pentru prima dată în limba română”, mărturisește poetul în virtutea unei impresionante familiarități: „dumnezeu trece prin mintea mea obosită călare pe biblicul / inepuizabilul nemuritorul asin / acesta asinul adică uneori când îi e foame îmi paște versurile dintre gânduri sărate și hrănitoare” (războinic cu ziua poeți mulți ca peștii/ pești frumoși și nebuni ca poeții). Scriitor cu un imaginar extravagant și bogat, Ț. deține forța și rafinamentul pentru a împlini surprinzător formulele lirice pe care le abordează. SCRIERI: Cred în
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
1; Cornel Moraru, Stadiul exegezei eminesciene astăzi, VTRA, 2001, 1; Gheorghe Grigurcu, O epură a modernismului, RL, 2001, 35; Geo Vasile, Modernismul în instanță comparatistă, CNT, 2001, 42; Teodor Vârgolici, Studii despre modernismul românesc, ALA, 2001, 557; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, partea I, București, 2001, 532-534; Petraș, Panorama, 616-617; Popa, Ist. lit., II, 1127; Dicț. scriit. rom., IV, 609; Gheorghe Grigurcu, Postmodernismul între Est și Vest, RL, 2003, 5; Constantin M. Popa, Postmodernismul
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
lacrimă. Cântec de leagăn, ATN, 2000, 12; Dicț. esențial, 850-852; Dimisianu, Lumea, 275-279; Micu, Ist. lit., 716-717; Octavian Soviany, Testamentul lui Ulici, LCF, 2001, 7; Paul Cernat, Bridge peste ape tulburi, OC, 2001, 74; Grigor, Moromete, 74-78; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 535-537; Popa, Ist. lit., II, 1119; Portret de grup cu Laurențiu Ulici, îngr. Gheorghe Pârja, Echim Vancea, Ioana Petreuș, Cluj-Napoca, 2002; Laurențiu Ulici - 60 de ani de la naștere, LCF
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]