7,372 matches
-
tocmai oprise În parcarea hotelului, au coborât patru indivizi care ne-au apostrofat: „Vă arde de demonstrații, fir a-ți voi să fiți ale dracului...” Atât le-a trebuit fetelor care erau dominante, ca număr, În grup. „Băi neisprăviților, neșcoliților! Sărbătorim pe marele nostru poet Mihai Eminescu. După figurile voastre, se vede că nu prea ați dat pe la ore și n-aveți de unde să știți cine este!”. „Ia mai duceți-vă În ...!” au mai spus ei În timp ce intrau pe ușa hotelului
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și-a petrecut ultima perioadă din viață Veronica Micle, marea iubire a poetului Mihai Eminescu. Aș fi vrut să “aflu “ câte ceva despre frământările ei din ultimele clipe petrecute pe acest pământ. Se apropia ziua de cincisprezece august, atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc “Adormirea Maicii Domnului” și merg În pelerinaj pe la diverse mănăstiri, schituri. Cu mare greutate, am găsit un număr de telefon. Mi s-a spus că nu există nici un loc liber, totul este ocupat până la sfârșitul lunii În curs. Am fost
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Mănăstirea Probota, după denumirea veche, Mănăstirea Pobrata, este o mănăstire ortodoxă din România, construită În anul 1530, În satul Probota, care aparține În prezent de orașul Dolhasca, din județul Suceava, de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit În fiecare an, pe șase decembrie. Mănăstirea Probota a Îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522 1677), aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ne zicea: - Vedeți cum nu uită Maica Domnului de voi dacă ascultați? Ce bucurie, ce sentimente frumoase aveam în suflet! Eram atât de fericiți că Maica Domnului ne iubea și venea în fiecare an la noi de această sărbătoare. Erau sărbători la care știam că se coc plăcinte, toate gospodinele din mahala puneau împreună totul și coceau la o casă, unde se adunau toți împreună și mâncau. Era de sâmbăta pomenirii lui Lazăr, cel înviat a patra zi din morți. Și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Pavel, de Sfântul Andrei, de Schimbarea la față a Domnului, de Adormirea Maicii Domnului și multe altele... Erau oameni din sat care nu dădeau însemnătate unor sărbători, zicând că nu erau așa mari ca altele. La noi în familie, se sărbătoreau toate la fel, cu credință. Și erau mai mulți cei care le respectau, decât cei care nu le respectau. Chiar dacă unii îndrăzneau să lucreze în acele sărbători, se fereau să nu fie văzuți. Se povesteau și cazuri când cineva care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din săptămână, nu lipsea de la colhoz. Chiar și în ziua de Paști, îl puteai vedea lucrând în via sa. Nu era credincios, pentru el nu exista Dumnezeu. De multe ori, râdea de vecinul său, când acesta mergea la biserică sau sărbătorea. Sursa lor principală de venit era această vie, adică vinul pe care îl vindeau, până la câteva tone pe an. Banii nu au lipsit niciodată de la ei. Dar, cealaltă latură a vieții de familie, cea sufletească, și anume dragostea, înțelegerea și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
că eu nu țin contul zilelor care trec pe lângă mine ca rapidul prin gările mici, ci al paharelor pline cu bucurii lichide! Dar în cazul nostru, se pare că tu, Alex, la capitolul memorie, ai sărit câteva pagini. Nu am sărbătorit noi împreună noua ta construcție? - Că bine zici. Atunci, asta s-a întâmplat acum două luni! - Și la tine anul are doar două luni!? Păi vezi!? - Ai dreptate! - Da’ ce atâta vorbărie, să trecem la treabă. Ina, draga mea, mâncăm
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
botezat a doua oară, după obiceiul nostru, și i-am dat numele de Vișinel. De atunci n-a mai fost bolnav... - Ei, și? Te întrebam de dată. - Păi cum vă spuneam, de Joia Verde! Dumneavoastră nu știți, dar noi țiganii sărbătorim Paștele ortodox, dar îl serbăm și pe al nostru care se numește Joia Verde. - Și când cade această sărbătoare a voastră? - La o săptămână de la Paștele creștinilor ortodocși; în anul acela a fost pe 25 aprilie. - Exact! interveni Alex entuziast
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lor trecuseră și peste acest obstacol al vieții. Că mai erau destule ce se profilau în zarea nu prea îndepărtată, erau conștienți, dar nu le discutau încă; asta ar fi estompat bucuria ce abia intrase în casa lor. Evenimentul fu sărbătorit așa cum se cuvine, toți ai casei simțind trecerea peste acest examen ca pe un obstacol. Pe măsură ce treceau zilele, care lăsaseră în urmă examenul ce le procurase la toți emoții greu de exprimat în cuvinte, mai ales lui Vișinel și lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Întoarcă la noi. Iar voi o să vă jucați Împreună din nou. Da' la telefon mi-a zis că poate vine mai repede decât martie! Păi nu e În martie ziua ta?... și el vrea să vină de ziua ta, ca să sărbătorim. Băiețelul aproape că nu o mai asculta. Privea o fotografie cu mult verde și albastru, În care el și tata se aflau la poalele unui deal Înflorit, cu o minge mare la picioare. Tata Îl ținea pe după umeri și el
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ceilalți din preajma mea! Discreție totală - așa era cel mai bine! În ziua de azi, riști să te expui prea mult făcându-ți cunoscute gândurile, micile probleme ori mai știu eu ce altceva din repertoriul intim. Mi-am spus că voi sărbători cu vin vechi când toată această poveste se va sfârși. Mi-e groază numai când mă gândesc. E cumplit. E iadul de pe lume la mine in baie: din țevile sparte, apa șiroiește Întruna, pereții, pătrunși de igrasie, s-au acoperit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ar fi fost îndeplinită. La finele clasei a IV-a, Mihăiță luă premiul II și i se puse pe cap o coroniță de flori de câmp. După serbare, când pășea mândru alături de părinți către cofetăria din centrul orașului pentru a sărbători evenimentul cu o porție dublă de înghețată, trecând pe lângă un magazin cu instrumente muzicale, copilul nu-și dezlipi ochii mult timp de vitrina acestuia. Părinții bănuiră ce anume îl atrăsese, dar îl lăsară să și mărturisească singur dorința. Nu făcu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
voie bună. În unii ani, cei care alcătuiesc asemenea comunități, petrec acea zi împreună, bucurându-se și servind multe bunătăți, băuturi și mâncăruri, vreau să zic, până seara târziu. În anul 2011, pe Valea Rășchitoarei, s au întâlnit și au sărbătorit, două mari comunități: una cu români și alta cu țigani. A românilor a fost subvenționată de primărie, a țiganilor, de bulibașii bogați. La români totul a fost un mare hram, încărcând cu bucurie sufletul fiecărui participant. Mâncare, băutură și multă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
făcut-o. Mă veți recunoaște, de aici încolo, ca pe un autentic om de litere, din zonă. Nu mă veți mai deposeda de ce mi se cuvine, drept prinos, pentru talentul, munca și celelalte merite personale. și, ca urmare, îmi veți sărbători marea și originala consacrare definitivă. Deci: să-mi trăiți, să vă trăiesc, întru mulți ani! Asta am dorit! O, brazi frumoși! Bunicul Vovriev merge pe trotuar, de mână cu unul din nepoți. La intrarea în Palat se oprește, făcând loc
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
jumătate de hectar de plajă, pe litoralul românesc, unde să aibă loc nunta fiesi, Artemiza, cu feciorul altui mare bogătan, Iusuf Galilei. Totul a fost pregătit cum rar intâlnești pe acele meleaguri. Ceva de basm. Suprafața respectivă de plajă - amenajată sărbătorește. Închisă cu un gard provizoriu, din materiale plastice, combinate și înfrumusețate ca la o sărbătoare cu adevărat deosebită: mese și veselă așezate cum numai maeștrii de ceremonii în a căror răspundere s-a aflat pregătirea și desfășurarea nunții, se pricep
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
actelor, coborârea infractorului de la volan și trimis în judecată penală. S-a întâmplat ca acel control de rutină să i se fi făcut în seara de înviere, când, împreună cu doamna patroană, tocmai trecuse granița, în țara de baștină, pentru a sărbători paștele. Când a auzit, soția-patroană, despre ce este vorba, a sărit, de pe locul ei, ca de pe cărbuni încinși, cu fundul gol: cum, să am un soț hoț, un astfel de hoț ordinar, de duzină? Nu! Gata! Nu! Ce, nu, măi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
orașului). A sunat la poliție, i s-a răspuns că nu e nici un agent liber să vină la teatru. A intrat cu greu, prin spate, pe la poarta pentru angajați. După terminarea spectacolului Însă, minune! Strada centrală colcăia de caralii care sărbătoreau, alături de microbiști, victoria echipei Steaua, din meciul anului. Morala? Să mutăm Întîlnirile sportive În teatre, dacă vrem să avem oameni de ordine prin preajmă... Aflu că balerinii de la celebrele teatre Bolșoi și Kirov sunt acum obligați să se-nroleze În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
era pentru el. Îmi vine să-i dau dreptate, acum... Mai trec cîțiva ani (nu mulți!) și se-ntîmplă catastrofa : Teo nu mai vede. Ultima-mi amintire legată de el : eram la Luceafărul, În biroul directorului, În ziua În care era sărbătorit Ion Lascăr ; stătea pe un scaun și ...mă privea senin ( așa părea). Fără să-mi dau seama, Îmi scapă „porumbelul” : „Teo, ce bine-mi pare că te văd!”... După o pauză, replică :” Îți dai seama că eu nu-ți pot
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
închis." "Vergile, zi-i lu' Costi să-mi dea două speciale pentru mine, că a mea a luat pișoarcă d-aia dă Burger." "Două speciale? Ce adică?" Știe el! Două beri Ciuc la pet, da' d-alea dă Sărbători." " Ce Sărbători, bre, că suntem la-nceputu' lu' noiembrie? A trecut Paștile și Crăciunu' vine de-abi' peste o lună jumate. Nici n-a-nceput postu'!" "Bă, tu fă cum îți spui io, da?" "Bine, bre", acceptă cam mirat amicul. Trei minute mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
rotație. Când citește scenariul, observă că filmul este făcut În urma unor evenimente reale. Se Întoarce acasă, taman la timp pentru a participa la nunta soacrei cu Clint, apoi Începe să trimită scrisori autorităților, avertizându-le asupra iminentului sfârșit. Cum toată lumea sărbătorește că a scăpat de coliziunea cu meteoritul, nimeni nu-i ia În seamă ipoteza. Membrii societății Cumnații lui Dumnezeu Îi iau urma. Dentistul slovac se Întoarce În lumea din televizor, unde este Împins pe șine În filmul Un tramvai numit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
frescă monumentală ca și posterele care invită direct în paradisul de pe Coney Island, postere desenate în stilul Art Nouveau al începutului de secol. La poarta închisorii îl așteaptă Max (James Woods), cu o curviștină goală într-un sicriu pentru a sărbători întoarcerea printre cei vii a lui Noodles al cărui rol magistral îl are Robert de Niro. Suntem acum în atmosfera glamoroasă a anilor '30, băieții jerpeliți s-au topit și în locul lor au apărut patru bărbați eleganți, stilați și gangsteri
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
Mircea Mihăieș Nu scriu acest articol pentru a face reclamă revistei la care lucrez, "Orizont". Deși, e adevărat, subiectul e sugerat de publicația pe care am sărbătorit-o săptămâna trecută la apariția numărului 1500. O probă de rezistență - fără a pune la socoteală și antemergătorul său, "Scrisul bănățean", apărut începând cu 1949. Până acum aproape trei ani, când am început viața de navetist la București, am petrecut
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
să-l întrebe pe Traian Băsescu ce caută acolo. Între timp însă Interul-Piața Universității a devenit un loc public de mitinguri mai mult sau mai puțin spontane a cărui proprietate și-o atribuie toți cei care se duc pe-acolo. Sărbătorim aici revelionul, victoriile în meciurile internaționale de fotbal și facem spectacole în aer liber. Tot aici protestăm, dacă sîntem în stare să adunăm cîteva sute de oameni la nemulțumirea noastră publică. Dl Constantinescu și țărăniștii dlui Miluț au strîns cîteva
A cui e Piața Universității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9219_a_10544]
-
să-i vadă vorbind, râzând, polemizând, gândind la scenă deschisă. Sunt fericit că originalul istoric literar Constantin Th. Ciobanu m-a inclus și pe mine în opera lui, re-zer-vân-du-mi câte un mic capitol în numeroase ediții an-te-rioare, iar anul acesta sărbătorindu-mă anticipat pentru împlinirea (la 6 noiembrie 1947) a șaizeci de ani. După ce am publicat, la sfârșitul lui 2005, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, am fost nu numai lăudat, ceea ce mi se pare firesc, ci și contestat, ceea ce mi se
Amintiri frumoase by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9222_a_10547]
-
ce zice, 250 de membri ai comunității românești locale au venit pentru a asista la o comemorare oficială în cinstea miilor de oameni care au murit în timpul protestelor și al luptelor de stradă, și, nu în ultimul rînd, pentru a sărbători prinderea liderului comunist N. Ceaușescu. Ia uite-l, dom’ Colonel, nu se poate abține Poștașul, asta v-aș spune-o pe de rost la orice oră, și de m-ați trezi din somn la trei dimineața, aș fi în stare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]