3,569 matches
-
decât o putea face învățământul public. Regulamentele școlare pentru cele două principate nu conțineau nicio prevedere despre învățământul elementar rural, astfel că rețeaua de școli sătești a fost articulată cu întârziere față de școlile din mediul urban. Infrastructura școlară a învățământului sătesc a fost asamblată doar începând cu anul 1838. În ciuda acestui retard organizatoric, într-o perioadă mai scurtă de un deceniu (1838- 1847) au fost întemeiate 2.162 de școli în Țara Românească. Iată cum a evoluat populația școlară, alături de volumul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deceniu (1838- 1847) au fost întemeiate 2.162 de școli în Țara Românească. Iată cum a evoluat populația școlară, alături de volumul corpului profesoral responsabilizat de educarea lumii rurale muntene. Tabel 6. Evoluția numărului de învățători și a elevilor din școlile sătești din Țara Românească Anul școlar Nr. de învățători Nr. de elevi 1838 1.767 1839 35.382 1841 2.048 1842 2.143 47.850 1844 2.228 1846 2.127 47.688 Sursa: A. Manolache și G. Pârnuță (1993
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele legii au fost sever limitate de neimplicarea financiară a statului în mediul rural. Recensământul populației din 1859-1860 nu a măsurat știința de carte a Principatelor Unite, însă aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rețeaua unităților școlare este paralizată. Reconstrucția politică a sistemului de învățământ și-a găsit primul impuls în Moldova, unde proaspătul domn Grigore Alexandru Ghica emite un nou decret al școlilor în care prevede extinderea educației și la sate. Întemeierea școlilor sătești cade în sarcina mănăstirilor și nobilimii latifundiare, ale căror drepturi de a organiza piețe pe pământurile lor au fost condiționate de înființarea școlilor (Drace-Francis, 2006, p. 143). Dificultățile s-au inserat pe procesul de traducere în realitate a prevederilor legislative
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că în 1853, școlile private în București erau de cinci ori mai numeroase decât stabilimentele educaționale de stat (24 de școli primare comparativ cu 134 particulare, cifre care l-au cutremurat pe N. Iorga, 1971, p. 145). În privința stării educației sătești, lucrurile erau chiar și mai sumbre în Muntenia. Sistemul de învățământ rural a rămas închis până în 1857, an în care s-au luat măsuri pentru deschiderea a 2.000 de școli. Distanța ce separă dorința de realitate a fost la fel de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se amuză sarcastic A. Drace-Francis (2006, p. 144). Se întâmpla și la case mai mari. În Franța, spre exemplu, până către sfârșitul anilor 1870, când reformele educaționale ale lui Jules Ferry încep să producă efecte concrete, marea majoritate a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1905, peste cinci ani, cât dura învățământul rural, au absolvit în 1910 numai 31.702 (dintre care doar 6.541 fete), adică 7,4 la sută. Progresele făcute mărunte dar aditive sunt totuși însemnate. Dacă în 1893 aveam, în școala sătească, 1,5 absolvenți de un învățător, în 1900 raportul urcă la 2,7, urmând ca în 1909 fiecărui învățător să îi revină 4,7 absolvenți. Același tipar, puțin ameliorat, caracterizează și școlile orășenești. Tabel 16. Învățământul primar urban în perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de după al doilea război mondial, marcat de răsturnări sociale, distorsiuni și ciudățenii aduse deopotrivă de modernizarea vieții satului și de totalitarism. Adeseori personajele nu sunt pur și simplu țărani, ci țărani ori fii de țărani deveniți șoferi, tehnicieni, paznici, funcționari sătești, tractoriști, învățători, bufetieri, electricieni, sanitari, mărunți „activiști” culturali, „cadre” la CAP, „responsabili” de unități comerciale etc. Mulți au urmat ori se duc să urmeze cursuri de calificare, școli agricole ș.a.m.d. Toate aceste identități „moderne” se adaugă celei fundamentale
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
om leneș - , cu observația că originalitatea lui V. rezidă nu numai în tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic obștesc. Ele caută fie să-și potrivească experiența individuală după proverbele în circulație, fie, dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Școlile au devenit centre de instrucție și cultură pentru adulți, în special pentru cei din mediul rural, prin care s-au urmărit ridicarea nivelului de cultură al populației și răspândirea cunoașterii profesionale. În plus, prin înființarea unor școli și biblioteci sătești, prin organizarea de cercuri culturale în mediul rural și urban (cum a fost în cazul ASTREI), prin susținerea de conferințe și prelegeri cu scopul răspândirii culturii și cunoașterii științifice în rândul adulților (cum a fost în cazul Societății Ateneul Român
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de grad secundar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de grad secundar pentru sate; 1. școli
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală a poporului, a satelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Școlile au devenit centre de instrucție și cultură pentru adulți, în special pentru cei din mediul rural, prin care s-au urmărit ridicarea nivelului de cultură al populației și răspândirea cunoașterii profesionale. În plus, prin înființarea unor școli și biblioteci sătești, prin organizarea de cercuri culturale în mediul rural și urban (cum a fost în cazul ASTREI), prin susținerea de conferințe și prelegeri cu scopul răspândirii culturii și cunoașterii științifice în rândul adulților (cum a fost în cazul Societății Ateneul Român
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menține în starea înapoiată a mediului”, ci pentru a-l ridica pe sătean „la înălțimea epocii lui”. Elaborând o pedagogie a satului care „nu e nici numai o pedagogie a adulților”, Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de grad secundar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de grad secundar pentru sate; 1. școli
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală a poporului, a satelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
era alcătuită din oameni liberi, scutiți de obligațiile iobăgești În schimbul serviciului militar. Chiar dacă regiunea, muntoasă, era săracă În resurse, grănicerii beneficiau totuși de o soldă pe timpul serviciului și aveau posibilități superioare de educație și de promovare socială prin intermediul regimentului. Clerul sătesc de aici, aflat În subordonarea unui vicar cu sediul la Năsăud (care administra așa-numitul „Vicariat al Rodnei”), era influențat și el, În mod pozitiv, de contactul cu autoritățile militare, care impunea un plus de rigoare și de responsabilizare socială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exemplul publicațiilor populare occidentale se dovedea prea puțin adecvat cerințelor pieței românești din Transilvania, se poate aprecia că modelul unei foi populare de succes nu putea veni decât din Principate. Aici exista o presă destinată categoriilor rurale (preoți, Învățători, elite sătești, care o puteau difuza, eventual, chiar mai departe pe verticala societății), reprezentată de publicații periodice cum erau Învățătorul satului, care apărea la București, din 1843, sau Foaia sătească a Principatului Moldovei (Iași, 1839-1851), cu suplimentul ei, Foaie de Învățături folositoare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]