144,422 matches
-
propus pe N. Iorga, care, repede, acceptă înaltă demnitate și formează guvernul. Sigur, repet, nimeni (nici un guvern) nu ar fi putut lupta cu cleștele crizei economice, premierul (care era și ministrul Instrucțiunii) fiind silit să dicteze curbe de sacrificiu, neplătind salariile profesorilor (că și ale celorlalți bugetari) cu lunile, ridicîndu-si toată lumea în cap și compromitîndu-si grav prestigiul. Vină era, într-un fel, a lui. Pentru vanitatea de a deveni premier (el, care dispunea de un partid insignifiant și, totuși, voia să
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
de urîțenia femeii, să uit a-mi prinde la încheietura mîinii acel ceas pe care îl consider punctul de plecare al unei nu știu cît de fericite sau nedesăvîrșite activități literare, acel mic obiect care, în epoca aceea, valora cît salariul pe cîteva luni al unui om de treabă. Mi-am amintit că îmi părăsisem ceasul doar după primii pași pe strada care ducea către mijlocul orașului. Și m-am întors să îl recapăt, cu toată sila, cu tot dezgustul pentru
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
vi le public. Ne-am apucat conștiincioși de treabă avînd drept colegi de corectură, la tipografia Universul, unde se tipărea revista, pe confrații Matei Călinescu, Gabriel Dimisianu, Modest Morariu, Henri Zalis. Dar, lucru ciudat, noi doi, noii angajați, nu primeam salariu. Cînd am întrebat, ni s-a spus că formele de angajare s-au încurcat. Așa a mers treaba pînă în august 1959, cînd Mihail Petroveanu, redactor șef adjunct al gazetei, ne-a mărturisit că nu vom fi angajați. Aurel Mihale
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
informativă" legat de Blaga a fost considerarea lui ca "diversionist în sectorul ideologic". Altfel zis, citea autori străini, le promova ideile contrare ideologiei oficiale din R.P.R. și îi influența negativ pe tineri. Toată tevatura (anchete, sute de pagini de rapoarte, salarii, interogatorii, procese etc.), pentru atîta lucru. Și cînd te gîndești că bieții securiști trebuiau să asculte și să reproducă ce spunea Blaga! Unuia dintre ei, șeful ierarhic îi atrage atenția că un "element" ca Blaga, "cu o pregătire atît de
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
zece ani. Dacă, așa cum se întâmplă în multe localități, n-am avea căldură, apă caldă, ba uneori nici rece, ce ne-ar mai lipsi? Încurajați de sondaje, muncitorii ies în stradă convinși că Iliescu, revenit la post, le va da salarii mari pentru produse nevândute de uzine neclintite. Cum n-o să aibă de unde, nu va rămâne decât soluția "Lukașenko". Atunci va fi ajuns la capăt drumul nostru îndărăt. Ne place să ne fixăm prostia în trecut. Vorbim despre naivitățile noastre din
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
ne fixăm prostia în trecut. Vorbim despre naivitățile noastre din 1990. Nu este sigur că le-am depășit. De exemplu, am scris că Iliescu și-a ratat visul socialist. Așa să fie? Cu optzeci la sută proprietate de stat, cu salarii mari pentru șefi, nu pentru oamenii de inițiativă, cu aceeași ierarhie a domeniilor (sănătate, învățământ, cultură la sfârșit), aceeași poftă de nemuncă și de a fi întreținuți de Stat, același refuz de a ne vedea cum suntem (și cum am
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
întoarce împotriva profesorului la clasă. Elevii săi au apucat să se obișnuiască cu ideea că disciplina școlară e facultativă și au început să-și dea seama că "recuperarea" se va face pe pielea lor, deși nu ei sînt vinovați că salariile profesorilor sînt mici. Elevul nu e călătorul care așteaptă degeaba în gară sau omul căruia nu i se mai ridică gunoiul din fața casei, ci e o persoană care observă că profesorul său una predică și alta face. Nu poți cere
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
început să vibreze sub greutatea pădurilor de vile cu multe etaje, la umbra cărora stau ancorate luxoase pontoane și șalupe de mare viteză. O bună parte din aceste case de vacanță aparțin unor bugetari, care solicită în mod repetat mărirea salariului jenant... Categoriile și profesiile lor se știu, nu le mai enumăr. Prin toate intervențiile lor, mai ales în an electoral, politicienii au dorit să demonstreze alegătorilor naivi că pedalează de zor spre progres și civilizație, plini de transpirație. În realitate
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
de stres, în condițiile în care evidențele se țineau în mod greoi, cu creionul pe hârtie, fără calculatoarele rapide actuale. În domeniul construcțiilor, mulți ani la rând, aparatul funcționăresc bugetar, deși era redus la maxim, era penalizat cu 20% din salariu pentru nerealizarea planului, bani care nu erau restituiți niciodată. Greve nu se făceau și nici demonstrații contra conducătorilor. Sindicatele erau aservite partiduluistat și etern. Actualii guvernanți au avut de ales mai multe variante, în aplicarea legilor austerității. Prima era suplimentarea
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
restituiți niciodată. Greve nu se făceau și nici demonstrații contra conducătorilor. Sindicatele erau aservite partiduluistat și etern. Actualii guvernanți au avut de ales mai multe variante, în aplicarea legilor austerității. Prima era suplimentarea taxelor și impozitelor. A doua prevedea reducerea salariilor cu 20% și a tuturor pensiilor cu 15%. Deci o nouă curbă de sacrificiu și o altă generație irosită. În urmă cu ceva luni, gloata primea asigurări că vor fi ajustate numai salariile și pensiile nesimțite. Adică acele drepturi imense
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
taxelor și impozitelor. A doua prevedea reducerea salariilor cu 20% și a tuturor pensiilor cu 15%. Deci o nouă curbă de sacrificiu și o altă generație irosită. În urmă cu ceva luni, gloata primea asigurări că vor fi ajustate numai salariile și pensiile nesimțite. Adică acele drepturi imense, care nu au avut la bază principiul contributivității la bugetul statului. Nu s-a făcut nimic cu variantele fluturate de ochii lumii, deoarece interesele erau prea mari, presiunea era imensă. Balaurul a fost
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
fi atinse. Evident, inițiatorii au tăcut, ca prin farmec, după acele intenții haiducești, deoarece au fost întrebați dacă nu cumva au fost și ei prezenți în sala Parlamentului cu mâinile pe sus, când s-au votat respectivele legi speciale, pentru salarii și pensii speciale. Nu îi arată nimeni pe vinovații colapsului fiscal sau ai deficitului bugetar fără precedent. Le reamintesc celor care au uitat manevrele cinice, faptul că, legea care sfida restul populației oneste, preciza că anumite categorii de privilegiați se
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
colapsului fiscal sau ai deficitului bugetar fără precedent. Le reamintesc celor care au uitat manevrele cinice, faptul că, legea care sfida restul populației oneste, preciza că anumite categorii de privilegiați se pot pensiona imediat, luându-se în calcul numai ultimul salariu, evident, cât mai substanțial. Fără să se țină cont de retribuția anterioară, cu cât a contribuit la fondul de pensii și intervalul de timp. În urma tuturor acestor eșecuri chirurgical-financiare, s-a luat hotărârea ca, reținerile respective să fie aplicate în
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii ale unor "factori de răspundere" sau lideri de opinie, sofisme proferate cu aplomb ale unor gurù calpuzani. A devenit "de actualitate" mai ales ceea ce trăim material - frig, foame, sărăcie, nivel de trai lamentabil, salarii mizere și pensii rușinoase, imagini porno sau tip "Playboy", schimbare de guvern, exod al tinerilor, nașterea sau avortarea unei "legi", o revoltătoare corupție deșănțată, arestare de coțcari "de rangul doi", aventuri sau declarații ori achiziții - a noului Mercedes sau vilă
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
l-a luat gura pe dinainte promițând al "treisprezecelea" salar, invitându-l să plătească din solda proprie (între noi fie vorba, până la al treisprezecelea salar, ar fi de întrebat unde sunt celelalte douăsprezece, pentru că bacșișurile aruncate în scârbă bugetarilor numai salarii nu pot fi numite!) E încă mai lăudabil că dl. Isărescu intenționează să elimine inechitățile și finanțările abuzive. Minunată idee. Am chiar o sugestie în acest sens: să anuleze prevederile rușinoasei Legi 42, care-i transformă pe revoluționari (și pe
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
al premierului - ceea ce, firește, n-ar constitui nici o problemă. Problema începe în momentul în care acești domni și doamne sunt doar "detașați" la guvern, și nu transferați - cum ar fi fost normal. Cu alte cuvinte, ei continuă să-și ia salariile umflățele de la locul de muncă stabil - Banca Națională - iar la Guvern au, presupun, doar un "contract de colaborare". Fără să le pun în dubiu competența profesională, îmi dă de gândit vâslirea suspectă în două luntri. După cum bine se știe, munca
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
cuprinsul sau un conflict pe cale să izbucnească, un conflict pe care numai Țîțo și partidul său puteau să le controleze. De ce doar ei? Pentru că ei le creaseră! Iată cum s-a ajuns în situația în care toată lumea plătește din greu salariile pompierilor care stîng focurile aprinse de ei înșiși. Dispariția lui Țîțo și dizolvarea partidului unic a lăsat moștenire focarele de incendiu însă nimeni nu era dispus să plătească pompierii. După cum încercăm să explic în prima parte a acestui text, trecerea
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
ai domniei sale? Chiar nu se poate învăța nimic din lecția istoriei - dacă tot e istoric consilierul-sef al Cotrocenilor? Oare acești oameni accepta rușinea și oprobriul ce se va abate asupra lor mulți ani de-aici înainte doar pentru niște salarii mai bune și pentru orgoliul (la marginea nebuniei!) de a fi serviți la masa de securiștii deghizați în chelneri? Sunt absolut sigur că proiectul de Lege a lustrației, gândit de regretatul George Șerban, nu va stârni, în afară tradiționalelor ridicări
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
critică literară a sfîrșitului de secol. El spune că media de vîrsta a profesorilor de română este în jur de 50 de ani. (Nu e greu de bănuit de ce absolvenți ai seriilor mai recente de la filologie fug de învățămînt, cu salariul lui minim pe economie și plafonare.) Acești profesori rutinați încearcă să-și aducă elevii la unitatea de măsură a propriei adolescente și tinereți, operînd "un transfer de inhibitii-complexe-frustrări". O a doua cauză ar fi perpetuarea dublei conștiințe. Înainte de ^89 polii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
geologice de dedesubt. În prima zi, după amiază, văzusem o pereche, un bărbat și-o femeie, soț și soție, așezați într-o poiana cu iarba înnegrita. Bărbatul, un om matur, dormea dus cu capul în poala neveste-si care socotea salariul minerului, numărînd bancnotă cu bancnotă banii pe capul lui gol, zbîrlit. Era după ieșirea din șut. Femeia mă văzuse privindu-i, si, crezînd că vreau să-i fur banii, isi deșteptase bărbatul, care se uitase ce se uitase la mine
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
scumpe, incat aflându-le prețul raman blocați. Bieții profesori ar trebui să se împrumute sau să dea ultimul ban din casă pentru ca să poată cîți un an România literară. Dar majoritatea covârsitoare nici n-are de unde lua acest ban. Că și salariul nu se plătește în grivne, ci se dă în votca. Unii intelectuali poate ar fi de acord să schimbe o lada de votca pe un abonament la Luceafărul sau la alta revista românească, dar poștă ucraineană nu acceptă barterul și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
luptă, disprețuind orice regulă, pe trupul muribund al unei societăți putrefacte. Unii sunt mânați de obsesia supraviețuirii de pe azi pe mâine. Ceilalți, de patimă bolnăvicioasa a îmbuibării. Clase sociale întregi se târâie printre ruinele unui sistem falimentar, măruntelind cu disperare salariile de mizerie. În același timp, o mână de privilegiați își rotunjesc conturile în bănci străine, trăind suspendați în baloane umplute cu heliul verzui al dolarului, izolați de viermuiala - e drept, dizgrațioasa - a prostimii pe spinările căreia s-au cățărat. Ar
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
cunoscuții mei, nu are nici un înțeles fără tine". Veronica îi răspunde călin, copleșită de mărturisirile (să fi fost ele de circumstanță?) și îl roagă să redacteze, pentru ea, o cerere către Ministerul Cultelor în care să ceară să-i vină salariul prof. Micle, pînă la stabilirea pensiei. La începutul lui septembrie 1879 Veronica se deplasa, în acest scop, la București și iubiții s-au regăsit în dragostea lor. Iar deplasările ei în capitala s-au repetat în acest an și în
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
care procura sumele de bani. Banii cu care aleargă, câte unul în automobil, cu care se suie în avion diriguitorii Patriei, cu care se achiziționează lungi covoare roșii - lista este mai lungă decât covoarele în cauză. Unii își hotărăsc singuri salariile și tot singuri și le indexează, cât de cât deasupra scumpirii și nu pare câtuși de puțin curios că aceiași aleși decid și veniturile celorlalți, iobagii zilelor noastre, bănuiți a mai avea o bancnotă în căptușeala hainei. În anul acesta
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
era vită de povară a societății, dar i se rezervă favoarea de a putea trece în rândurile clasei muncitoare, cu atrăgătoare perspective de citadinizare. Muncitorul era celebrat, însă în cadrul unei societăți paupere care nu-i putea oferi o cincime din salariul unui coleg din Vest. Cât privește conducerea statului de către clasa muncitoare, aceasta a fost o legendă de lungă circulație. Căderea regimului comunist din România, neprevăzuta de cei mai mulți, s-a dedus, ca pură consecință, din explozia centralei moscovite - de care era
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]