2,505 matches
-
îndeosebi deznodământul se îndepărtează de acest model. Până la un punct, s-ar putea spune că autorul român se îndreaptă spre altă variantă a legendei decât cea urmată de Phrynicos și Euripide, tragediografii ce i-au atribuit lui Heracles rolul de salvator al lui Alkestis. Potrivit lui Apollodor (Biblioteca istorică, I. 9, 15), există o versiune a mitului în care divinitatea impresionată de sacrificiul din dragoste al unei muritoare și, ca atare, dispusă să intervină în favoarea ei ar fi Persefona - fiica Demetrei și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ci să sângereze continuu. Revenirea se va produce de fapt doar când timpurile vor fi coapte, când cei care au purtat povara statului vor fi înlăturat această apăsare. O dată înfăptuită schimbarea de regim, exilații se vor putea întoarce proclamându-se salvatorii patriei, acesta devenind un adevăr nepieritor, pentru că autorii de manuale școlare vor fi de față ca să-l noteze. Petronius enunță solemn ideea că bărbații de stat trebuie să prefere morții orice, sărăcia, dezonoarea sau exilul și solicită ca cei care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
celor multe evocate până acum. Dar iată povestioara orientală preluată dintr-un text-comentariu al filozofului Anton Adămuț asupra cărții Jurnalul unei biblioteci: Șahul Persiei e scăpat dintr-un pericol de moarte de unul dintre umilii săi supuși. Monarhul cheamă pe salvatorul său, îi dă slujba de grădinar pe lângă palat și îi promite să îi îndeplinească, la cerere, orice dorință. Toate mergeau ca pe roate până când, într-una din zile, grădinarul nostru se întâlnește pe una din imensele alei ale grădinii regale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Privim când cu spaimă, când cu indiferență reîntoarcerea în pământul de unde am ieșit. Nu aparținem de mitul supraomului, chiar e mai bine și mai natural să fie așa. Suntem vulnerabili de la începutul existenței și până la capătul ei. E tragicul sau salvatorul nostru destin. 30 Oare cum se mai poate ieși din marasmul actual? Se spune că am pierdut vocația pozitivului, a construcției, a echilibrului. Există o inimaginabilă confuzie de valori, calitatea umană este în scădere. Ar trebui să se aibă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
răceala și, punând mâna, constata că umezeala i-a pătruns până la piele. Autorul nu era cunoscut niciodată, dar cel udat avea o problemă cu uscatul... După ce că, răspunzând la seminar, salva colegi, care, se întâmpla să nu-și pregătească seminarul temeinic, „salvatorul” mai avea parte de o surpriză: când se ridica, pe scaunul său era plasată o riglă subțire în care fusese înfiptă o pioneză. Pe fața opusă a riglei, cu greu se putea vedea vârful unei pioneze, cu lungimea de 1-2
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
curios. Îți mulțumesc, străine, că mi-ai salvat viața. Dacă nu erai tu..., ochii de un albastru foarte clar se Îndreptară spre abisul care se căsca alături. Hai să vezi unde aș fi căzut... Îi făcu un semn cu mâna salvatorului ei și se Îndreptă spre marginea stâncoasă. Jos, departe În vale, se vedeau un râuleț și o potecă Îngustă. Iar dincolo, neverosimil de aproape, altă stâncă, alte poieni. Ca și cum o bardă imensă ar fi despicat stânca În două. Doar câțiva
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
firișoare de salivă scurgându-se pe la colțurile ei. Păream asemenea celor atinși de boala Alzheimer ori asemeni puilor de rândunică înfometați, cu ciocurile căscate larg în cuibul lor, așteptând rația proaspătă de omizi sau viermișori... Domnul doctor Gomoiu a fost salvatorul și Dumnezeul nostru, căci șase ani de zile, cât am stat cu D.O. (domiciliu obligatoriu) pe buletin, mama ne-a adus în fiecare zi de mâncare de la spitalul în care lucra ca femeie de serviciu, prin bunăvoința unui suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
alții, stăteam muți și înghețați de frig, uitându-ne plini de admirație la intervenția extraordinară a acestui binefăcător, iar mama, văzând că focul arde normal și că nu mai iese fum în cameră, s-a repezit în spatele casei tocmai când salvatorul nostru cobora de pe scară, înnegrit de fum, cu capul pârlit de flăcările rebele și înghețat de vântul tăios. Domnu' Muca! Domnu' Muca, vă mulțumim, vă mulțumim, domnu' Muca! Cum să vă răsplătim? Cum oare? Cum oare, domnu' Muca? Domnul Muca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nou caiețel de poezii. El mi-a înlesnit și prima publicare în "Luminița" cu o imitare stângace și grosolană a poeziei "Zdreanță" (titlul "poeziei" mele era "Firuleț...). În 1977 am avut ocazia să-l fi cunoscut prin Vasile Copilu-Cheatră pe Salvator Dali care mi-a marcat în mod deosebit imagistica și penetranta dragoste pentru metaforă, anaforă și zeugmă. A.B.Dar modele literare ați avut? Desigur, foarte multe. La început ca pe toți de altfel Eminescu pentru care am dezvoltat o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Buddha și Zoroastru au fost contemporani. Dar în legendele lor se află paralelisme care se explică printr-o stare de spirit asemănătoare; în ambele cazuri, este vorba de transpunerea unui mare ritual mitic într-o „viață romanțată” de profet și salvator, în ambele cazuri apare nevoia de a transforma figuri mitice în personaje umane, și tot în ambele cazuri mitul Dioscurilor și al Focului (Agni) este cel care constituie fondul mitico-ritual. Dar de unde vine această nevoie de a umaniza miturile? Poate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Heavenly Book, UUÅ, 1950:7; IV. The King and the Tree of Life in Ancient Near Eastern Religion, UUÅ, 1951:1; V. Muhammad, the Apostle of God, and His Ascension, UUÅ, 1955:1), monografii despre patternul regelui sacru și al salvatorului în aria Orientului Apropiat Antic, aparține deja bibliografiei de bază a ceea ce s-a numit „Myth and Ritual School” -, cf. Nostalgia originilor, mai ales pp. 57-59, și Carl-Martin Edsman, „Zum sakralen Königtum in der Forschung der letzten hundert Jahre”, în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sinteză redutabilă asupra ocurențelor ritualului și simbolismului botezului prin foc în tradițiile scripturare veterotestamentară și gnostică, a apărut în Svensk Teologisk Kvartalskrift, 17 (1945), pp. 228-233, unde „Stig Wikander a arătat că perla a fost simbolul iranian prin excelență al Salvatorului” - cf. M. Eliade, Imagini și simboluri, p. 184. În recenzia respectivă, Wikander susținea originea iraniană a celebrului text gnostic Lied von der Perle, cu argumentul că în persană gohr semnifică atât perla, cât și substanța, esența, poziție ulterior criticată de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
S-a apelat În decembrie 1999 la Mugur Isărescu, un tehnician fără culoare politică, Încă din 1990 guvernator al Băncii Naționale. Soluția a avut darul să placă românilor, deziluzionați de politicienii de profesie și aflați În așteptarea unui „salvator“. Mitul „salvatorului“ a funcționat de altfel fără Încetare după 1989, beneficiind de el Iliescu, apoi Constantinescu... Cine știe, poate că un specialist În finanțe va face În sfârșit ceva pentru economia țării. Și parcă — prin sugestie! — economia a Început chiar să se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de ceea ce mai rămăsese din Convenția Democrată. Desprinzându-se definitiv de țărăniști și de Convenție, liberalii l-au convins să candideze din partea lor pe Theodor Stolojan (prim-ministrul din 1991-1992). Se duplica astfel — În varianta Isărescu plus Stolojan — portretul-robot al „salvatorului“ fără culoare politică bine definită și specialist În finanțe și economie. Plictisită de politicieni, țara putea fi tentată să aleagă un tehnician. Maghiarii au mers cu propriul lor candidat, György Frunda. La rândul lui, Roman și-a depus din nou
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
primul a obținut sub 10%, celălalt ceva peste 11%. Frunda a realizat scorul obișnuit al maghiarilor de 6%. Roman a coborât la penibilul procent de 3%. În turul al doilea au intrat Iliescu, cu 36% și Vadim, cu 28%. Mitul „salvatorului tehnocrat“ nu a funcționat decât pentru 20% din populație. Un număr mai mare de români a optat pentru alt tip de salvator, care a venit nu cu un program economic, ci cu promisiunea de a face „curățenie“ și ordine În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
penibilul procent de 3%. În turul al doilea au intrat Iliescu, cu 36% și Vadim, cu 28%. Mitul „salvatorului tehnocrat“ nu a funcționat decât pentru 20% din populație. Un număr mai mare de români a optat pentru alt tip de salvator, care a venit nu cu un program economic, ci cu promisiunea de a face „curățenie“ și ordine În țară, prin indiferent ce mijloace. A urmat un moment de stupoare. Nici românilor, nici occidentalilor aproape nu le-a venit să creadă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Încep să se simtă atrași de modelul occidental. Dar și În această privință românii sunt În genere prea puțin informați și par a vâna o iluzie: de la iluzia comunismului la iluzia Occidentului care le rezolvă pe toate. Mereu e căutat Salvatorul! Slaba informare (În mai mare măsură decât vreun prooccidentalism esențial), pe fondul atâtor frustrări și așteptări, explică faptul că În România (spre deosebire de alte țări foste comuniste) integrarea europeană a fost aprobată de o majoritate zdrobitoare. Oamenii căutau soluții miraculoase, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
brutalitate, în prăpastia absurdului cel mai net, mai ireductibil, mai „rânjitor”?! Sigur, cum o spuneam, cele trei mari religii care descind din Abraham, mozaică, creștină și mahomedană, au „expediat” iute această spinoasă întrebare în forma unui basm emblematic, cuceritor și salvator pentru soarta și mințile multor milioane de necăjiți, de oameni. „Norocul nostru” se află Dincolo, un „dincolo” ce trebuie meritat, această lume, a Vizibilului, nu e decât un „pasaj” de trecere, un loc, o „vale” încărcate cu semne negative, făcute
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care nu se duce. Mulțumiri În afara călugărilor de la Școala Biblică și Arheologică Franceză din Ierusalim, țin să aduc mulțumiri deosebite lui Jacques Huntzinger, fost ambasador al Franței în Israel, ca și lui Jean-François Colosimo, profesor la Institutul Saint-Serge, lui Olivier Salvatori de la editura Gallimard, lui Henry Laurens, de la Collège de France și scriitoarei Marie Seurat. Pentru sprijinul dat la fața locului, le exprim de asemenea recunoștința mea lui Jean-Paul Gonheim, consilier în probleme de cooperare la Jerusalim, Jacquelinei Coulon-Lascaux, atașat cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
această energie solară va înfrânge bestia ofidiană. Atât șarpele, cât și eroul înghițit pe jumătate, repetă structura poetică referitoare la cal și călăreț, de unde reiese funcția de heliodromus (sol al soarelui) pe care flăcăul moldovean o îndeplinește. De altfel, apariția salvatorului îi indică geografic originea solară: „Și voinicu greu ofta,/ Spre răsărit că se uita,/ Că venea, mări, venea” (Bordeasca Veche - Vrancea). În cele două balade citate referitor la deplasarea spre locul sacru în care se află voinicul-șarpe, structurile emfatice dezvăluie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șerpțâlor” (Gârdani - Maramureș). Ochii șarpelui sunt o imagine obsesivă în balade și în colinde, în ea concen- trându-se întreaga forță stihială a monstrului. Singura scăpare din această probă cu răspândire universală se află în protecția solară. Atât eroul, cât și salvatorul lui din balade păstrează atributele flăcăului plecat să se lupte cu stihii telurice sau acvatice. Flăcăul blestemat stă sub dominație solară prin armele sclipitoare pe care le poartă (în colinde având și o cruciuliță de argint) și tocmai acestea îl
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Antinomia cu astrul diurn este totală, protecția solară prezintă antidotul la agresiunea haosului reprezentat de șarpe. Armele sclipitoare și cruciulița de argint opresc aspirarea totală în amorf: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul soare”. Salvatorul, dublu al eroului, călărește „Un cal galben, dobrogean”, adică din spațiul românesc cel mai scăldat de soare, iar soluția pentru a scăpa de privirea malefică este în aceeași „lumină”: „Dă-te-n raza soarelui,/ Din vederea șearpelui,/ Taie capu-șearpelui”. Odată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veste-a prins/ Și-nainte i-au ieșit/ Și gura și-a-mproțăpit”. Retezarea capului de șarpe a fost interpretată ca o înlocuire a motivului despicării de-a lungul, din balade, iar acțiunea de distrugere a „dragonului” ca fiind preluată din funcția salvatorului. Elemen¬tele acestea au apropiat motivul înghițirii de vânătoarea rituală. Aderăm la opinia cercetătorului Mihai Coman care consideră că imaginea capului de șarpe în suliță constituie, asemeni stindardelor dacilor, „victoria asupra puterilor întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiul ei imaginează o strategie naivă, dar eficientă: voinicul, deși purtând semne evidente ale naturii sale malefice, zace lângă fântână și pretinde că are nevoie de ajutor pentru a-și recupera „ristoavele” și galbenii, pe cei din urmă oferindu-i salvatorului. În puț se află, desigur, Scorpia, ființă a tărâmului infernal ce nu poate ieși decât ca să distrugă. E rolul fiului ei, pe jumătate adaptat spațiului ordonat, să „momească” neofiții spre infern. Tentarea cu cărți și galbeni vorbește despre natura celor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Poliției, le-au adus la Mitropolie, însoțite de o mare mulțime. Mitropolitul binecuvântă sicriul rămas neatins și după ce Sfântul fu purtat o dată în jurul Bisericii, fu din nou repus la locul său, poporul se arătă fericit de readucerea Sfântului, binecuvântând pe salvatori. [...] Al. Tzigara-Samurcaș despre Tezaurul românesc aflat la Moscova (extrase) „/.../ la 11 Oct. 1915 mi-a fost înmânat, de însuși A. S. R. Principele Carol, ordinul permanent nr. 30, al șefului Stat Majorului General (Secț. I. Bir. oper.) prin care eram însărcinat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]