12,599 matches
-
minute dacă este distribuit corespunzător. Tesuturile diferă considerabil unele față de altele prin capacitatea lor de a supraviețui la privarea de oxigen în funcție de ușurința utilizării glicolizei anaerobe. Cortexul cerebral și miocardul sunt cele mai vulnerabile la anoxie; la om întreruperea debitului sanguin cerebral determină alterări funcționale în 4-6 secunde, cu pierderea conștienței după 10-20 secunde și modificări ireversibile în 3 - 5 minute. Noi născuții sunt mult mai vulnerabili la hipoxie decât adulții. 21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel încât fluxul sanguin să nu îndepărteze gradientul osmotic al zonei medulare. 24. Microanatomia nefronului Unitatea de bază structurală și funcțională a rinichiului este nefronul. Fiecare tub renal și glomerulul său reprezintă o unitate funcțională (nefron). Dimensiunea rinichilor este în mare parte dependentă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un strat al membranei glomerulare. 24.2. Membrana filtrantă Glomerulul este alcătuit din numeroase capilare, derivate din arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare din plasmă să fie filtrată către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor prezentați au efecte predictibile asupra GFR. Există mecanisme de reglare ce încearcă să stabilizeze presiunea de filtrare, dar GFR scade pronunțat când presiunea arterială medie scade sub 90 mm Hg. Fluxul sanguin renal La o persoană medie în greutate de 70 kg, fluxul sanguin combinat renal este de 1100 ml/min, ceea ce reprezintă 22% din debitul cardiac. Având în vedere că greutatea totală a celor 2 rinichi nu depășește 0,4% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
predictibile asupra GFR. Există mecanisme de reglare ce încearcă să stabilizeze presiunea de filtrare, dar GFR scade pronunțat când presiunea arterială medie scade sub 90 mm Hg. Fluxul sanguin renal La o persoană medie în greutate de 70 kg, fluxul sanguin combinat renal este de 1100 ml/min, ceea ce reprezintă 22% din debitul cardiac. Având în vedere că greutatea totală a celor 2 rinichi nu depășește 0,4% din greutatea corporală, se observă că aceste organe primesc o cantitate foarte mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
min, ceea ce reprezintă 22% din debitul cardiac. Având în vedere că greutatea totală a celor 2 rinichi nu depășește 0,4% din greutatea corporală, se observă că aceste organe primesc o cantitate foarte mare de sânge în raport cu alte organe. Fluxul sanguin la alte organe este suficient pentru a le aproviziona cu nutrienți și oxigen și pentru a elimină cataboliții, dar fluxul sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din greutatea corporală, se observă că aceste organe primesc o cantitate foarte mare de sânge în raport cu alte organe. Fluxul sanguin la alte organe este suficient pentru a le aproviziona cu nutrienți și oxigen și pentru a elimină cataboliții, dar fluxul sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se produce prin reacțiile miogene ale musculaturii netede arteriale de la nivelul mai ales al arteriolelor aferente. Când presiunea arterială sistemică scade către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul membranelor celulelor tubulare. Sub influența anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un mecanism de feedback condiționat de oxigenarea sanguină. Fibroblastele peritubulare secretă niște factori de transcripție pentru eritopoetină, numiți factori induși de hipoxie (HIF). Aceștia sunt inactivați prin hidroxilare și apoi sunt digerați în proteosomi în prezența oxigenului. Lipsa acestuia le crește concentrația, și prin efect autocrin stimulează secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Temperamentul reflectă personalitatea, fără a permite o încadrare tipologică. El este greu de modelat, comparativ cu influențarea caracterului. Elementele dinamice temperamentale, expresive, se manifestă prin calm, stăpânire de sine sau agitație, nervozitate, adresare de invective, reproșuri, limbaj neadecvat. Un temperament sanguin se caracterizează prin echilibru nervos, mobilitate, forță, mare capacitate de adaptare, exuberanță și capacitate de autocontrol. Colericii sunt rezistenți la efort, puternici, excitabili și neechilibrați. Deși pare curios, demonstrațiile de irascibilitate față de colaboratori, pot fi interpretate ca un mod de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
1,7 %. W. SAMPSON HANDLEY (Londra, 1872-1962) A postulat ideea diseminării exclusive pe cale limfatică, prin permeație, în toate direcțiile; credea că ganglionii rețin progresia permeației până când tumora crește în măsura în care celulele sunt capabile să ajungă în sânge și să embolizeze, diseminarea sanguină producându-se foarte târziu. CUSHMAN D. HAAGENSEN (New York) A îmbunătățit selecția cazurilor în perspectiva tratamentului chirurgical. Practica 3 biopsii (tumoră, ganglioni axilari, ganglioni mamari interni) și reușea creșterea la 85 % a supraviețuirilor la 5 ani; a propus clasificarea Columbia. Într-
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
că ridicarea ganglionilor putea fi curativă. Ulterior, s-a văzut că ganglionii nu sunt filtre autentice și că, cel puțin în unele cazuri, cancerul poate disemina direct prin circulație. De fapt, diseminarea se poate face prin canalele limfatice, prin vasele sanguine sau pe ambele căi (R.A. Willis, 1952). Din 1975, în USA, operația Halsted este înlocuită cu diferite tipuri de mastectomie radicală modificată (Patey & Dyson, 1948, Madden, 1965, Auchincloss, 1970). Din aceeași perioadă începe să se pună problema tratamentului conservator, una
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
este limitat a dezvoltat tendința reducerii importanței tratamentului chirurgical. În 1967, frații B. și E. R. Fisher demonstrează că ganglionii limfatici nu reprezintă bariere efective pentru diseminarea celulelor canceroase și că aceste celule pot trece de la sistemul limfatic la cel sanguin, în așa fel că leziunea poate fi prezentă cu un număr de ani înainte de a putea fi evidențiată clinic. Trialurile efectuate după 1970 au condus la următoarele concluzii: * stadiul bolii are o influență decisivă asupra prognosticului (variațiile tratamentului local mai
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
insuficient. Chirurgiei îi revine meritul asigurării controlului local. Ipoteza formulată de Bernard Fisher, (1981), cuprinde următoarele elemente: * cancerul mamar este o boală sistemică; * celulele tumorale diseminează de la nivelul tumorii înainte ca boala să fie diagnosticată; * se produc embolizări prin vasele sanguine și limfatice și schimburi între celule celor două sisteme; * ganglionii nu constituie bariere autentice; * fenomenele imunologice au o importanță semnificativă; * tratamentele sistemice ocupă un loc de prim ordin în abordarea terapeutică plurifactorială. RÉNÉ LERICH (1879-1955) Conform concepțiilor sale, virtuțile chirurgiei
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
îngrășate cu orz suferă de abcese ale ficatului, în care nivelul ridicat de acid conținut în rumen întărește peretele rumenal, cauzând probleme la nivelul acestui compartiment gastric. Uneori se poate produce penetrarea peretelui intestinal cauzând inflamații, pătrunderea bacteriilor în circulația sanguină și atacul ficatului. La scroafele care fată în boxe s-a observat o incidență ridicată pentru trei principale probleme de sănătate: mastite, inflamații ale uterului și producție scăzută de lapte. De asemenea, în boxele respective apar, după un număr mare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
reprezentat un salt enorm spre viitor. Pentru prima dată medicii puteau vedea în interiorul corpului fără a-l deschide. Cu razele X chirurgii puteau diagnostica repede fracturile, tumorile și alte malformații, stabilind indicații terapeutice adecvate. Sistemul de raze X pionierat . Grupele sanguine La începutul secolului al XX-lea, medicul american de origine austriacă Karl Landsteiner a descoperit că sângele uman poate fi grupat în mai multe tipuri distincte, numite grupe sanguine A, B, O (1900) și AB (1902). Această descoperire excepțională, care
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
malformații, stabilind indicații terapeutice adecvate. Sistemul de raze X pionierat . Grupele sanguine La începutul secolului al XX-lea, medicul american de origine austriacă Karl Landsteiner a descoperit că sângele uman poate fi grupat în mai multe tipuri distincte, numite grupe sanguine A, B, O (1900) și AB (1902). Această descoperire excepțională, care a făcut posibilă transfuzia de sânge de la o persoană la alta și a salvat nenumărate vieți, a fost recompensată în 1930 cu premiul Nobel. Sursa: www. sanatate.acasa.ro
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
interferența ARN", care poate bloca anumite gene, cu aplicații practice în terapia genetică. An Nume Țară Contribuția premiată 1905 Robert Koch Germania Descoperirea agentului patogen al tuberculozei 1912 Alexis Carrel Statele Unite ale Americii Lucrări privind structura vasculară și transplantarea vaselor sanguine și a organelor 1923 Frederick Grant Banting și John James Richard MacLeod Canada Descoperirea și introducerea în terapeutică a insulinei 1924 Wilhem Einthoven Olanda Descoperirea mecanismului electrocardiogramei 1930 Karl Landsteiner Austria Descoperirea grupelor sanguine (ABO) 1945 Alexander Fleming , Ernst Boris
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
privind structura vasculară și transplantarea vaselor sanguine și a organelor 1923 Frederick Grant Banting și John James Richard MacLeod Canada Descoperirea și introducerea în terapeutică a insulinei 1924 Wilhem Einthoven Olanda Descoperirea mecanismului electrocardiogramei 1930 Karl Landsteiner Austria Descoperirea grupelor sanguine (ABO) 1945 Alexander Fleming , Ernst Boris Chain și Howard Walter Florey Regatul Unit Descoperirea penicilinei și a acțiunii sale terapeutice în diverse boli infecțioase 1952 Selman Waksman Statele Unite ale Americii Descoperirea streptomicinei. 1960 Frank Macfarlane Burnet, Peter Medawar Australia, Marea Britanie
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
unei părți din corpul uman sau încorporării în sistemele vii pentru a funcționa în contact direct cu un țesut viu. 7. by-pass-ul coronarian: procedură chirurgicală, care constă în implantarea unui vas de sânge în locul segmentului blocat, pentru a restaura fluxul sanguin în zona respectivă, astfel încât să se asigure aportul de sânge în țesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate, ca grefe, arterele localizate în torace (arterele mamare) sau vene (safene). C 8. cancer: boală care poate afecta orice organ, caracterizată prin evoluție necontrolată
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
multiplă): este o afecțiune care distruge principala structură antigenică a sistemului nervos mielina. Este o boală a creierului și a măduvei spinării, care apare de obicei la adolescenți și la adulții tineri. 56. sfigmomanometru: dispozitiv medical utilizat pentru măsurarea presiunii sanguine. 57. sociobiologie: ramură a biologiei care studiază originea biologică a comportamentului social uman. Se referă în principal la etiologie, ecologie și genetica populației. 58. stetoscop: instrument utilizat în examenul clinic la pacient pentru ascultație pulmonară, cardiacă sau alte zgomote ale
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]