1,540 matches
-
Ispas. Ce e de așteptat? Nici până acum n-ai Învățat ce Înseamnă plan de măsuri? Plan de măsuri, Înțelegi, boule?! Plan de măsuri! Ăla intră În țară, acu’ intră pe aeroport și tu, animalule, n-ai pregătit nimic! La sapă, acolo e locul tău, nu la noi! Ieși, ’tu-ți curu’ mă-ti! Dosarul rămâne la mine! Și nu te miști din birou până la noi dispoziții! Prin ușa deschisă, o secundă intră zgomotul mașinii de scris, podeaua scârțâind sub cizme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
v-ați ocupat de urmărirea informativă a lui Manu Traian. Vreți să Îmi enumerați concluziile investigației și elementele pe care vă bazați? Trebuie să redactez raportul pentru tovarășul colonel... — Ce să e-nu-meri, javră? Să enumeri munca mea, da? Doi cu sapa, cinci cu mapa! Se duce de râpă instituția asta dacă eu, decorat de cinci ori, de la Teohari Georgescu la Tovarășul, În persoană, am ajuns să raportez la un spălat pe creieri ca tine! De ce nu te-ai dus tu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lasă-mă tu cu sfaturile tale, eu am pornit să fac un lucru și nu mă Întorc din drum. Spunând acestea, fără a se uita spre consăteanca sa, Saveta, și-a Înnodat mai bine baticul sub bărbie, și-a pus sapa pe spinare, și a plecat În treaba ei fără a mai lua În seamă discuția ulterioară. Tanti Antoneta tocmai se chinuia să dezlege sârma de la poarta cumnatei sale, Ana. Gardul de la drum era din scânduri putrezite pe alocuri, de abia
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
brânză, ceapă, borș cu cartofi sau cu fasole, mămăligă și, destul de rar, o bucată de păine și desigur, o damigeană cu apă. Cei care aveau În echipă și bărbați mai strecurau câte o sticlă de jumătate, cu țuică sau vin. Sapele erau bine ascuție și Împănate, să nu iasă din coadă. Nu puteau pleca de acasă fără pilă, ciocan și bucăți de lemn, să fie acolo În caz de nevoie. Ei! Aproape o binecuvântare viața la țară, dar fără muncă nu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mai mult! Nu mai râde, Ano! Timpul a trecut și totul a devenit o amintire, dar atunci eram În stare s-o strâng de gât. Tanti Antoneta avea o fată șleampătă și greoaie de cap. Mai mult Își dădea cu sapa peste picioare și tăia porumbul cum Îi venea la Îndemână. La un moment dat, s-a terminat apa, Ano! Imposibil de stat la prășit fără apă. Trebuia să găsesc o rezolvare. După ce au mai băut un păhărel și-au continuat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile bat din harapnice păcatele ce ne-ngroapă de vii. Pământul ca piatra, nu poate bea apa, care se învârte în valuri, la vale, trăgând sub ea cu grapa, cu sapa tot ce-i iese în cale. Bucătăriile s-au umplut cu fierturile acestor vremi de-a îndoasele, au fost decimate pădurile și acum oamenii trag ponoasele. Toți se vaită de-atâta gunoi, noroi intrat în case, n bordei; Doamne, -o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
munte și mare. O stare improprie mă doare mai mult decât durerea în sine, Doamne, cu gândul și fapta la Tine mai ies din când în când la soare. Ce frumoasă e țara aceasta edenică! Varanii au adus-o la sapă de lemn; cât de nedemn ar fi să nu nsemn starea ei atât de anemică. Un haos în toate; numai avarii remarci în capete, în instituții; artele-s luate de cobzarii care cântă cum surzii și muții. Totul se termină
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
cale lungă, pentru a trece peste un pod mai de Doamne-ajută. ― Cum se vede treaba, printre noi sunt fețe subțiri, dar care nu ies în față. Chiar dumneata, care ți-ai povestit pățania așa de frumos, nu ești chiar de la sapă - a vorbit învățătorul. ― Ai cam ghicit, prietene. Sunt cântăreț bisericesc la biserica de la mine din comună. ― Uite că încet-încet începem să ne cunoaștem - a conchis învățătorul. ― Ne-om cunoaște mai bine când om trece la frecat pârdalnicul de tun. Acum
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
observ un curent vindicativ care se ridică precum marea învolburată deasupra acestui popor atât de împilat. Am găsit în ziarul Gândul un comentariu care ar putea la un moment dat să devină o pagină din biblia unui popor adus la sapă de lemn. Spune așa autorul anonim: „sângele cere dreptate, iar nu răzbunare. Azi nu putem spune numele celor ce au hotărât distrugerea economică a României, dar va veni și ziua când vor fi arătați, ca niște animale în cușcă, și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
libertatea de a trage cu pușca, fiindcă rămășițele acelea politice strânse acolo trebuiau secerate pe loc fără nici o judecată, așa cum meritau, și nu să mai fie hrăniți mai știu eu câtă vreme pe cheltuiala unui popor adus de ei la sapă de lemn. Acum un popor întreg a ajuns iar în situația din 1929- 1933, dar pe vremea noastră nu mai sunt curbe de sacrificiu, adică să se ia o anumită sumă din salariu pe timp de trei luni, ci criminalii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și chiar a pus în practică, vorba lăsată mai apoi moștenire poporului român „Nu face azi, ceea ce poți lăsa pe mâine”. Și a făcut, la început, numai cerul și Pământul. Să nu credeți că a tras el ditamai Dumnezeu la sapă sau la hârleț ci materia a apărut de la sine îndată ce și-a manifestat voia. Ce-i drept, o materie la început informă, pustie, plină de umezeală, tot un fel de „talmeș-balmeș”. "Și pământul era fără chip și pustiu și întuneric
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de anii mai tineri ai stăpânului. Drumul trecea prin pădurea netrezită la viață, în care doar florile galbene ale ulmului se ițeau obraznice din cenușiul codrului. Bărbatul privea copacii cu luare aminte, potrivindu-i pentru căpriori, bârne sau cozi de sapă ori de topor. Băiatul cânta dintr-o trișcă veche, pe care se lăuda că i-a lăsat-o un moș din partea tatălui, cioban din partea Todireștilor. Din marginea pădurii, se zărea, prin pâcla alburie, clădirile care formau târgul Hîrlăului: imediat, după
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a pus și porecla de Nae! Apeleză-mă la persoana a doua singular, te rog! - Ei, peste mine au trecut vânturile, ploile, am riduri, arăt mai bătrână decât tine! Eu nu am Învățat carte să plec la oraș, am rămas la sapă. Te știu de la școală, chiar dacă erai mai mare, de la toate serbările, când recitai, cântai, jucai În piese de teatru, când luai premii... Și acum, așa cum mă vezi, fac numai prostii: acum doi ani m-am urcat Într-un tei să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ăsta, am tăcut și am executat tot ce au zis ei; de fapt, nu mai aveam cuvinte. Când m-am uitat În oglindă nu m- am mai recunoscut; eram și un pic bronzată- mă arsese soarele cât am dat la sapă În grădina de legume și la vie- așa, că, toate Îmi stăteau bine, părea că venisem de la mare! - Bravo, Nae, Îmi pare bine pentru voi! Mă bucur că ați avut noroc! - Suntem fericiți cu toții! Fetițele au crescut mari și acum
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
zise Buburuza. -Dacă o să ai răbdare și o să mă asculți vei înțelege totul. -Bine, voi ține cont de dorința ta și voi asculta liniștită. -Moșul meu este bogat ca și mine. Lăcomia l-a îmbolnăvit atât de tare încât zilnic sapă în sufletul lui transformându-l într-un om tare invidios și cu o plăcere puternică de a pune mâna pe gospodăria mea. Mi-a zis într-o zi, nu demult, că eu m-aș potrivi foarte bine cu o fată
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de metri, de-a lungul stăvilarului, iar în fiecare dintre aceste puncte de supraveghere erau postați militari, pentru a-i pune la treabă pe muncitori. Întrucât soldații nu stăteau acolo decât ca observatori pasivi, miile de oameni care-și mânuiau sapele și cărau pământul ca furnicile nu se simțeau deloc încurajați. Mai mult, termenul pe care-l impusese Hideyoshi era foarte aproape. Zi și noapte ajungeau la el mesaje urgente. Cei patruzeci de mii de ostași ai clanului Mori se despărțiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cap că nu, atunci muncitorul pe nume Traian a scuipat pe jos, tu-ți mama mă-tii Csákány, a zis încet, apoi s-a uitat din nou la Prodan, enregulă, a zis, tu ce stai ca prostu’, ia și împarte sapele, a dat cu piciorul în pachet, sunt destule, ajung pentru toată lumea, așa că dați-i bătaie, n-avem timp de pierdut, a spus. Prodan s-a aplecat, a desfăcut pachetul, sapele aveau coadă metalică scurtă, erau foarte multe, cel puțin patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a zis, tu ce stai ca prostu’, ia și împarte sapele, a dat cu piciorul în pachet, sunt destule, ajung pentru toată lumea, așa că dați-i bătaie, n-avem timp de pierdut, a spus. Prodan s-a aplecat, a desfăcut pachetul, sapele aveau coadă metalică scurtă, erau foarte multe, cel puțin patruzeci, și erau vopsite în întregime cu lac negru, a ridicat una, s-a uitat la muncitorul pe nume Feri, ce vreți să faceți, l-a întrebat. Muncitorul a făcut semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
economie de motorină. Prodan s-a uitat la el, unde, aici pe terenul de fotbal? a întrebat. Muncitorul pe nume Feri a tras un scuipat, chiar aici, a spus, o să măsurăm imediat fix pe unde. Prodan s-a uitat la sapă, la început n-a zis nimic, apoi s-a încumetat să vorbească, dar ăsta e terenul nostru, a spus. Atunci Traian s-a dus la el, s-a oprit în fața lui, desigur, a zis, tocmai de-aia vreți să ajutați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
terenul nostru, a spus. Atunci Traian s-a dus la el, s-a oprit în fața lui, desigur, a zis, tocmai de-aia vreți să ajutați la săpat, voi ați cerut asta, școala voastră, special pentru voi am făcut rost de sape și acum mucles, fiecare să apuce una, cu cât începeți mai repede, cu atât terminați mai repede, sunteți copii, nu trebuie să vă câștigați pâinea, așa că aveți timp berechet. Prodan cel Mare s-a dat un pas înapoi, eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
vă câștigați pâinea, așa că aveți timp berechet. Prodan cel Mare s-a dat un pas înapoi, eu nu merg la școală, eu lucrez pe șantier, a spus, azi e duminică și pe toți sfinții că azi nu pun mâna pe sapă. Atunci Traian a ridicat mâna, dar de lovit n-a mai apucat să-l lovească, pentru că ălălalt, de-i zicea Feri, s-a dus lângă el și l-a prins de braț, stai blând, i-a zis, ăsta-i băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
spus, Prodan a mai scos un pumn de caramele, punându-și-le tot în buzunar, și atunci muncitorul pe nume Feri a strâns gura pungii, e-n regulă, a zis, o să mai capeți și pe urmă, acum ajută la împărțit sapele, până atunci Traian va măsura cu pasul pe unde o să treacă șanțul, dar Prodan n-a schițat nici un gest, s-a uitat la excavatoare, apoi din nou la muncitorul pe nume Feri, am voie și sus, pe excavator, a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Feri, am voie și sus, pe excavator, a întrebat. Muncitorul pe nume Feri a ridicat din umeri, bine, dacă treaba merge cum trebuie, din partea mea poți să urci în excavator, să-l și pornești, dar acu’ ia și împarte frumușel sapele, trebuie să înceapă munca, nu-ți fie teamă, directorul școlii știe, și-a dat acordul ca în fiecare după-masă ăștia să lucreze aici, toți sunt de la școala doișpe, nu?, spune-le că atâta timp cât lucrează aici, nu trebuie să facă teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sunt de la școala doișpe, nu?, spune-le că atâta timp cât lucrează aici, nu trebuie să facă teme de casă, o să se bucure chiar, ai să vezi. Prodan a dat din cap, e-n regulă, a zis, a ridicat de jos o sapă, i-a dat-o lui Áronka apoi, pe rând, le-a dat și celorlați câte una, și mie, ține, Dzsátá, mi-a spus, folosește-o sănătos. Lui frate-su, evident, nu sapă i-a dat, ci caramele, e frate-miu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
încă nu întâlnisem pe nimeni care să fi lucrat la Canal, m-am uitat la muncitorul pe nume Traian, am văzut cum scoate o foaie de hârtie, despăturind-o și uitându-se la ea o vreme, apoi a ridicat o sapă de jos, s-a dus agale până la capătul terenului, și a înfipt-o, lângă poartă, în pământ, am măsurat, a strigat către muncitorul pe nume Feri, de aici se începe, în linie dreaptă. Atunci Prodan și muncitorul pe nume Feri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]