1,572 matches
-
grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai din iarbă, o adevărată pedeapsă pe săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele patru posturi mari ale anului. Unde nu aveau gunoi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele patru posturi mari ale anului. Unde nu aveau gunoi să-l gunoiască locul, puneau porumbul în cuibu adică făcea urme (gropi) cu sapa cam la 60 - 70 de centi. distanță ș-apoi puneau în urmă gunoi și boane, apoi le acopereau cu sapa, dar tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mari ale anului. Unde nu aveau gunoi să-l gunoiască locul, puneau porumbul în cuibu adică făcea urme (gropi) cu sapa cam la 60 - 70 de centi. distanță ș-apoi puneau în urmă gunoi și boane, apoi le acopereau cu sapa, dar tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost de sapă a băgat mașina cu trei sape trasă de boi și locu liber dintre rânduri s-a săpat bine, a mai rămas o mică porțiune să se sape cu mâna. Iar după primul război mondial au văzut oamenii în alte părți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost de sapă a băgat mașina cu trei sape trasă de boi și locu liber dintre rânduri s-a săpat bine, a mai rămas o mică porțiune să se sape cu mâna. Iar după primul război mondial au văzut oamenii în alte părți ale lumii că lucră oamenii cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lucră oamenii cu mult mai ușor și mai bine și s-au introdus și la noi de-l punea sub brazdă porumbu, munceau numai cu gunoiu de-l punea sub brazdă cu mâna, numai făceau urme și să acopere cu sapa. La fel se lucra și la cartofi și-nainte și și după ce s-au descoperit îmbunătățiri, așa că după primul război agricultura noastră s-a îmbunătățit foarte mult ajungând ba chiar să i întrecem pe cei de pe Lunca Oltului, bun înțeles
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în fiecare sat câteva familii de oameni harnici, gospodari, cei ce constituiau fruntea și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-o amorfă masă mult mai ușor de manipulat. Pentru că comunismul făcea alergie vis-à-vis de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
motive pentru care atât părinții, cât și copiii, aveau pentru el, pentru pământ, un adevărat cult, iubindu-l și prețuindu-l. Meseria de agricultor, adică de rob al pământului, era bine înțeleasă și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
facă învățători, aveau o motivație simplă și clară. Cine nu era sârguincios, nu depunea eforturi pentru a învăța la nivelul cerințelor, cu alte cuvinte cine nu trăgea de carte, era obligat să se întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, îi pregătea pe viitorii învățători nu numai ca oameni ai cărții, ca intelectuali ai satelor, dar și ca viitori gospodari - exemple pentru sătenii în mijlocul cărora trăiau. Iată cum evoca Mihail
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mărit în Anglia. Mama mea îmi organizează nunta. Totul e aranjat... — Cum ar fi să faci una ca asta? zice Robyn, prăpădindu-se de râs. Evident, însă, nu poți, din cauza contractului prenunțial. Și, dacă o anulezi acum, te las în sapă de lemn! Râde amuzată la culme. Vrei niște șampanie? Mă holbez la ea, nefiind în stare de nici o reacție. — Ce vrei să spui, nu pot din cauza contractului prenupțial? — Contractul pe care l-ai semnat, scumpete mică. Îmi întinde un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
scârnav obicei” al ospitalității românești a prins contur ideologic În epoca interbelică. „S-a zis că neamul nostru e tolerant și ospitalier față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din cauza „arderii Iașilor” În 1827, un cântec popular pare să evoce Înrobirea de către evrei și greci a „fetelor românești”, dar nu este limpede dacă e vorba de prostituție : „La al Domnilor palat/ Mare foc s-a ridicat./ Moldov-a ajuns la sapă :/ Vor s-o duc-acum la groapă !/ Fete românești/ Roabe ovreiești,/ Cele boierești/ Tot ca slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui, francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) nota că „evreii născuți În țară Își Întrebuințează toată dibăcia ca să scape de servciul militar”. „[Evreii] sunt soldați detestabili - conchide Desjardins - ; 800.000 de brațe nu apucă nici plugul, nici sapa, nici pușca, ci numai banul” <endnote id="(743, p. 48)"/>. În pofida unor astfel de afirmații, evreii din România au avut posibilitatea să-și demonstreze curajul militar și loialitatea față de patrie din 1876, atunci când au avut dreptul legal să lupte În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și folosită chiar la Începutul romanului cu subiect pastoral Baltagul, apărut În 1930 : „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam.” „Neamțului i-a dat șurubul”, iar țiganului - cetera. „Sârbului i-a pus În mână sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat „botfori [= cizme] și pinteni și rășină” să-și facă „sfârcuri la mustăți” și i-a spus : „Să fii fudul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a fi trimise În convoi până la Bârlad, de acolo urmând să plece cu trenul spre front. a.j. Fuga de armată cu trăsura! Ar fi o minciună gogonată să afirmăm că toți bărbații acelor vremuri au lăsat la repezeală sapele, greblele, furcile, coarnele plugului, nevestele, ibovnicele, copiii și au plecat cu cântec Înainte la război. În primul rând, documentele descoperite acum de subsemnatul, autor al acestor rânduri, contrazic uneori flagrant scenariile de film cu tineri sau mai puțin tineri care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Să se fi dat bravii noștri compatrioți evrei la brazdă de-a binelea? Una din ideile Înființării comitetelor democratice evreiești a fost aceea a Împământenirii acestora pentru a lucra cot la cot cu autohtonii, inclusiv la coarnele plugului sau la sapă și hârleț. Că, până la urmă, totul s-a dovedit a fi un maiestuos fâs, este un fapt știut dar, că celebra „restratificare” prevedea și absolvirea de către tinerii Învățăcei evrei a unor școli agricole pentru a munci cu spor și râvnă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o mare bilă neagră pentru tov. redactor. w. Cine au fost dacii, romanii și românii? Terminând cu stupizeniile remarcate În ziarul „Rulmentul” pe care le-a Înlocuit cu altele de calibru mai mare ca primele, Radu Costache a intrat cu sapa rotativă și pe ogorul stației de radioficare din Bârlad modificând cu bazaconiile proprii bazaconiile altora: „În planul emisiei centrului de radioficare din 15 martie 1964, la rubrica <<Răspundem ascultătorilor>> profesorul Ion Negru dînd răspuns la Întrebarea: <<De ce strămoșii noștri se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui, realitatea nu trebuia oficializată iar sentimentul național trebuia reprimat cu sălbăticie. Neținând cont de lipsa totală de patriotism a trepădușilor roșii ce-și ziceau „proletari internaționaliști” dar care, În realitate, nu mânuiseră nicio șaibă, cheie de paișpe-șaișpe sau vreo sapă, profesorul Ioan Caproșu intenționa să publice În numărul 505/4 octombrie 1969 al numitei publicații județene vasluiene, articolul „BÎrlad - file de istorie”. Dar, cum de la intenție la faptă era un drum lung și plin de capcane doctrinare, eminentul profesor al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
alungarea regelui Mihai I din țară, a fost aceea a desființării profitabilei meserii a preacurviei pe bani, inimosul partid trimițând În producția Pe fetițele astea inocente s-o fi supărat tov. cenzor?! bunurilor de larg consum sau la coada cinstitei sape pe târfele noii republici populare. Tot atunci, au fost rășluite și pensiile invalizilor de război (mai ales ale celor care au luptat Împotriva noilor amici, rușii), acestora sugerându-li-se munca În cooperative specializate. Chiar dacă În putredul și decadentul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
formelor de Învățământ pur teoretic și se precizase faptul că la finele anului școlar 1973-1974 vor intra direct În producție 138.000 de proaspeți muncitori calificați În diverse meserii. Însuși Ceaușescu recunoscuse În interviul său din „Scînteia” faptul renunțării la sapă și balegă de vacă al unui număr de „...140.000 de țărani care vor intra În rîndul salariaților”. Ce urma să bage În locul fugiților, n-a vrut să spună românilor. În acest fel, numărul locurilor de muncă noi urma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
6,030 milioane de cetățeni să fie Încadrați În muncă. Numai În domeniul construcțiilor de mașini munceau deja cu spor 0,750 milioane de oameni prevăzându-se angajarea altor 40.000 În 1974. e.o. Muncitori cu șurubu’ și muncitori cu sapa În ceea ce privea salariul minim garantat celor angajați În muncă, situația se prezenta astfel: „În ramura textilă - 1.285; În rețelele petrolului, chimiei, sticlei, materialelor de construcție, construcții În regie - 1.285; construcții de mașini A - 1.367; În siderurgie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
I-am trimis la scoala de asistente medicale (1000 de dolari pentru amândoi) Curățarea terenului de 40 de hectare pentru gard (800 m pe 500 m) - 200 de dolari pentru salarii Cumpărarea de unelte pentru gard și livada ( lopeți, topoare, sape, hârleți, machete, roabe, etc)500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit, 20 de avocado, 20 de mango, 20 de papaya, 20 de castani, 20 de mandarini, 20 de kiwi, plus semințele
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Gheorghiu și s-a străduit ca ceremonia de înmormântare să aibă loc fără întâmplări neplăcute. Capitolul VII „Doamne, dă-ne sănătate Că mă apăr eu de toate” înserarea coboară tot mai mult peste dealul Inăriei. Oamenii începuseră să-și curețe sapele cu care prășiseră toată ziua. Porumbul crescuse și ajunsese la prășitul „de-al doilea”, când trebuie adunat la rădăcina țărână în mușuroi, până la frunzele de jos. Marița Ciotacu cu cei doi feciori, Gheorghe și Ion, prășeau la locul numit Poarta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vreme de secetă dădea roadă bogată, mai ales dacă era lucrat bine. Era acel ogor pe care i-l dăduseră părinții lui Costache Gheorghiu, dar acesta renunțase pentru o vreme la el, ca să mai potolească lăcomia neamurilor nesătule. Curățindu-și sapa, Marița aruncă privirea la vale, spre ogoarele din luncă care promiteau o recoltă bună, recunoscu postata pe care muncise și ea înainte de a se mărita. Acum era în stăpânirea lui Costache, dată de părinții ei și se vedea cum unduiește
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]