1,415 matches
-
aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune, corcodușe, fac țuică, vișinată, afinată, siropuri de toate felurile, dulcețuri, prăjituri, înfășoară sute de sarmale pentru oaspeții pe care îi au la masă, mulți cîrpindu-și veniturile cu agroturismul, calcă cîte o cămeșoaie pentru vreo horă, tac, privesc, murmură cîte vreun cîntec sau vreo grijă în barbă. Și, uneori, îmi pun întrebări fundamentale. La care, eu
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
1 va avea următorul cuprins: "1.6.4."; - poziția 5 coloana 2 va avea următorul cuprins: "Gard împrejmuire sediu primărie"; - poziția 5 coloana 3 va avea următorul cuprins: "55,43 ml: 23,36 ml fier forjat și 32.07 ml sarma, localitatea Mircea Vodă"; - poziția 5'c7coloana 4 va avea următorul cuprins: "2005"; - poziția 5 coloana 5 va avea următorul cuprins: "3092 RON"; - poziția 6 coloana 5 va avea următorul cuprins: "37478.17 RON"; - poziția 7 coloana 5 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 1.139 din 30 august 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Constanţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181666_a_182995]
-
fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept plată „câte-o gură”, sau
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
spot în care sprijină campania "Salvați Roșia Montană". Festivalul FânFest este un eveniment ce promovează valorile zonei: tradiții, ecoturism, ecologie, patrimoniul cultural. În cadrul acestui festival vin anual mai multe formații și interpreți din România și străinătate, printre care Ada Milea, Sarmalele Reci, Luna Amară, Shukar Collective, Timpuri Noi, Vița de Vie, Zdob și Zdub, având o audiență cuprinsă între 5000 și 10000 de participanți cu un maxim de 15.000 participanți in 2006. Ziua Minerului este cea mai importantă sărbătoare a
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Milișăuți a avut loc prima ediție a „Festivalului Verzei”, sărbătoare anuală la care are loc o expoziție a principalelor produse agricole de sezon (aici producându-se anual peste 500 de tone de murături, în special varză și castraveți), degustări de sarmale, o paradă a cailor, concerte și dansuri folclorice. Ocupațiile de bază ale locuitorilor sunt: agricultura, creșterea animalelor și prelucrarea produselor agricole; în ultimii ani dezvoltându-se și un mic sector economic privat, axat în principal pe prelucrarea cărnii, prelucrarea lemnului
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
ua (singular nearticulat "sarma" sau uneori "sarmală"; plural nearticulat "sarmale") este un preparat culinar din carne tocată (de obicei de porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
ua (singular nearticulat "sarma" sau uneori "sarmală"; plural nearticulat "sarmale") este un preparat culinar din carne tocată (de obicei de porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc., în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc., în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane: Turcia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia, precum și în Republica Moldova. Se pot face sarmale și de post
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane: Turcia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia, precum și în Republica Moldova. Se pot face sarmale și de post, înlocuind
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire, în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane: Turcia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia, precum și în Republica Moldova. Se pot face sarmale și de post, înlocuind carnea din umplutură cu orez, ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucățele de pâine (la alegere sau în diferite combinații după gust). Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
precum și în Republica Moldova. Se pot face sarmale și de post, înlocuind carnea din umplutură cu orez, ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucățele de pâine (la alegere sau în diferite combinații după gust). Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). lele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ștevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
păstrată peste iarnă). lele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ștevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă). Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat). Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. La masă, sarmalele de post
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat). Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat). Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită. La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii, imn de laudă mâncării, înălțat în cerul gurii. O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
picante, boabe de orez umflate. O prozaică'nnăscută, cum s-o prinzi în prozodiecă de când e lumea, porcul n-a citit o poezie. Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar defini .. sarmaua !!!»
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi trebuiesc pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie. Nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de botez ale creștinilor, amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
în clasă, de atunci sunt pictor"”. De la Școala normală, Băncilă s-a mutat mai târziu la Gimnaziul Ștefan cel Mare, acolo unde și-a făcut atelierul după venirea sa de la München. Pictorul a locuit un timp la Hanul „"La trei sarmale"” din Socola - Comuna Bucium, astăzi cartier al Iașiului. Aici a făcut Băncilă o serie de portrete la care a avut modele pe hangița Ecaterina Luca, soțul și pe mama ei. Ecaterina Luca a fost înfățișată și în câteva portrete de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]