12,948 matches
-
reușitei în cazul adopției o serie de studii se centrează asupra unor indicatori subiectivi, precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru familiile studiate și, cu câteva excepții, părinții s-au simțit confortabil să interacționeze cu părinții biologici. Wrobel, Ayers-Lopez, Grotevant, McRoy și Friedrick, 1996 identificarea modului în care implicarea copilului în adopția deschisă influențează înțelegerea semnificației adopției, valorizarea de sine, satisfacția în raport cu gradul de deschidere a adopției și curiozitatea în raport cu părinții biologici s-au definit patru forme de adopție în funcție de gradul de deschidere/inchidere: a. adopția confidențială: în care nu s-au schimbat informații între părinții adoptatori și părinții biologici; b
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori și cei biologici. În timp ce copiii adoptați transrasial s-au bucurat mai puțin de contactul cu părinții lor biologici decât ceilalți, părinții care au adoptat transrasial nu au prezentat nici o diferență din punct de vedere al confortului și al satisfacției în relaționarea cu părinții biologici 186. Într-un studiul longitudinal realizat pe o perioadă de 7 ani, pe un eșantion format din 21 de familii care au acceptat adopția deschisă, Siegel 187 observa că, părinții adoptatori prezintă o stare de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat o adaptare mai bună post-adopție, a tuturor membrilor triadei, pe măsură ce legătura dintre cele două familii a fost mai intensă. Semnalând rezultatele pozitive ale acestor studii tindem
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Adopția internațională și transetnică / transrasială După 1970 s-au efectuat o serie de studii care și-au propus să evalueze rata de succes a adopțiilor transetnice, efectele acestei forme de adopție asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați, precum și satisfacțiile/dificultățile întâmpinate de părinții adoptatori înainte și după încheierea adopției. În studiile identificate nu s-au evidenția probleme deosebite manifestate de copiii adoptați transrasial, iar rata de succes a acestor adopții s-a dovedit a fi similară sau cu puțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
discriminare au fost copiii negri (53%) și asiatici (33%). Din acest motiv se pare că, tinerii care au locuit împreună cu familia adoptivă în comunități mixte din punct de vedere al apartenenței rasiale a membrilor lor, au întâmpinat mai puține dificultăți. Satisfacțiile și dificultățile întâmpinate sau expectate de părinții care au adoptat transrasial. Potrivit studiului lui Zastrow 203 satisfacțiile și problemele expuse de părinții care au adoptat transrasial au fost similare cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. Totuși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au locuit împreună cu familia adoptivă în comunități mixte din punct de vedere al apartenenței rasiale a membrilor lor, au întâmpinat mai puține dificultăți. Satisfacțiile și dificultățile întâmpinate sau expectate de părinții care au adoptat transrasial. Potrivit studiului lui Zastrow 203 satisfacțiile și problemele expuse de părinții care au adoptat transrasial au fost similare cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. Totuși, satisfacțiile resimțite de primii dintre ei au făcut referire la sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și dificultățile întâmpinate sau expectate de părinții care au adoptat transrasial. Potrivit studiului lui Zastrow 203 satisfacțiile și problemele expuse de părinții care au adoptat transrasial au fost similare cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. Totuși, satisfacțiile resimțite de primii dintre ei au făcut referire la sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea că, persoanele albe l-au acceptat pe copilul de culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. Totuși, satisfacțiile resimțite de primii dintre ei au făcut referire la sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea că, persoanele albe l-au acceptat pe copilul de culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă a relațiilor părinte-copil. Referitor la dificultățile inițial întâmpinate, Zastrow 204 identifică opoziția rudelor față de decizia de a adopta transrasial, dar și această opoziție a cunoscut o regresie în timp. Dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
consiliere și psihoterapie (73,7%) pentru rezolvarea problemelor comportamentale și emoționale decât toți ceilalți, iar cei care au avut cea mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Zastrow, 1973 investigarea efectelor adopțiilor transrasiale: a) identificarea satisfacțiilor și a dificultăților întâmpinate de părinții care au adoptat transrasial; b) evaluarea efectelor asupra copiilor adoptați 82 de familii adoptive: 41 au adoptat transrasial 41 au adoptat interrasial Media de vârstă a copiilor ăn momentul adopției a fost de aproximativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a copiilor ăn momentul adopției a fost de aproximativ 6 luni pentru copiii adoptați trasnrasial și de aproximativ 3,8 luni pentru cei adoptați intra-rasial; la momentul studiului copiii ajunseseră la vârsta preșcolară studiu trasnersal interviul analiza documentelor sociale satisfacțiile și problemele expuse de părinții care au adoptat transrasial au fost similare cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. satisfacțiile resimțite de primii dintre ei au făcut referire la sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați intra-rasial; la momentul studiului copiii ajunseseră la vârsta preșcolară studiu trasnersal interviul analiza documentelor sociale satisfacțiile și problemele expuse de părinții care au adoptat transrasial au fost similare cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. satisfacțiile resimțite de primii dintre ei au făcut referire la sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea că, persoanele albe l-au acceptat pe copilul de culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. satisfacțiile resimțite de primii dintre ei au făcut referire la sfera mai largă a relațiile inter-umane (ex: mulțumirea că, persoanele albe l-au acceptat pe copilul de culoare adoptat), în timp ce satisfacțiile resimțite de ceilalți părinți au făcut referire la sfera restrânsă a relațiilor părinte-copil. Referitor la dificultățile inițial întâmpinate, se identifică opoziția rudelor față de decizia de a adopta transrasial dintre dificultățile preconizate de părinți că vor apărea pe viitor, când copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
condiția ca familia adoptivă să fie bine pregătită pentru sarcina de a crește un copil non-biologic. Într-un alt studiu, realizat ulterior, Sar217 arăta că, pregătirea adecvată a părinților pentru adopție a fost asociată pozitiv cu funcționalitatea familiei și cu satisfacția mamei în raport cu viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
toate acestea însă, din punct de vedere cultural și psihologic, a dori și a avea cel puțin un copil, rămâne un comportament considerat normal și natural de majoritatea românilor, care reflectă maturitatea și competențele sexuale ale partenerilor și care conferă satisfacție intrinsecă membrilor familiei. Când normele sociale și valorile încurajează reproducerea și celebrează parentalitatea, a nu avea copii, poate reprezenta o potențială cauză a stigmatizării, afectând identitatea și relațiile interpersonale ale persoanelor căsătorite, aflate într-o astfel de situație 356. Aici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
absența unuia dintre părinți, în speță a tatălui, a devenit un aspect comun al vieții de zi cu zi, prezența unui copil nu mai justifică menținerea unei relații de cuplu disfuncționale 382. El își păstrează însă rolul de a aduce satisfacția și împlinire membrilor familiei, ca semn de maturitate al acestora și al îndeplinirii unor îndatoriri de rol, în special din partea femeii. Afirmăm acest lucru bazându-ne pe faptul că, a purta și a naște cel puțin un copil, este considerat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime dintre respondenți (36
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Buletin%20statistic/2010/2010%20copil.pdf ***Oficiul Român pentru Adopții, Adopția în România: Principii, legislație, proceduri, 2006, citat în 03 mai 2007, disponibil pe internet la adresa http://www.adopțiiromania.ro. ***Oficiul Român pentru Adopții, Prelucrarea datelor Chestionar de măsurare a satisfacției beneficiarilor serviciilor din domeniul adopției, 2007, citat în 13 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http.//www.adoptiiromania.ro/documente interes.aspx. ***Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 9 iunie 1997 privind protecția copilului aflat in dificultate republicata in
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului, 2010, citat 20 in decembrie 2010, disponibil pe internet la adresa http://www.mmuncii.ro/pub/i magemanager/images/file/ Statistica/ Buletin%20statistic/2010/2010%20copil.pdf 66 Ibidem 67 *** Oficiul Român pentru Adopții, Prelucrarea datelor Chestionar de măsurare a satisfacției beneficiarilor serviciilor din domeniul adopției, 2007, citat în 13 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http.//www.adoptiiromania.ro/documente interes.aspx. 68 Richard P. Barth, Deborah A. Gibbs și Kristin Siebenaler, Evaluation Issues. Assessing the Field of Post-Adoption Service: Family
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
punct de vedere, retorica cremaționistă a fructificat prezența lui Șerboianu în paginile Flăcării Sacre, nu doar prin simpla tratare a unei subiect spinos de către un cleric ortodox convertit, ci, mai ales, exagerând efectele acesteia. Astfel, Flacăra Sacră sublinia cu mare satisfacție, în câteva rânduri, faptul că Șerboianu, prin intervențiile sale, determinase chiar o schimbare de atitudine în rândul clerului ortodox lucru neadevărat de altfel: "Ca un succes al publicației noastre și ca o consecință de recunoaștere quasi oficială a adeverității studiului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
răcorească, totdeauna pe cei însetați după dreptate și adevăr. Înșiși apostoli, apoi marii apologeți trasară în linii generale nu numai dogmele, ce aveau să fie fixate mai târziu, dar și multe amănunte de organizare exterioară, ce erau absolut necesare pentru satisfacția adepților lor. Fericitul prilej se ivi curând, cu-nceputul secolului al IV-lea, când Împăratul Constantin cel Mare, prin vestitul său edict de la Milan, decretă religia creștină, ca religie de stat, în occident, încă din anul 312-13, iar în orient
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]