2,394 matches
-
sub domuri de cristal// decupate din trecut și viitor între memorie și plăsmuiri/ probabilitățile visate:// plasma undei prin viscerul particulei/ Pasărea de Foc// trenuri poștale aduc impulsuri cu multe detalii/ niciodată întregul" (Ritm quantic). Sau cu o reverență a metaforei savante: "Cîmp de atracție și acumulare pînă cînd Flamingo închipuie imnul/ sărutului/ și iese cu picioarele lungi din explozii/ prin fastul lobului de cristal" (Glaciațiune cu nud). Sau cu spasmul unui impas: "fulgerul s-a împotmolit în cristale/ sinusoide transparente - amintirile
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
la propriu și la figurat, o Americă de o enormă complexitate - și dibuielile lui, ezitările, incertitudinile sunt mai autentice și mai expresive decât tonul rezolut și siguranța afișată a multor comentatori. Aceștia știu cum e cu Statele Unite și, în lecțiile savante predate neofiților, li se poate înregistra cu ușurință marea voluptate explicativă. În schimb, Radu Pavel Gheo simte America pe propria piele, ca vânzător la KFC ori Trader's Joe, ca sortator de cărți la o librărie din lanțul Barnes & Noble
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
pentru Occident. Mircea Eliade n-ar fi avut reputația internațională pe care o are, dacă s-ar fi concentrat numai asupra folclorului românesc; dar el s-a ilustrat publicând studii importante de istoria religiilor; Vasile Pârvan a atras atenția lumii savante europene cu un studiu despre naționalitatea negustorilor în imperiul roman, iar Gheorghe Brătianu datorită cercetării dedicate repartizării aurului în imperiul roman și prin importante studii despre instituți bizantine. George Călinescu, în ciuda excepționalului său talent și a inteligenței, este un nume
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
sinistră pentru neamul românesc". "Deveniți notorii prin crimele lor, sunt slăviți ca niște eroi". Ei omoară în demență, căzându-le victimă până și marele N. Iorga. Nu-mi amintesc o altă consemnare semnificativă a înmormântării umile, în deplin anonimat, a savantului patriot. în capela de la Cimitirul Bellu, el era "întins pe o năsălie, ca un muritor de rând." "Iorga înmormântat ca un căruțaș." "Asta întrece orice închipuire", izbucnește revoltat P. M. La Universitate, rectorul P. P. Panaitescu și decanul Alexandru Marcu au
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
mijloacele de a-și vedea și auzi eroii. De aceea nu este un descriptiv, "viziunea omului este în proza lui efectul chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare atenție descripției naturii. Hasdeu, ca scriitor savant, a fost mult preocupat de problema portretului, vizibilă și în deochiata nuvelă Duduca Mamuca. Cît despre Odobescu, și el scriitor savant, deși, în nuvela istorică a rămas în urma lui Negruzzi, cîteva, totuși, sînt încercări izbutite de restituire istorică. Iar cu
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare atenție descripției naturii. Hasdeu, ca scriitor savant, a fost mult preocupat de problema portretului, vizibilă și în deochiata nuvelă Duduca Mamuca. Cît despre Odobescu, și el scriitor savant, deși, în nuvela istorică a rămas în urma lui Negruzzi, cîteva, totuși, sînt încercări izbutite de restituire istorică. Iar cu harul său de evocare a naturii, scriitorul recompune farmecul ei muzical. Tocmai acestui simț muzical îi datorește Odobescu succesele sale cele
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
după ce am făcut din filosofie un alcool de concepte” (op.cit., p. 34), Cioran este mai degrabă cel din Syllogismes de l’amertume, decât cel din Lacrimi și sfinți. Despre Franța, pe de altă parte, lămurește - mai bine decât orice ipoteză „savantă” - opțiunea lui Cioran de a se stabili, inclusiv cultural, la Paris, abandonând România. Dar - amănunt pe care îl uită adesea comentatorii - rămânând un apatrid, deși i-ar fi fost relativ ușor să devină cetățean francez. Opțiunea sa vizează o Franță
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
Derapajului lui Ion Manolescu pregătise - în trecere - terenul pentru genul acesta de texte goliardice dezinvolte. Înmulțirea imprevizibilă a universităților și explozia demografică din campusurile aferente - avem mai mulți studenți decât bacalaureați - putea oferi, sunt convins, modele savuroase pentru întocmirea, trucat savantă, a bestiarului anunțat. Rămân, totuși, din acesta, 80 de pagini promițătoare și, în locul salatei orientale, o insipidă varză a la Cluj.
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
plenitudine? Cum de poate Schubert în acea "Călătorie de iarnă" (Winterreise) să suprapună peste versurile unui poet amator, Wilhelm Müler, elegia implacabilă a unui sfîrșit mai bogată decît începutul lumii? Orice pedagogice estetică știe că trebuie să renunțe la analize savante atunci cînd dă peste filonul autenticității. Nimeni nu poate explica prin ce miracol reușesc marii deprimați și disperații neconsolați să elogieze tocmai unicitatea și frumusețea clipei trăite. Singurătatea și solitudinea sînt stări complexe ale codului nostru genetic. Mulți dintre noi
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
despre vremurile de altădată. Că această informație nu spune însă neapărat multe despre un anumit spirit cotidian al acelor timpuri apuse, despre firescul omenesc al celor de atunci, poate nedemn de a trece în manuale de istorie sau în tratate savante de antropologie, dar oricum fascinant, o știm prea bine. O recunosc, de altfel, chiar oamenii de știință care se ocupă de domeniile respective. Pesimiștii susțin că nu putem afla, de fapt, niciodată nimic concret despre trecut, că nu ni-l
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
activitate de cercetare a lui Eliade, I. P. Culianu își propune să depășească dogmatismul și istoricismul oamenilor de litere ce au încercat în mod zadarnic să se transforme în oameni de știință practicând "un joc universitar" menit să perpetueze o "pălăvrăgeală savantă" și propune o "lectură a textului literar văzut ca mit"(p. 95), ca un "scenariu cu fantasme ce se oferă unor consumatori capabili ei înșiși să suscite fantasme" (p. 123), lectura nefiind decât în primă instanță descifrare a unui mesaj
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
prima vedere, un fel de violon d'Ingres, în raport cu miza foarte mare a operei sale științifice și eseistice. Ar fi însă o greșeală să fie privită așa. În realitate, poezia definește scrisul lui Cristian Bădiliță la fel de bine ca scrierile sale savante. Atîta doar că unghiul de abordare este altul. Volumul Duminica lui Arcimboldo cuprinde, pe lîngă poemele lui Cristian Bădiliță, și șase ilustrații aparținînd lui Șerban Foarță. Alăturarea acestor nume (Giuseppe Arcimboldo, Șerban Foarță) atrage automat o etichetă, manierism, și sugerează
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
Lovi-m-aș drept de norii goi/ Rămași cu semne de război/ Și-ntoarce-m-aș din nou în gînd/ s-aud materia plîngînd/ să văd materia dansînd." (p. 64) Versurile lui Cristian Bădiliță sunt o combinație de erudiție și spontaneitate, de rafinament savant și ludic poznaș. De aceea ele pot fi citite cu inocență chiar și de un public mai puțin instruit, incapabil să identifice șaradele livrești ale poetului. Impecabilă la nivelul prozodiei, poezia lui Cristian Bădiliță se citește cu plăcere de oricine
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
viziuni medievale specifice - merge mai departe, aplicându-se asupra cronicarilor: la Grigore Ureche și Ion Neculce apar frecvent ,formulări tipizate și citate biblice de esență paremiologică" (p. 65-74), iar la Miron și Nicolae Costin e introdus ,citatul biblic în stilul savant cronicăresc" (p. 74-96). Cazul lui Dimitrie Cantemir e mai interesant, pentru că există o diferență considerabilă între ,citatul savant" vehiculat cu ușurință în Divanul ca operă de tinerețe și ,asimilarea creatoare" a referințelor biblice, abia recognoscibile, în Istoria ieroglifică (p. 97-139
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
formulări tipizate și citate biblice de esență paremiologică" (p. 65-74), iar la Miron și Nicolae Costin e introdus ,citatul biblic în stilul savant cronicăresc" (p. 74-96). Cazul lui Dimitrie Cantemir e mai interesant, pentru că există o diferență considerabilă între ,citatul savant" vehiculat cu ușurință în Divanul ca operă de tinerețe și ,asimilarea creatoare" a referințelor biblice, abia recognoscibile, în Istoria ieroglifică (p. 97-139). Psaltirea lui Dosoftei își trimite subtil sugestiile către toate operele importante care o succed, de-ar fi să
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
insist în acest conspect. Excursul istoric al lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii române, pe filiera psalmilor, pornind de la Psaltirea în versuri a lui Dosoftei și ajungând la limbajul modern și postmodern al poeziei. Nu exagerez deloc afirmând că am avut privilegiul să citesc una din cele mai bune cărți
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
vreme rostuită, tînărul nostru plastician s-a îndemnat să atragă atenția, de data aceasta printrun semnal disociativ, nu prin vreo vlăguită aglutinare, asupra primejdiilor care ne apasă. Abordînd însuși punctul de plecare al unei întregi arborescențe, pentru tot ce nomenclatura savantă designa prin neura, el își rezervă o lectură pe românește, întorcînd spatele etimonului hellenic. Neura, deci, divizată necanonic, a devenit neura: no anger, echivalează el, pe englezește. Negația, fortuit introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
religiilor, Mircea Eliade fiind de altfel ținta monografiei pe care Culianu a publicat-o curînd după plecarea din țară: maestrul trebuia celebrat și deopotrivă imitat în privința elanului enciclopedic, iar Culianu e acum, în anii ’70, în etapa lăcomiei de factură savantă, scriind texte de analiză aspră în marginea celor mai insolite teme. Numai că sofisticăria volumului stă în amănunțimea surselor, nu în finețea interpretării. Culianu are informație, dar nu are intonație, îi lipsește timbrul cu care să lege un cîntec din
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
în cadrul căruia asumam bărbătește maternitatea la cîteva episoade foiletonice, foarte tonice, erotice și aretice, precum Dictotaurul ori Ascensiunea lui Iordache Leahu poate fi oprită". Tonul șugubăț se dorlotează în relatarea unor asemenea episoade. "Boțîrlanii" ar fi recurs la un "metod" savant, cel... lansonian, bizuit pe "prezumția interparazitismului existenței individuale și operei". Trăgînd prompte concluzii asupra activităților "pedagogicești" ale insubordonabilului universitar, indivizii cu epoleți i-au cerut rectorului să-l zboare în "tenebrele exterioare" ori cel puțin în "cercetură". Rezistînd unei inițiale
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
venea nimic de acest fel la îndemână, se mulțumea să vâneze greșeli, inconsecvențe ori tot soiul de bizarerii. Pentru editori, observațiile lui puteau deveni un coșmar. Nici cea mai îngrijită ediție critică nu ieșea cu fața curată din investigațiile lui savante. În definitiv, articolele lui din ultimii ani de viață sunt niște glose filologice și istorice, privilegiind detaliul în detrimentul ansamblului și lexicul în detrimentul stilului. Este izbitor la el, ca, de altfel, și la Perpessicius, ultimii mohicani ai generației de critici estetici
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
Liviu Dănceanu 1. Uneori muzica savantă cară cu ea conotații ale semnelor de punctuație, fapt ce îl resimte deopotrivă ca o destindere și ca o povară, ori care îi permite, în mod paradoxal, atât escaladarea hotărâtă a tărâmului normalității, cât și deambularea candidă pe cărările stranietății
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
ce se transformă și se primenește cunoaște tristețea și neliniștea, nu reclamă nici prezența suspensiei ori a hiatusului, nici a mirării sau a interogației, nu suspină după odihna statornică și nu dorește salvgardarea continuității prin discontinuitate. 6. În relativ, muzicile savante pot împrumuta fasonul fie a unui punct, a două puncte, a puncte-punctelor, a punct și virgulei ori a simplei virgule, fie a ghilimelelor, a parantezelor, a semnului mirării, a semnului întrebării sau a cratimei. În absolut, ele au câte ceva din
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
stilistice, aceste binefaceri; c) cele ce se răzbună pentru trecutul și, poate, viitorul lor. Astfel, proba punctului și virgulei poate fi susținută de creațiile sonore descinse din emoția și emulația întreținute de marile curente și direcții estetice ale istoriei muzicii savante. 11. Virgula se înșurubează, îndeobște, în plămânul acelor muzici ce respiră semicadențial, cum sunt misele ticluite de corifeii școlilor franco-flamande ori acele creații solidare sintaxelor eterofone, care evită tranșarea categorică a nodurilor și ventrelor sonore, a monovocalității și plurivocalității, cazurile
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
neavenirea în timp și spațiu. Fie că declamă ideile altora, fie că e credincios unor vremi desuete și vetuste, într-un cuvânt, revolute, compozitorul care își împrejmuiește opusurile cu cratime seamănă cu un pelerin, slujitor asiduu pe la curților feudalilor muzicii savante, amestecându-și existența-i bigotă cu aspirațiile-i eminamente "retro", prin înrobirea eului chiar până la pierderea identității. O identitate ce aparține, sacramente, altora. 17. Aflată în zodia evanescenței peremptorii, a descompunerii și risipirii irevocabile, muzica savantă se comportă de la o
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
pe la curților feudalilor muzicii savante, amestecându-și existența-i bigotă cu aspirațiile-i eminamente "retro", prin înrobirea eului chiar până la pierderea identității. O identitate ce aparține, sacramente, altora. 17. Aflată în zodia evanescenței peremptorii, a descompunerii și risipirii irevocabile, muzica savantă se comportă de la o vreme ca și cum ar fi sluga punctului, a finalurilor repetate. După fiecare opus, compozitorii se străduie parcă tot mai abitir să pună punct. Punct și de la capăt. Câte muzici atâtea puncte. Și tot atîtea paragrafe. Până când pesemne
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]