7,856 matches
-
vindecărilor și al medicinei, Ce tămăduia apăsarea grea a vinei, Alinând și durerile la nașterile femeii, Ajutând fertilitatea, dezicerile-i să stea Starpitatea să nu se ia! Invidia veche printre îngeri și zeii răi, Pare că pe Olimp mai scotea scântei, Asclepius provocat de-un învățăcel, Mirat de destinul unui mic menestrel, Ce a găsit rădăcina magică a fertilității, Și-a căpătat așa respect în lumea zeității, Din Olimp! Atunci Zeus că de ochi-i să-l ascundă Îl protejează și
BUJORUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364204_a_365533]
-
las deschisă poarta de piatră a visului al șaptelea mă prinde privind așchia din palma Domnului o aruncă departe iar eu ca un câine credincios alerg după ea pentru a-i simți tăișul ascuțișul prelunga împlântare în steiul gândirii până când scânteia iubirii lasă flacăra liberă să umple cerul Referință Bibliografică: șapte pași / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 935, Anul III, 23 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞAPTE PAŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364224_a_365553]
-
spectacole. Dar nu de puține ori, mergând pe străzile orașului mi se părea că văd pășind moții noștri îmbrăcați după bunacuviință în straiul strămoșesc umblând pe străzile "Vianei" cu jalbe la împăratul, purtând pe chip suferința și în suflet o scânteie de nădejde. Dunărea, atât de prețuită de vienezi, poate și pentru că era iarnă, nu m-a impresionat acolo tot atât cât o face în țara noastră, unde se simte ea mai împlinită și își găsește locul fericit pentru a-și
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
se ofilesc niciodată, frunzele nu cad, zefirul blând adie învigorator, animalele nu se sfâșie între ele etc. Și ce-i mai important aici este că presiunea timpului a fost definitiv învinsă: „Petrecând vreme uitată/ Într-atâta frumusețe,/ Fața lui, înnobilată/ Scânteia de tinerețe,/ Semn că timpului măsură/ îi găsise...și...dovadă/ Că-n râvnita aventură/ Îi fusese dat să șadă” (p.58). Cele trei zâne, dintre care cea mai mică îi va deveni soție, locuiau aici de la începutul lumii. E o
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
zonă pe școală. Îmi aduc aminte bine dezamăgirea adâncă suferită atunci. Nu eram supărat pe persoană care, de altfel bine intenționată, m-a influențat să-mi schimb tema. Eram supărat pe faptul că nu mi-am urmat instinctul, propria-mi scânteie de inspirație. Am învățat o lecție dura, dar vitală, pentru restul vieții: în domeniul artistic, partea intuitivă care-și are rădăcinile în emisfera dreaptă a creierului este crucial. În artă, mai mult de cat în oricare alt domeniu de activitate
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > ELENA BUICĂ - SPERANȚE PENTRU ROMÂNIA Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului M-am întors din vizita făcută în România în vara acestui an, 2013, cu o scânteie de speranță în plus față de anii precedenți. În fiecare an am găsit primeniri dătătoare de speranțe, oricâte zvârcoliri au tulburat viața trăitorilor pe meleagurile noastre, dar acum am remarcat un salt mai mare. Semnificative mi s-au părut mutațiile acolo
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
eu sunt analfabet. Dar șansele sunt mai mari să fiu eu analfabet. Bine că au participat și vreo două piese (inclusiv cea câștigătoare) care au salvat manifestarea de la extremă penibilitate. Restul de tăcere... de Alexa Niculae Tu nu urmărești niciodată scânteia care te face sa strălucești Tu fugi mereu, tu spui mereu ''nu'' la lucrurile bune Nu încerca să ascunzi... lumină... în tine Astăzi ar putea fi ziua în care vei reuși, iubire Atunci mergi, mergi, sunt un visător Dacă tu
NEUROVISION de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363099_a_364428]
-
simple, cu teme din cotidian, dar, care vibrează încărcându-ne energetic spiritul. Cum ar spune Viorel Munteanu, - „ar scutura cerul de stele”- pe noi, cititorii îndemnându-ne să culegem lumina. Am reușit, prin gestul meu, să „prind” - măcar din lateral, scânteia? (Mariana Vicky Vârtosu - Președinta LSR, Filiala Vrancea) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594
„AMURG PE JUMĂTATE” – DE VIOREL MUNTEANU (VOLUM DE POEZII INEDITE IN MEMORIAM) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363113_a_364442]
-
Zbihli, nu mai glumiți așa de dimineață... îi răspunse și el tot în șoaptă, zâmbind. Întoarse capul spre ușa cancelariei și, într-adevăr, o văzu pe colega lor în dreptul cuierului, cum îi privea cu niște ochi din care parcă săreau scântei, în timp ce se dezbrăca de palton. Se cutremură de parcă ar fi trecut prin el o sursă de energie electrică. Era pentru prima dată când o privea cu o mai mare atenție pe această domnișoară. Cu toate că se întâlneau zilnic de vreo doi
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
și fiecare reflectă viața întregului. Fiecare există prin întreg și întregul se susține prin legătura tainică ce le unește pe toate. Sobornicitatea este această legătură a fiecăruia cu întregul, care nu se schimbă în ființă prin împărțire, ca focul și scânteia, ca marea și apa, deoarece are aceeași ființă în partea cea mai mică și în cea mai mare. Aici este sobornicitatea Bisericii: manifestarea întregului în fiecare și legătura fiecăruia cu întregul. Sfinții Părinți ai Bisericii au insistat asupra acestui aspect
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
miriștea de gânduri pârjolită De arșița acestui dor cumplit. Nu mi-ai văzut durerea încolțită În pleoapa unui timp ce ne-a-ngrădit Un vis mult prea tentat să se încheie La nasturi de cascade, în apus Mai înainte de a-ți fi scânteie Și vâlvătaie-n tot ce-aveam de spus De spus și de trăit pe-un val de viață Prea scurtă pentru-a fi doar o prefață... Referință Bibliografică: Credeam... / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV
CREDEAM... de AURA POPA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368290_a_369619]
-
Dar vino și tu, am strigat în timp ce mă pierdeam printre flori,haideți cu toții, aici este locul unde visele se-mplinesc,... IV. ÎN FAȚA FLACĂRII, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015. Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
e acea statornicie / În trupul unui timp amăgitor”; „Iubirea e speranță nesfârșită / Credință răsărită din cuvânt, / Iubirea e o formă reușită, / Un înger ce domnește pe pământ”; Dar și: „Iubirea e sublimă poezie, / Un cer de raze nedesfășurat”; Iubirea e scânteia dintre inimi, / Iubirea e scânteia din priviri, (...) / „Iubirea - cartea inimii cea sfântă, / Iubirea - dor târziu nemărginit, / O pasăre ce-n noapte se avântă / Să cucerească timp nedefinit” (Definiția iubirii). Dar cine nu a încercat, inspirat sau nu, la un moment
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
unui timp amăgitor”; „Iubirea e speranță nesfârșită / Credință răsărită din cuvânt, / Iubirea e o formă reușită, / Un înger ce domnește pe pământ”; Dar și: „Iubirea e sublimă poezie, / Un cer de raze nedesfășurat”; Iubirea e scânteia dintre inimi, / Iubirea e scânteia din priviri, (...) / „Iubirea - cartea inimii cea sfântă, / Iubirea - dor târziu nemărginit, / O pasăre ce-n noapte se avântă / Să cucerească timp nedefinit” (Definiția iubirii). Dar cine nu a încercat, inspirat sau nu, la un moment dat, să definească ceea ce nu
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
Celălalt trup - o nouă viață). Din păcate, odată ce ai fost „aruncat” în lume și ai fost însemnat cu un destin, nu te mai poți sustrage frământărilor, bucuriei și pericolului de a fi, de a suporta țărmurile existențiale. „Suntem rug, flacără, scântei, zâmbet, lacrimă, vis, gânduri,/ cuvinte în delir, fapte, raze de soare sau lună, zefir, furtună, castel de umbre, corolă de lumină”... (Suntem). Indiferent de locul în care ne poziționăm „arta se adaugă vieții”, ne spune poeta - care încearcă să-și
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > SENS (CONTINUES WITH AN ENGLISH VERSION) Autor: Pusă Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cine sunt eu, Doamne? Sclipire de soare, scânteie din stea, copilul ales să cresc umbră din lumina Ta... Cine sunt eu, Doamne? Oglindă mi-e roua cu bob diamantin și-n el curcubeul apărător de destin. Cine sunt eu, Doamne? Sunt cel care trece, sunt cel care vine
SENS (CONTINUES WITH AN ENGLISH VERSION) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368487_a_369816]
-
iubesc provocarea sau poate că am văzut eu și altceva în acest suflet arid! Cert e că suntem două suflete complet diferite ce se atrag unul pe celălalt iremediabil, care se ciocnesc violent adeseori, apoi se risipesc în jerbe de scântei mânioase. Opusurile se atrag sau doar se luptă pentru supremație? Încă nu am reușit să elucidez acest mister! În felul ei unic, nefiresc și îndoielnic, femeia aceasta ține la mine! Poate pentru că între noi lucrurile au fost limpezi mereu. Cu
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
comentat termenul de „derogare” care se referă cu multe semne de întrebare la contracandidatul său, că voita lipsă de transparență cu care se consumă pernicioasele mocneli din PSD, explodând din când în când, dar mai mult cu fum decât cu scântei care să lumineze cât de cât realitatea, mai scot la iveală un complement circumstanțial de loc exprimat prin substantivul „Dubai”. Și mă-ntreb: Ce i-o fi făcut Ponta lui Giță în Dubai că, la-ntoarcere, ăsta l-a părăsit
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
dar acel program va avea mereu la bază principiile logicii umane. A doua proprietate a inteligenței artificiale este aceea că ea va exista mereu sub forma de “inteligență brută”, incapabilă de emoții sau sentimente, un tip de inteligență în care “scânteia” divină “lipsește cu desăvârșire”, așa cum ar fi spus un mare clasic al secolului trecut. Dar nu îmi propun să prezint în detaliu toate aspectele inteligenței artificiale (AI), căci nu doresc să scriu un tratat despre aceasta, ci mai degrabă doresc
DESPRE INTELIGENŢĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367852_a_369181]
-
ZĂPEZII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367897_a_369226]
-
din trupele lui Nor Vânăt, în armuri plumburii. Cum zăriră trăsura Primăverii, se îndreptară cu viteză spre ea. Se repeziră ca berbecii cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
blândețea privirii? Nimic din toate acestea, deoarece ele alcătuiesc arhitectura și armonia casei bune în cuplu. De cealaltă parte, soția maestrului, actrița Mariana Mihuț este oglinda ce-absoarbe și întoarce fidel acest tip de caracter uman. Atunci, de unde să răsară scânteia flăcărilor ce-ar arde un cămin?! Această familie este vitrină a colecției de cristaluri adunate ca grăuntele de aur din nisip, în doi. Maestrei Mariana Mihuț îi revine mult și nu mai puțin valoros decât partea agonisită într-o viață
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
tristă este clipa când te dezmeticești și îți dai seama de zădărnicie! La început par toate superbă veșnicie, ca brusc lângă sfârșit să te trezești. Sunt drumuri mult prea scurte ce se sfârșesc abrupt, iar timpul e un fulger, o scânteie. E întocmit destinul de fapt doar din crâmpeie și când e mai frumos e întrerupt. Întrebi, însă răspunsul nu îl primești nicicând și pleci fără să știi nici când, nici unde. Uitarea-n bezna-adâncă din miezu-i te ascunde și altu-n
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367969_a_369298]
-
chef mare ițeau ferestre luminate... Târziu negru străjer răsare: - Să-i sece mâna cui mai bate! Ciucă pe rând în han îi lasă; petrecerea vuia în toi... urcându-i pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
Chiar succesul este în această ordine de idei motiv pentru perseverența sa în muncă, neașteptându-se niciodată să-i vină ceva pe de-a gata în viață! Izvorul a toate împlinirile de până azi nu seacă odată cu ele, dimpotrivă, sunt scânteie și combustibil de rezervă, se constituie într-o singură motrice a ridicării digului fântâniței cu multiple potențialități artistice, pentru scurgerea pârâiașelor prefăcute în spectacole, roluri de teatru sau film și altele... Aceste pârâiașe nu se lovesc în calea lor de
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]