1,560 matches
-
romîni? Se poate pretinde că acestea ar fi merite suficiente pentru a stăpâni Romînia? Aceste nu sunt erezii istorice, precum binevoiește a glumi "Romînul", făcîndu-se că uită cumcă cităm acte autentice. Sunt adevăruri, crude și dureroase adevăruri, cari ne inspiră scârbă de aceste adunături ce-au uzurpat rolul de politiciani în țară. Pot oamenii aceștia, a căror părinți nu știau românește, să aibă vrun sentiment de patrie? Pot ei să iubească literatura, artele, meseria națională? Știu ei altceva decât a goni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nvețe carte, să 'nvețe a iubi adevărul pentru el însuși și munca pentru ea însăși, să devie sinceri, onești cum e neamul românesc, să piarză tertipurile, viclenia și istericalele fanariote. și atunci vor putea fi români adevărați. Pîn-atunci ne e scârbă de ei, ne e rușine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste și iubitoare de adevăr care-a putut fi amăgită un moment de asemenea panglicari, căci și omul cel mai cuminte poate fi amăgit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie să iasă puterea medicatrice a naturii, care să însănătoșeze corpul statului. În fine mai relevăm o acuzare, "Romînul" știe cât de nedreaptă, pe care ne-o face. Am zis că unui adevărat român i-ar putea fi atât de scârbă de aceste adunături ce domnesc peste poporul său încît să prefere un guvern străin, onest, care să asigure dezvoltarea materială și morală a rasei române, unui guvern de pretinși români. Astfel ar putea fi cineva foarte bun român și foarte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
George. Aceasta este o eroare deplină și această eroare falsifică din temelie esența proiectelor prezidentului Camerei. În Epir ca și-n Tesalia, grecii veritabili strălucesc aproape pretutindenea prin absența lor și macedo-romînii constituie marea majoritate a populațiunii. Se pricepe dar scârba ce-o au de-a deveni concentățenii d-rului Kokinos. Am, voi să cunoaștem cuvintele fineței 'n adevăr italiene, pentru a nu zice genoveze, în virtutea cărora s-a descoperit că macedoromânii ar fi elini! Pentru că au cler grecesc, călugări greci și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de oameni eminenți, a steriliza activitatea lor în viața publică, deși mulți din ei aveau tocmai calitățile necesare pentru a o determina în folosul țării. Dar să admitem că în adevăr dezgustul de ceea ce se petrece în țară la noi, scârba de politica apetiturilor, expedientelor, vicleniilor pe care o practică partidul roșu ar face pe conservatori să renunțe la opoziție ori la vro activitate în viața publică. Înceta-va opoziția în genere prin aceasta? Nu, ea n-ar înceta, dar departe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
La rândul său instinctul de conservare, În fapt de apărare și evitare a pericolelor, are la bază sentimentul de frică care, În cazul unei amenințări, mobilizează instantaneu Întregul potențial defensiv al organismului pentru a preveni vătămarea sau dezintegrarea lui. Repulsia, scârba, spaima și groaza sunt cele patru etape care au același substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă - un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Mănăstirea Agapia (1889‑1975), a venit un om tulburat și i‑a spus : — Părinte, au venit peste mine multe necazuri și nu le mai pot răbda. Dă‑mi un cuvânt de folos. — Nu te tulbura, frate, a zis bătrânul. Vezi scârbele aces‑ tea ? Iată, pe aici a pășit Hristos. Pe aici au trecut Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinții Apostoli, sfinții mucenici și toți părinții. Pe aici se cade să trecem și noi, cei care urmăm lui Hristos. Că nu este altă cale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vise și fără poeme, ca în trezie”. Orice concesie făcută unei asemenea mentalități vulgar pozitiviste este amendată în numele unei proiecții ideale a poetului, în evidenta prelungire a unor atitudini romantice: „Un surâs onctuos comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scârbă. În locul singurătății și așlț cățărării pe stânca aridă a visului, pentru atingerea unui edelvais implacabil: înclinarea sufletului de carne dinaintea prostimei bucuroase de ridicarea totalului ei cu o unitate. Un meschin simț al confortabilului, al necesității pâinii cotidiene; un sentiment
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un fenomen de dobândire a scalarității. Sensul substantivului se schimbă în ,,a avea proprietățile specifice asociate faptului de a fi X"6: Actuala conducere, cu țiganul de Badea și jidanul de Cohn mie pur și simplu îmi stârnesc senzația de scârbă (www.dinamomania.net, 2003) Ce vrei să facă, să facă legi să îl înjure parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim plus grecoteiul de Tăriceanu în cap (www.hotnews.ro, 2007) Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
că Durac a fugit fiind amenințat de un alt domn, Gheorghe Ghica care a domnit între 1653 și 1659. în acesta se arăta că "Eustatie Dabija v.v. restituie lui Durac,fost căpitan, reîntors din pribegie din alte țări străine, de " scârba și de urgia lui Gheorghe Ghica v.v. satul Ivănești din țin. Vaslui cu o prisacă pe care i la luat Gh.Ghica v.v.” (scrie Andrei Mihul). Pentru a întregi demonstrația, M.Costăchescu afimă: Cred că jumătate de seliște de care
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta, ferindu-se să atingă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mâna industriașilor, ci toate se vor duce în speculații, adică vor cădea în casele noastre. Lupta aprigă pentru supremație, ciocnirile vieții economice vor crea și au și creat societăți dezamăgite, reci și fără inimă. Aceste societăți vor avea o absolută scârbă pentru politica superioară și pentru religie. Singura lor călăuză va fi calculul, adică aurul, pentru care ele vor avea un adevărat cult din cauza bunurilor materiale pe care el li le poate procura. Atunci clasele joase ale creștinilor ne vor urma
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cu cele din trecut. Avantajele unui repaus obținut prin secole de agitație vor face să reiasă caracterul binefăcător al dominației noastre. Greșelile administrației creștinilor vor fi zugrăvite de noi în culorile cele mai vii. Vom dezlănțui o atât de mare scârbă pentru ele, încât popoarele vor prefera odihna iobăgiei drepturilor renumitei libertăți care le-a tulburat atât, care le-a luat mijlocul de existență, care le-a făcut să fie exploatate de o trupă de aventurieri, neștiind ce făceau... Nefolositoarele schimbări
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și-i căutam în buzunarul de la pieptul mantalei. Toți aveau acolo câte o poză - părinți, soție, copii, neamuri... Dumnezeu să-i ierte, fiecare cu povestea lui! Dar ce să înțelegi dintr-o poză? De oameni morți nu-mi era nici scârbă, nici frică. La cât de mulți vedeai, ajungeai să te obișnuiești. Dar să-ți spun ce m-a scârbit și m-a înfricoșat cel mai mult la război... Uite-s femeie bătrână, dar tot mai visez ce-am pățit atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
dâmbovițeni monstruoși. Iar ca mică notă personală rancunière (ranchiunoasă), cum ar spune frații francezi, astfel de exemplare m-ar putea întreba la un potențial interviu de angajare, cu un aer superior: „Ce experiență europeană aveți?“ Fuck off, mi-e o scârbă... Mirel 7 decembrie 2005 Nu mai suport seminariile, prezentările, cursurile de tot felul, la care sunt nevoit să particip. Mai toate au ca subiect integrarea europeană. Chiar acum mă aflu la un astfel de eveniment. Misiunea mea este să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
etc. O supraponderală (grăsană) negresă liniștește o bandă de albi, care dorea să agreseze câțiva negri mititei, într-un metrou new-yorkez. Cred că există niște reguli bine definite, cum se face un videoclip comme il faut, corect politic. Îmi e scârbă de efectele acestei (in)corectitudini politice, bună pentru tipii branșati (cum zici tu). Dacă ăsta e branșamentul prefer să fiu de-branșat. Pot gândi mai bine, mai liber. Sunt sigur că vom adopta și noi această modă politică, deja se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cadavrele țepene. Și aceia erau la fel de prost îmbrăcați ca și românii anului 2006. Recunosc, este și vina mea, pentru că aleg mijloacele de transport în comun. Românii cu haine noi călătoresc în mașini scumpe și sunt sigur că se uită cu scârbă la pasta aceasta umană, care se târăște cu sacoșe de unică folosință, gratuite, de pe la hipermarketuri, cu cojoace sau paltoane vechi de 20 de ani, patinând ca proasta pe gheața trotuarelor criminale. În mod sigur, în anotimpul hibernal, România este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de firmă și cu atitudini de superioritate distantă, care nu dădeau nici o ceapă degerată pe hlinzelile și disprețul nostru, care discutau despre superioritatea Peugeot-ului față de Renault, masticând fără rușine o masă care nu le era destinată. Mi s-a făcut scârbă și jenă față de întreaga situație. Mă uitam cu Gabi, colegul din Buzău, și nu ne venea să credem. El mi-a spus că a văzut-o chiar pe una din „lectorițele“ care tocmai ne citise penibil și cu greutate de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
localuri sunt celebrele P&M, cuvinte grele și dizgrațioase, care ies de pe buzele unor copii de 7-8-9 ani și care, pesemne, fac o mare plăcere puștoaicelor de 11-12 ani, mult prea bucuroase în a-și arăta mugurii sexualității. Îmi e scârbă că într-o astfel de țară sunt nevoit să-mi cresc copila. Scârbit și jenat... Codruț 6 iulie 2006 Încep prin a mă referi la enervarea ta din ultima cartolină; eu aș fi puțin mai nuanțat. În marea majoritate a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
S. Thompson afirmă, prin scrisul său, o autenticitate a percepției întâlnită doar în cazul vocilor furioase ale anilor '60 și '70, artiști rock și outsideri de toate genurile ce au demascat chipul trist și desfigurat al Visului American. Spaime și scârbe în Las Vegas* a apărut în 1971, fiind dovada vibrantă a unui mod visceral de a înțelege și scrie literatura. "Jurnalismul Gonzo", creat de Thompson și practicat ca modalitate necesară de a relata evenimentele din chiar intimitatea structurii lor nervoase
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, Editura Humanitas Fiction, București, 2012. * Ernesto Sabato, Tunelul, traducere din spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Humanitas, București, 2012. * Gabriela Adameșteanu, Dimineață pierdută, Editura Polirom, Iași, 2008. * Hunter S. Thompson, Spaime și scârbe în Las Vegas, traducere din engleză și note de Adrian Buz, Editura Polirom, Iași, 2008. * Ismail Kadare, Accidentul, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu, Editura Humanitas Fiction, București, 2011. * J.M. Coetzee, Copilărie. Scene de viață provincială, traducere din
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a dansa un dans a dormi un somn a visa un vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ce curge, e drept, din cel schopenhauerian, dar și din radicalitatea nietzscheniană, adesea insuportabilă, scepticism agravat printr-o amărăciune și un inconfort care uneori seamănă cu ura față de existență - cea proprie, dar și cea generală, a noastră! -, o ură, o scârbă, un dispreț față de valorile care se nasc din această existență, toate exprimate cu o vigoare postadolescentină unică În secolul În care a trăit „eroul” și autorul nostru. Secol „obișnuit” a fi molestat, „călcat În picioare” de răzvrătiții carbonari sau anarhiști
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să avem acolo un fotograf, care să ne facă fotografii sau un tablou. Cu cele mai frățești salutări, Iov I. Gheorghe. Mult prețuit prieten, Se întâmplă, spre durerea multora, că de unde nu te aștepți, de acolo vine câte o mare scârbă sufletească. Nu mă așteptam ca în sufletul unui prieten să aștern un necaz, acum, când zic eu, că sunt călit și prea călit de viață, maică-mea își trăiește ultimele zile și de mine întreabă mereu. Sunt pe locul și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]