4,770 matches
-
ceva timp despre minesă știi că nu am amuțit sunt chiar bine.îngerii au cernut zăpezi ca-n basme peste mineși-o zână prea frumoasă c-o baghetă m-a întinerit.știi zilele s-au transformat în fecioare visătoareademenindu-mă să mă scald în lava unui vulcannopțile au devenit dintr-o dată prietenoase asemeni altarelor unde rugăciunile au harah și inima din piept îmi tresaltă grăbităparcă ar fi o copită de cal la trap alergânddacă ar fi pusă la jug ar ara hectare într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
cireș cu fructe gustoase al mătușii Mărioara, care l-a ispitit pe Nică să-i culeagă roadele, la pupăza gălăgioasă care-l trezea o dată cu zorii și care trebuia vândută la iarmaroc, la lacul în care șturlubaticul Nică prefera să se scalde neglijându-și datoria de a-și supraveghea frații mai mici, ba chiar și aruncând un ochi imaginar către lupul ce cânta la geamul iezilor cu scopul de a-i păcăli, până la alte scene reprezentative pentru opera autorului, iată cum au
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
cu aripi, zori de zi, Și luna-n aura sa blândă-l cuprinde în vecii. Iubita-n înger mistuindu-l în basm cu-al său amor, El glasul lirei-i o dezmiarda-n nestinsul foc de dor. În cuget își scălda fierbinte și imnuri și povești, Pe buze însetate-i pildă prin vetre țarănesți. A fost odat' un visător, un bard al conștiinței, Și a rămas nemuritor prin cartea suferinței, Românilor le este-n veci altarul sfânt al limbii, Română este
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
lui Dumnezeu îi place”. Creând într-un spațiu cald, simplu, curat, într-o casă în care se simte de la o poștă optimismul, dragostea, armonia și respectul, unde din fiecare colțișor zâmbește frumosul și liniștea spre o panoramă de vis - Mediterana scăldând țărmul, faleza care este, mai ales în perioada estivală, ca un furnicar, adevărat paradis al turismului insular, Kato și Pano Pafosul, cuprinse integral în patrimoniul UNESCO, toate, deschizându-se ca un evantai sub privirile noastre din locul în care este
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
Autorului fulger ghem de frică cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă în laptele amiezii cu adevăruri în doi peri dacă nu înfrunți un risc ți-a secat vigoarea parcă duc în spate câte-o zarcă perceptorii de la fisc Referință Bibliografică: primăvară fără cuc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366587_a_367916]
-
de azi, cu strălucirea lui îmbietoare Nu rânduielile împlinite la îndemnurile exterioare Ci undele inimilor care în salve succesive de lumină Trimit spre ceruri , în cântări dragostea lor divină. Nu buzele uneori mincinoase, cu rostirile venale Prefăcătoria, ci gândurile profunde, scăldate-n osanale Vrea Domnul, să fim noi înșine, și mai dorește încă Să nu ne îndoim, credința să ne fie tare ca o stâncă. E vremea s-a zis, ca cei ce sunt azi contemporani Să treacă peste tot ce
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
putea fi salvat, dacă oamenii ar fi mai înțelepți și mai chibzuiți. Și dacă nu de la copii, de unde ar mai primi înțelepciunea și chibzuința? Următoarea povestire ne aduce aminte de episodul humuleșteanului intitulat la fel, în care Nică merge la scăldat. Povestirea are ca și cadru de desfășurare lumea satului și pare a fi chiar o amintire a autorului. Ca protagonistă este “Muma Maria, poreclită de tot satul Muma Fâța, pentru că era foarte iute, la cei peste șaizeci de ani ai
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
trecut prin asemenea întâmplări și poate tocmai de aceea, glasul amintirilor ne cheamă cu voce ascuțită. Câțiva puști iau drumul scăldatului la Gilort, meleag mirific cu un zăvoi, cu o pădurice de plute, sălcii și răchite. Acolo copiii pescuiesc, se scaldă ori fac plajă, revenind acasă doar cu vreo câțiva chitici pe care-i înfulecă bucuros, cățelul. “Ecranul fermecat” este o istorisire contemporană despre binefacerile și atracțiile internetului. Intrând prin intermediul sticului, la propriu și la figurat, în “Poveștile Junglei”, Tudor, abia
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
o ceașcă de cafea zace prea dulce în prea diminețile tale așa cum vine nefericirea mă atingi ca pentru ultima dată o mână lipicioasă îmbrățișează patul adulmeci sfântul ropot de ploaie nu înțeleg nimic de ce să tac? pe unde să mă scalde cerul? certuri nostalgice împarte clipa una ție două mie nu sta mă zgribulit nu-ți manifest ură nu-ți place plăcutul privit în barbă lemnule sfântule mortule întorci capul după moarte cică să taci șerpuit în dâra mea de parfum
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
-l îngrop, ca la-nviere să sară sprinten în picioare... Acoperă cadavrul, apoi o ia la fugă.) Scena 4 (Glasul de tunet al Domnului îl încremenește) Glasul Domnului: Unde-ai pornit în fuga mare tu-ntruchipare-a rătăcirii? Ai mâinile scăldate-n sânge, iar firea ta-i dușmană Firii... Credeai că poți să te ascunzi de ochiul meu preavigilent, când sângele lui Abel strigă că te-ai purtat ca un dement? (Cain tremură și cade cu fața la pământ, murmurând: Îndurare, Doamne!) Glasul
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub umăr de deal preludiu de viață ce prinde alene contur prin frunza de-alun răzbate un cânt de caval scăldându-mi întreaga ființă în aerul proaspăt și pur. Gândul mă poartă spre tine, te mângâi, te-ador te-aș strânge în brațe, săruturi ți-aș da și iubire... sunt suflet de floare născută din lacrimi și dor și-n dulce
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
și parcă atunci când începea el să cânte seara pe uliță sau la marginea râului unde se duceau să privească stelele în nopțile senine, cântau toate păsările din pădure împreună cu el. Erau mai mulți copii și mergeau la râu să se scalde, sau să caute licurici printre rădăcinile putrezite ale unor copaci bătrâni. Zgârmau cu un băț în praful maroniu și umed de rădăcini putrezite. Găseau licurici și umpleau vârfuri de rămurele, apoi se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
fie domesticită libertate știută de toți și doar strigată de mine. Totul e sugrumat și răsucit de personaje interminabile în măreția pașilor făcuți în fugă, din resturile rămase în urma lor...am cules prefăcătoria vieții cu gust și-am rămas goală. Scăldată în amorțitele lacrimi, am atins pământul, am izbit gura de el, am furat umanul doar pentru o clipă dar m-am retras rostogolită de regrete. Am început să pun întrebări legate de fericire. Răspunsul l-am găsit frânt în noroi
CURRICULUM VITAE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366738_a_368067]
-
toamna nimănui și eu le visez în somn, în costum măreț de domn, în costumul Lerului dorm pe prispa cerului și visez copilării, fete îmbrăcate-n ii, moșii satului la sfat, mama la dereticat, tata la coasă-n grădină, casa scăldată-n lumină, cerul tremurând prin ramuri, fulgi de nea venind pe geamuri, eu copil pe doi cai suri, îmbrăcat în dulci armuri, cu pușculița-n șerpar, un voievod viteaz ce par, iau din sanie un bici și mă bat cu
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NATURĂ Autor: Ada Segal Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului FRUNZĂ Tinerețe-nveșmântată În verde strai de primăvară, Parfumul florilor mângâie, Trupul fraged de fecioară. Roua dimineții o scaldă În srăvezii mărgăritare, Și îi imbujorează fața O rază gingașă de soare. O șuviță, împletită, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitură fără note, Pe coroana pomilor... Vioara vântului și-a ploii, Romanța pădurilor. Anotimpurile
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
moment cu altul în care domnișoara Iulia se răzgândea, se întorcea plângând în clasă, ne săruta pe obraji pe fiecare, iar domnul Arsu îi săruta mâinile amândouă. Degeaba! A plecat și plecată a fost. Zadarnică orice închipuire, suflete al meu scăldat în lacrimi și parfum de liliac! -sfârșit- Referință Bibliografică: DOMNIȘOARA IULIA-3 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
destule despre dumneavoastră din multele interviuri pe care le-ați dat - două publicate și în revista Destine Literare. Acum, eu vreau sa va pun alt fel de întrebări, dar nu știu cu ce să încep ... Gata, am găsit ! - V-ați scăldat în Cerna și în Olteț ? FS : Toată vara, când eram copil, mă bălăceam în apă. Ne scăldam, colegii de clasă sau prietenii de pe aceeași stradă (cea care ducea la Stadion) în Olteț la locul numit „Râpă” (un mal abrupt, unde
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Literare. Acum, eu vreau sa va pun alt fel de întrebări, dar nu știu cu ce să încep ... Gata, am găsit ! - V-ați scăldat în Cerna și în Olteț ? FS : Toată vara, când eram copil, mă bălăceam în apă. Ne scăldam, colegii de clasă sau prietenii de pe aceeași stradă (cea care ducea la Stadion) în Olteț la locul numit „Râpă” (un mal abrupt, unde ne dădeam întâlnire) și la confluența Cernei cu Oltețul. Ultimul era admirabil pentru că distingeam două curente de
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Reginei. Această zi are asumată obligația ca nici o iubire să nu fie contrazisă. E ziua în care toamna curge în aur și crizanteme ca să laureze toate iubirile! E o zi în care toamna arată că-i făurită din aur, ca să scalde obrazul Reginei noastre. E ziua crizantemelor ce umplu brațele Reginei, a cocorilor ce scriu pe cobalt, sus pe sub nori, șiruri de „V”, care-nseamnă „Vivat!”. E ziua Reginei! Minunată și sacră sărbătoare a românilor! Ziua Reginei, noi o rezumăm în
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
parfumul lor. Mai târziu am regretat că nu am cumpărat câteva sticle, însă ne-a fost frică să nu ne încărcăm cu bagaje de mână pe care trebuia să le cărăm după noi o zi întreagă. În acest loc edenic, scăldat în soare, așezat pe locul cel mai înalt și dominând peisajul, dar în imediata vecinătate a mării de care îl desparte doar faleza, se înalță Castelul, clădirea centrală și cea mai importantă. Așezarea terasată pe malul mării este o splendoare
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > AMINTIRI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață; Din toate vom putea să dăm prinos Divinului ce binele ne-nvață... Născute sunt, cândva, de la strămoș Ori de la cel ce mult ne-a dat povață; Sunt amintiri scăldate în frumos
AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365756_a_367085]
-
Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață; Din toate vom putea să dăm prinos Divinului ce binele ne-nvață... Născute sunt, cândva, de la strămoș Ori de la cel ce mult ne-a dat povață; Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață... Vin altele din fructul cel zemos, Din trup și gură pline de dulceață, Izvoare au în suflet generos, În munți și mări, în locuri cu verdeață; Sunt amintiri scăldate în frumos
AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365756_a_367085]
-
Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață... Vin altele din fructul cel zemos, Din trup și gură pline de dulceață, Izvoare au în suflet generos, În munți și mări, în locuri cu verdeață; Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață. Referință Bibliografică: AMINTIRI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 712, Anul II, 12 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365756_a_367085]
-
a explicat bunica". Iarna, găinile din ograda bunicilor își împart mâncarea cu vrăbiuțele flămânde, comunicând în limba lor păsărească. Mai văzuse vrăbiuțe și în parcul de la Far unde se adunau la fărâmiturile aruncate de copii. Vara, în zilele călduroase se scăldau în apa din bazinul fântânii arteziene. Vrăbiuțele se certau mai tot timpul, gureșe cum sunt, pe câte ceva...totuși erau vesele și zglobii. Cele patru rândunici semănau cu cele care își construiseră cuibul, deasupra ușii apartamentului bunicii de la oraș, în primăvara
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
de diamante strălucitoare. Privesc fascinată bobul de rouă din corola unui crin în care se răsfrânge o rază de soare...Și ...printr-o minune parcă, bobul de rouă a devenit Curcubeu irizat cu sclipiri de diamant. Pășesc desculță pe iarba scăldată de rouă, ce abia se trezește... Aerul vibrează în jur de atâta emoție și frumusețe sublimă...Grădina revine la viață. Se simte parfumul dulce-suav, al iasomiei... M-am trezit în zori pentru a vedea zânele ce dorm peste noapte în
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]