3,072 matches
-
până la retragerea pașaportului; colegul de activism anti-McCarthy și soțul ei, matematicianul Chandler Davis, a făcut și câteva luni de pușcărie politică. Toate aceste experiențe ale unei reale lupte politice au determinat-o pe distinsa autoare și profesoară să fie destul de sceptică la adresa pretinselor activisme de campus (de multă vreme lipsite de orice risc); pe plan academic, o viață de muncă acerbă și solidă, în răspăr cu tot ce era conservator și mediocru, în spiritul primei generații de la Annales, precum și în spiritul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prin tot mai alexandrine jocuri deconstructiviste, postmoderniștii împlinesc o funcție vitală în marele proces de regândire permanentă a fundamentelor culturii și societății; când postmodernismul devine exclusiv autoreferențial și conformist - „disciplinându-i și pedepsindu-i” până și pe militanții săi ocazional sceptici sau șovăielnici -, acest curent devine la fel de conservator (și eventual reacționar) ca și adversarii săi. Singura speranță se leagă de extrema eterogenitate a postmodernismului, din care se nasc din când în când și tensiunile creatoare, autocriticile, vectorii ieșirii din impas. Din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
parabolic formează o tipologie a itinerariilor individuale de ajustare la tiranie, bazată pe cazuri pe care le cunoscuse direct; polonezii și cei familiarizați cu istoria poloneză recunosc ușor personajele reale care l-au inspirat pe Mißosz, de la Koßakowski (acest mare „sceptic fascinat de credință” - formula e a lui Kenneth Minogue -, convertit succesiv la stalinism, revizionism marxist, conservatorism și catolicismul pe care-l combătuse în tinerețe pe terenul unei opoziții tomiste între rațiune și credință) la Zbigniew Herbert (inițial cu totul de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
astăzi. De ce reflexologia are efecte binefăcătoare asupra sănătățiitc "De ce reflexologia are efecte binef\c\toare asupra s\n\t\]ii" Depindem într-o măsură atât de mare de medicamente, operații chirurgicale și tratamente speciale pentru diverse afecțiuni, încât oamenii sunt sceptici când vine vorba de o metodă atât de simplă precum reflexologia. Desigur, există numeroase teorii care explică funcționarea ei și modul în care aceasta acționează. De exemplu, Alice Bailey ne vorbește despre corpul „ezoteric”, o rețea de canale fine care
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
gingiilor, în spatele măselei de minte, aproape de falcă. Atunci a fost prima oară când a putut să audă, după ani de zile de surzenie. S-a bucurat atât de tare, încât a început să danseze în cabinet, în extaz. Un pacient sceptic a fost vindecat de surditate după 39 de ani O doamnă de 45 de ani care era surdă de la șase ani a intrat în cabinetul unui specialist în terapia zonală. Când doctorul a început să-i maseze palma cu un
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vînătorilor de balene? Capitolul LXXXII IONA DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC în capitolul precedent s-a vorbit despre versiunea istorică a legendei lui Iona; unii nantucketezi o privesc însă cu oarecare neîncredere. Dar au existat și anumiți greci și romani sceptici, care, spre deosebire de ortodocșii din vremea lor, au privit la rîndu-le cu neîncredere povestea despre Hercule și balenă și povestea despre Arion și delfin; și totuși, îndoielile lor n-au putut împiedica supraviețuirea acestor legende. Un bătrîn vînător de balene din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
știință a naturii sunt împărțite, va putea întări îndoieli cu privire la posibilitatea de a desprinde din opera lui un punct de vedere cât de cât conturat asupra naturii și particularităților științei exacte. Nu puțini comentatori par să încline spre o concluzie sceptică în această privință. Referindu-se în primul rând la CRP și Pr., fără a face însă abstracție de Pmsn, Hansgeorg Hoppe apreciază încercarea de a formula un concept kantian al fizicii propriu-zise drept lipsit de perspective. „Kant - scrie el - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
delimitare față de o filosofie a naturii de tradiție carteziană sau wolffiană și față de punctul de vedere al acelor fizicieni care, urmându-l pe Newton, socoteau că ele pot fi derivate din observarea faptelor prin inducție. Kant a avut o atitudine sceptică față de orientarea pur raționalistă, proprie vechii filosofii a naturii. El a insistat asupra vanității pretenției de a obține cunoștințe despre legile particulare ale naturii pe o cale pur rațională. În capitolul din CRP, „Disciplina rațiunii pure cu privire la ipoteze”, Kant înfățișează
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în sensul că principiile ei nu vor putea fi explicate prin principii mai generale. Ea va înfăptui unificarea cunoașterii, permițând derivarea tuturor legilor fizice particulare 20. Criticii fundamentalismului din rândul fizicienilor și al filosofilor științei se raportează astăzi în mod sceptic la supoziția că cercetarea naturii ar trebui orientată de un țel încorporat într-un ideal universal al cunoașterii, de genul celui formulat de Kant sau Einstein. Nancy Cartwright, bunăoară, opune fundamentalismului punctul de vedere particularist conform căruia lumea fizică este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lipsei de spirit. Intelectuali rafinați freamătă când citesc o propoziție cum este cea a lui Cioran: „În afară de poezie, metafizică și mistică nimic n-are nici o valoare.”24. Aceasta este, totuși, o remarcă ocazională a unui gânditor altminteri dubitativ, relativist și sceptic, chiar dacă ea sugerează că a gândi sub semnul rațiunii înseamnă a gândi sub semnul mediocrității. Surprinzător mi se pare însă ecoul puternic pe care l-a stârnit, după 1990, publicarea unora dintre „cugetările” lui Petre Țuțea, nu puține pătrunse de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Sufletul/Sinele Superior al unei persoane știe că aceasta are nevoie de vindecare, atunci va atrage Reiki În corpul ei energetic, depășind orice Împotrivire conștientă. În ceea ce mă privește, atunci cînd fac demonstrații publice de Reiki, Întîlnesc deseori oameni foarte sceptici care, evident, nu cred că Reiki ar putea să funcționeze. Totuși, dacă Îi conving să mă lase să Îmi așez mîinile pe umerii lor pentru a vedea dacă Reiki va curge, ei sînt, aproape fără excepție, uimiți de rezultate, fiind
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
importantă, Întrucît procesul de inițiere În fiecare nivel Reiki creează o legătură profundă Între un Maestru și un student. Prin urmare, este esențial ca acordajul să fie realizat de către cineva care Întruchipează energia Reiki. În Occident, avem tendința să fim sceptici față de ceea ce nu poate fi explicat, iar o experiență spirituală sacră care te Înzestrează cu Reiki pentru tot restul vieții ar intra, În mod sigur, În aceeași categorie. Trebuie să te simți confortabil din punct de vedere personal și energetic
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
referi la acțiuni întreprinse într-un scop bine determinat, dar evocă, deopotrivă, operațiunile militare. Aceasta demonstrează, fără îndoială, influența exercitată de Freud, care, după cum subliniază McWilliams (1994), aprecia metaforele militare și le utiliza adeseori încercând să câștige încrederea unui public sceptic în privința metodelor psihanalitice. Pentru a desemna mecanismele de apărare sunt utilizate și alte cuvinte. Astfel, în dialogurile lui Sandler cu A. Freud apar termeni precum „tipuri” sau „moduri de apărare” specifice, cu referire la diversele forme pe care le poate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al temerilor sale”. Respingerea de către pacient a interpretării date de psihanalist și potrivit căreia el ar dori moartea tatălui ilustrează cel de-al doilea aspect al mecanismului denegării. Comentând reacția pacientului, Freud afirmă: „Pacientul este foarte emoționat, dar și foarte sceptic (...). Pacientul admite că toate acestea sunt destul de plauzibile, dar firește că nu este deloc convins” (1909b/1979). Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Potrivit lui Freud (1925a/1987), negarea este un substitut de nivel superior
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe 6 martie 1938, cu participarea reprezentantelor Consiliului Național al Femeilor Române și ale Grupării Naționale a Femeilor, Alexandrina Cantacuzino aprecia că lupta pentru drepturi egale, subestimată și de multe ori ironizată de sceptici și de conservatori, a dat până la urmă roade: Credeți că noi am contribuit puțin la transformarea structurii noastre politice și sociale când zilnic ne ridicam în contra politicianismului nenorocit, în contra risipei banului public, când ceream o întoarcere spre creștinismul curat și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un obiect nezburător, apărut în 1992. A colaborat la „Graiul Maramureșului” și „Clipa zilei” din Baia Mare. Prozele scurte din cartea de debut, dar cu precădere acea „o sumă de proze” din Alergând prin sine (1995) surprind prin supunerea unui moralism sceptic, malițios, descins direct din Teodor Mazilu, la bizarele „rigori” ale unei arhitecturi epice sui-generis, voit haotică, ostilă oricăror reguli de perspectivă și de construcție. Teme și motive dintre cele mai diverse, chiar și din domeniul politicii românești „la zi”, fac
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
înțelesul dorului de neființă, asumat de Eminescu, Vasile Pârvan sau Lucian Blaga, cei care - nu întâmplător - „inițiază în literatura și cultura noastră curentul către obârșiile cele mai îndepărtate ale mitului zamolxeian, regăsit în temperamentul și în subconștientul rasei”. O viziune sceptică asupra lumii filtrează și fragmentele memorialistice sau confesive pe care poetul Timpului înalt le-a risipit în ultimii săi ani de viață în presa românească din exil, cu deosebire în lunarul „România” din New York. SCRIERI: Figuri și cărți, București, 1922
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
Ștefan Mironescu asigură, pe de o parte, romanul geloziei bine temperate și al suferinței nobile, pentru ca, de cealaltă parte, să exprime sentințele cvasiclișeizate ale specificului național. Situat, într-un fel, între opțiunea Marghiloman și opțiunea Ionel Brătianu, el ilustrează principialitatea sceptică a omului superior, demnitatea de castă, ironia comprehensivă și patriotismul cel mai onorabil, pe cât de discret, pe atât de ferm. Câte idei, atâtea verdicte la Ștefan Mironescu, cea mai atașantă figură a cărții: „mulțimea noastră a fost, într-o măsură
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
Dând imediat crezare oricărui zvon rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea, lăsând să se insinueze bănuiala interesului propriu asupra oricărei fapte bune, mai este de mirare că în permanență suntem sceptici și blazați?”; „Pun excelența pamfletului nostru în relație cu semnele civilizației insuficiente [...] excepțiile fiind în țara noastră mai multe ca regula” ș.a.m.d. Ivona (Yvonne) e feminitatea cuminte și intelectuală, parcă anume făcută pentru a fi părăsită, ființa naivă
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
la nivelul vieții cotidiene. Asupra acestui aspect vom reveni în contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea de a spune despre ceva că este real devine ea însăși problematică, în condițiile în care validitatea sau autenticitatea dimensiunilor realității nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
într-un anumit timp și spațiu. Această perspectivă urmărește identificarea „relațiilor de forțe” care se articulează și se rearticulează permanent, dând naștere unor structuri - cognitive, organizaționale sau sociale - „cu geometrie variabilă” (Lipovetsky, 1996). g) Conversația lingvistică este, în opinia postmoderniștilor sceptici, singura realitate despre care putem vorbi. Universul cunoașterii este, la rândul său, un univers al discursurilor, un exercițiu de „punere în limbaj”. „Comunitățile de discurs” sunt singurele realități în cadrul cărora se poate vorbi despre înțelegere, despre acțiune cu sens. Discursul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
noilor tehnici de comunicare; - de aceea, nu există o realitate infailibilă: tot ce facem astăzi mâine poate fi perimat. Nu există nici o lege istorică a viitorului. Nu știm ce va fi mâine. Chiar dacă ideile lui Kupffer merg către specificul postmodernismului sceptic, ele sunt relevante din punctul de vedere al contextului în care se poate produce un nou tip de discurs pedagogic. 3. Noile teorii din cadrul științelor: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate”tc "3. Noile teorii din cadrul științelor\: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate”" În
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunt mai greu de evaluat. Betts (2000), deși recunoaște necesitatea strategiei ca ingredient pentru a eficientiza războaiele din punct de vedere politic și a le justifica din punct de vedere moral, de a lega mijloacele militare cu scopurile politice, este sceptic asupra rolului strategiei ca instrument al victoriei (Betts, 2000, p. 5). El argumentează că strategia este o iluzie ce leagă mai degrabă politicile de operații și tactici decât pe acestea din urmă Între ele. În urma unei abordări critice, cu exemple
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o iluzie. O iluzie necesară Însă. Cea mai bună metodă de a evalua o strategie, consideră Betts, este analiza cost - beneficiu a rezultatelor, În urma aplicării acelei strategii. Un alt criteriu important, subiectiv Însă, este cel al credibilității unei strategii. Deși sceptică, analiza lui Betts este În concordanță cu linia Clausewitz - Lykke - Luttwak. El consideră că strategia este utilă dacă „planificarea În timp de pace acordă atenție atât limitării obiectivelor, cât și extinderii setului de mijloace” (Betts, 2000, p. 50). În final
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]