3,006 matches
-
ta cu tot?8 O delimitare geografică mai exactă a acestui spațiu în care Eminescu s-a mișcat cu mare ușurință părăsind incinta casei tot mai des și tot mai atras de misterele codrului, de unduirea lacului și de depărtarea schitului Agafton își găsește corespondentul în suprema înflorire în sufletul copilului 9 a tot ceea ce semnifică misterul adânc al ruralului: a trăi la sat înseamnă a trăi în zariște cosmică și în conștiința unui destin emanat din veșnicie 10. Dacă fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
La început pe drumul cunoscut, mai apoi pe cărări tăinuite, numai de el știute, zăbovind prin zăvoaie și ascultând freamătul codrului, pentru ca să ajungă în cele din urmă să traverseze drumul Sucevei și s-o pornească spre mătușile sale de la Agafton. Schitul acesta singuratic a avut printre maicile sale două dintre surorile Ralucăi: Olimpiada 28, femeie citită și inteligentă, care a și ajuns stareță, și Fevronia, care se remarca prin firea ei originală, căci s-a fotografiat 29 spune Matei într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune același Matei stătea mai mult la Fevronia. Încă mai era vremea când le spuneau moșnegii povești 33. Nici nu se putea altfel, căci întemeierea schitului sta ea însăși sub semnul legendei: biserica cu patronul "Sf. Voievozi" este întemeiată în anul 1780 de către un monah, anume Agafton care trăia în schitul Monastirea Doamnei. Monahul Agafton, umblând prin acești codri după bureți și înnoptând, a stat în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
era vremea când le spuneau moșnegii povești 33. Nici nu se putea altfel, căci întemeierea schitului sta ea însăși sub semnul legendei: biserica cu patronul "Sf. Voievozi" este întemeiată în anul 1780 de către un monah, anume Agafton care trăia în schitul Monastirea Doamnei. Monahul Agafton, umblând prin acești codri după bureți și înnoptând, a stat în mijlocul acestor codri sub un stejar mare și atunci a auzit cântându-se în acel stejar troparul sfinților Voievozi, repetându-se cântarea acestora consecutiv până de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
al altor copaci a rădicat biserica ce este astăzi cu numele "Schitul Agafton". Sfânta masă a acestei biserici este făcută din trunchiul (tulpina) acestui mare stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
numele "Schitul Agafton". Sfânta masă a acestei biserici este făcută din trunchiul (tulpina) acestui mare stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
biserici este făcută din trunchiul (tulpina) acestui mare stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh"; aceasta s-a început pe la anul 1840
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stejar, unde stătuse odinioară monahul Agafton 34. Aflăm din aceeași sursă cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh"; aceasta s-a început pe la anul 1840 și s-a sfârșit după doi ani când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cum a ajuns Agaftonul schit de maici: prin anul 1814 monahiile Pisoschi, venind de la Schitul Orășeni, comuna Cristești, Botoșani, la acest schit au făcut ca monahii (călugării) să părăsească schitul și astfel s-a întemeiat și s-a populat acest schit cu maici, zidindu-se și biserica mare din deal cu patronul "Pogorârea Sfântului Duh"; aceasta s-a început pe la anul 1840 și s-a sfârșit după doi ani când s-a și sfințit; în timpul acela era 160 de călugărițe 35
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lucrurile s-au petrecut astfel, stau mărturie alte câteva informații din 1909. Această biserică nu posedă nici o avere, ea se întreține de enoriași, iar preoții cari au servit au fost: întâi Preoții călugări [...] trimiși spre administrarea moșiei donate de Ipatie schitului Gorovei 6. Au slujit pe urmă acestui lăcaș: preoții Vasile, Nicolae Cocoranul, Enacache Leca și Mihai Georgeanu, despre care aflăm că a fost caterisit și condamnat la 6 luni și o zi închisoare pentru cununie fără acte7. Se va cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
altă catagrafie, făcută cu optsprezece ani înainte, în 1820, vorbește despre ipoteșteni că au loc de hrană [...] făcând și alișveriș cu târgul Botoșani, fiindu-le cu apropiere 9. De remarcat faptul că întreaga zonă a Botoșanilor a fost presărată de schituri, biserici și mănăstiri. În familia mamei poetului exista o propensiune aparte către cele duhovnicești. Datorită lipsurilor materiale sau din impulsuri naturale, destui dintre frații și surorile Ralucăi au îmbrățișat această cale; unii au făcut-o cu mai multă credință, alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ipotești, iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
părinții ei, aga Doxachi Hurmuzachi și soția acestuia, Ilinca; Nicolae și Alexandru Isăcescu stăpâneau și ei o pătrime din Ipotești. Aici însă intervine o donație: Alexandru, la 17 iulie 1843, făcuse un testament, prin care dăruise partea sa din Ipotești schitului Gorovei, din ținutul Dorohoiului. La vremea respectivă, erau obișnuite aceste danii. În 1840, de exemplu, stolnicul Mihalachi Mavrodin, căsătorit cu Maria, sora Ralucăi Eminovici, a dăruit și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
făcuse un testament, prin care dăruise partea sa din Ipotești schitului Gorovei, din ținutul Dorohoiului. La vremea respectivă, erau obișnuite aceste danii. În 1840, de exemplu, stolnicul Mihalachi Mavrodin, căsătorit cu Maria, sora Ralucăi Eminovici, a dăruit și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură, pe lângă faptul că partea lui Alex. Isăcescu, dăruită de acesta schitului, avea câmp mai mult [...]. Câștigul ce trebuia să-l plătească Gh. Eminovici pentru partea din Ipotești a schitului Gorovei era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură, pe lângă faptul că partea lui Alex. Isăcescu, dăruită de acesta schitului, avea câmp mai mult [...]. Câștigul ce trebuia să-l plătească Gh. Eminovici pentru partea din Ipotești a schitului Gorovei era de 2.200 lei pe an13; Al treilea stăpânitor al ultimei pătrimi din această moșie era pitarul Nicolae Albotă, părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură, pe lângă faptul că partea lui Alex. Isăcescu, dăruită de acesta schitului, avea câmp mai mult [...]. Câștigul ce trebuia să-l plătească Gh. Eminovici pentru partea din Ipotești a schitului Gorovei era de 2.200 lei pe an13; Al treilea stăpânitor al ultimei pătrimi din această moșie era pitarul Nicolae Albotă, părintele și epitropul răposatei clironomilor Zmarandei Romanesei 14. Individualizate după cum am arătat, aceste părți din Ipotești au avut, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
văzut că, pe vremea când Gheorghe Eminovici a cumpărat jumătate din Ipotești, o pătrime din această moșie era stăpânită de frații Isăcești, anume de călugărul Alexandru și fratele său Nicolae. S-a arătat apoi că Alexandru Isăcescu lăsase prin testament schitului Gorovei partea sa din Ipotești, parte care în 1864 a fost secularizată, devenind proprietate a statului. Cât privește cealaltă parte, rămasă lui Nicolae Isăcescu, ea a fost lăsată moștenire nepoților săi, Iordache și Alecu (Alexandru) Isăcescu. Iordache Isăcescu a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și Teodor Silion (soția sa lasă un testament olograf) partea pe care aceștia o stăpâneau în indiviziune cu cumpărătorul, cu prețul de 196.000 lei50. Astfel, el devine stăpân atât pe Ipoteștii-Eminovici, cât și pe Ipoteștii-Isăcescu, exceptând, desigur, pătrimea donată schitului Gorovei de către călugărul Isăcescu (devenită proprietatea statului). Prin actul de donație, autentificat de Tribunalul Botoșani sub nr. 8691 din 9 septembrie 1920 și transcris cu nr. 2162 din aceeași dată, Gheorghe Isăcescu a donat moșia Ipotești, care i-a rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
inocenței inventive. De aici a pornit și Eminescu. A tânjit la copilărie până la finalul scurtului său timp al trecerii prin lume; înaintea morții ar fi vrut să audă, cu gândul curat al poetului-copil, cântându-se Lumină lină, ca la Agafton, schitul din apropierea Ipoteștilor, unde, la o șezătoare, poetul a auzit povestea lui Călin. Eminescu n-a uitat niciodată Ipoteștii, cum n-a uitat nici întâia iubire trăită aici. Mai mult, aceasta va constitui un subiect privilegiat al creației sale poetice, precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Uite, așa, din toate, rămâi un singuratic ! Eu nu, vă am decât pe dumneavoastră, primesc scrisori, întocmesc răspunsuri, și când voi pleca, totul va fi aruncat. Ce-i de valoare vor lua care vor nimeri. Căminul dvs. este lângă un schit de călugări, simțiți binefacerile bisericești? am întrebat-o. Da, de mânăstirea de lângă noi ne desparte doar gardul, dar să nu vă închipuiți că ne este de vreun folos, ne-a precizat doamna. Este mănăstire de călugări tineri, cu mașini mici
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nici pe lumea cealaltă!"... ÎNTÂLNIRE CU SADOVEANU lui Vasile Gh. Popa 1956. Început de octombrie. Auriu. Liniștit. Cald. Munții Neamțului par încremeniți sub desmierdările toamnei. Soarele urcă spre cumpăna bolții, cercetându-și pe furiș chipul obosit în oglinda lacului de lângă Schitul Vovidenie. Am vorbit cu Dumnealui!, îmi zice starețul Melchisedec. Te primește! E chiar curios să te vadă, auzind că ești licean de la Fălticeni, unde-a învățat și dânsul și unde-a stat multă vreme și-a scris un vraf de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la imperiu, în defavoarea românilor și în folosul elementelor alogene, cu precădere coloniști austrieci, germani și evrei, aduși din interiorul imperiului, îl constituie evoluția și soarta Fondului Bisericesc. Constituit, oficial, la 19 iunie 1783, prin secularizarea averilor celor 17 mănăstiri, 15 schituri și 4 sihăstrii ale căror danii domnești și boierești cuprindeau două treimi din suprafața Bucovinei și numeroase moșii și bunuri în restul Moldovei și Basarabiei Fondul Bisericesc cuprindea, inițial, 267 moșii, terenuri arabile, păduri, fânețe, braniști, râuri și heleșteie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
2001. Articolul 23 (1) Structurile reprezentative ale unităților de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafețe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: ... a) centre eparhiale, până la 100 ha; ... b) protoierii, până la 50 ha; ... c) mânăstiri și schituri, până la 50 ha; ... d) parohii și filii, până la 10 ha. ... ---------- Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
1) În aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ... , republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere și eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, mănăstirii, instituției de cultura și învățământ, Academiei Române în limita suprafețelor pe care le-au avut în proprietate, chiar dacă terenurile sunt situate pe raza mai multor localități sau județe. ---------- Alin. (1) al art. 29 a fost modificat de pct. 32 al
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]