2,482 matches
-
spre est a fost tăiată de lucrările de amplasare a podului. Diametrul la gură, pe axul N S este de 2 m. În profil se observă două lentile de cenușă succesive, separate de un strat destul de compact de cochilii de scoică. Fundul gropii, de asemenea, este acoperit de un strat compact de cochilii de scoică. În umplutură se remarcă numeroase fragmente ceramice și de cărbune și un gratoar pe capăt de lamă. II. UNELTE ȘI ARME II.1. Unelte și arme
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe axul N S este de 2 m. În profil se observă două lentile de cenușă succesive, separate de un strat destul de compact de cochilii de scoică. Fundul gropii, de asemenea, este acoperit de un strat compact de cochilii de scoică. În umplutură se remarcă numeroase fragmente ceramice și de cărbune și un gratoar pe capăt de lamă. II. UNELTE ȘI ARME II.1. Unelte și arme de piatră Ordonarea generală a uneltelor a fost făcută după clasificarea folosită de Victor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
corpurilor solide, lichide, gazoase; lupă; busolă; microscop; • mijloace audiovizuale videocasete și CD-uri cu filme didactice de cunoașterea mediului; folii pentru retroproiector etc.; • mulaje: animale domestice, sălbatice, dinozauri, pești, insecte etc.; • mulaje (corp omenesc, organe interne); • ierbar • insectar • colecții: pene, scoici, roci etc.; • diorame cu medii de viață; • machete de mijloace de locomoție și transport, semne de circulație etc.; • glob pământesc etc. • material grafic planșe (anotimpuri, mijloace de locomoție, fenomene ale naturii, activități specifice omului în diferite anotimpuri, meserii, ferma cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
început au fost folosiți coloranți minerali conținuți în diverse argile, dar culorile erau limitate și rezistențele coloristice inferioare. În etapa următoare s-au utilizat diverse plante, moluște și insecte. Se presupune că fenicienii au întrebuințat cei dintâi purpura extrasă din scoicile Murex, care trăiesc în estul Mării Mediterane. Ei striveau și frământau scoicile cu sare într-un cazan. Sub influența deshidratantă a sării se extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea colorantului se realiza
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
erau limitate și rezistențele coloristice inferioare. În etapa următoare s-au utilizat diverse plante, moluște și insecte. Se presupune că fenicienii au întrebuințat cei dintâi purpura extrasă din scoicile Murex, care trăiesc în estul Mării Mediterane. Ei striveau și frământau scoicile cu sare într-un cazan. Sub influența deshidratantă a sării se extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea colorantului se realiza la soare în prezența aerului. Pentru a obține 1 gram de purpură
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Sub influența deshidratantă a sării se extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea colorantului se realiza la soare în prezența aerului. Pentru a obține 1 gram de purpură erau necesare circa 10000 de scoici. Din punct de vedere chimic purpura este 6,6’-dibrom indigoul. Indigoul, cunoscut din antichitate în Egipt și India și introdus în secolul al XVI-lea în Europa, este unul din cei mai vechi coloranți naturali utilizați în scopuri textile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
despărțirea greșită un cal în buiestru, ca și când buiestru ar fi fost un substantiv precedat de prepoziția în. Nu numai cuvintele moștenite din latină prezintă astfel de segmentări greșite. Este bine-cunoscut cazul lui strachină, care are la origine cuvântul mediogrec ostrákinos „scoică“, cu pierderea lui o, considerat articol, în urma analizei greșite: ostrachină > o strachină. Târtan provine din germ. Untertan „persoană, supus austriac“, unde un a fost interpretat ca articol nedefinit. Există și cazul invers, când, în urma analizei greșite, articolul nehotărât o se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în largul mării, compunându-se cam din tot ce cuprindea magazia de alimente a unei corăbii: pește, carne sărată de porc, ceapă și... biscuiți marinărești. Totul fiert la grămadă. Melville, în Moby Dick, descrie un „savuros“ chowder: „... era făcut din scoici mici și zemoase, amestecate cu biscuiți mărunțiți, bucățele de carne de porc sărată, totul îmbogățit cu unt și puternic condimentat cu piper și sare.“ Însă atunci când acest haos culinar este intenționat, rețeta capătă alte valențe gastronomice. Pentru comparație, gândiți-vă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de jeleu de varză roșie (decorat cu puțină... drojdie de vin!) și de suc de căpșuni aromatizat cu piper. Majoritatea asocierilor marca Gagnaire pot părea șocante: stridii alături de pateu de ficat de rață și brânză Beaufort; stridii, somon și sfeclă; scoici Saint-Jacques cu garnitură de marmeladă de măr, banană, mango și lapte de cocos... Am descris toate aceste rețete folosind cuvinte precum „alături“ sau „cu“, dar în cazul constructivistei bucătării franceze, cum a fost ea caracterizată, totul seamănă cu arhitectura, dimensiunea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în sens modern, adică sub formă de foaie de plăcintă, în care se coceau diferite fripturi de carne. Când romanii au ocupat Grecia, au cucerit și plăcintele grecești, pe care au început să le facă folosind umpluturi din ce în ce mai diverse: pește, scoici, organe... Cato cel Bătrân a pomenit, în De Agricultura, una dintre cele mai populare plăcinte din vremea sa: placenta, care seamănă foarte mult cu plăcinta noastră de brânză. În consecință, credem că Radu Anton Roman ar fi trebuit să menționeze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dacă nu va veni ploaie, atunci «norocul grădinarilor!»“ (Din psihologia poporului român). Referindu-se tot la bucătăria țărănească, Radu Anton Roman lansează o întrebare căreia nu îi poate găsi răspuns; descoperind multe izvoare care pomenesc consumul destul de important de melci, scoici, raci și broaște în lumea rurală de pe vremuri și constatând dispariția totală a acestora din bucătăria țărănească a ultimei jumătăți a secolului XX (și disprețul față de astfel de „spurcăciuni“), domnia sa se întreabă: „Ce s-a întâmplat în mai puțin de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scară sociologică), o asemenea distanță față de bucate altfel gustoase, ieftine și la ndemână? [...] N-am putut detecta nici o cauză limpede.“ Nu există un răspuns la această întrebare, deoarece premisa de la care se naște întrebarea este eronată. țăranii români nu mâncau scoici, raci, melci ori broaște din cine știe ce rafinat interes gastronomic, ci pur și simplu din dorința de a „păcăli“ posturile, de a avea în farfurie ceva proteine de origine animală în lungile intervaluri de interdicții alimentare. De pildă, așa cum afirmă Mihai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de cei bogați în post.“ Un mitropolit din Tiflis (azi Tbilisi, în Georgia) a stat doi ani la mânăstirea Pângărații (din Moldova), cândva în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, și anual primea plocon, printre altele, o mie de scoici pentru zilele de post (informația apare în Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători). O mărturie la fel de importantă a fost culeasă de către Elena Niculiță-Voronca: „Peștele, demult, se mânca în post ca bureții.“ În continuare, anonimul povestitor găsește explicații mitico-fanteziste ale renunțării
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de post, dar de când l-a apucat un pește de deget pe Domnul Cristos și l-a încruntat de a curs sânge, de atunci nu se mănâncă.“ Pentru țărănimea săracă, peștele era mai dificil de pus în farfurie; de aceea, scoicile, melcii, racii ori broaștele, care erau la îndemână și, mai ales, nu costau nimic, au devenit „peștii“ amărâților. Ce aveau în comun cu aceștia din urmă? Aceeași „absență“ a sângelui, care trebuie înțeleasă ca absență a sângelui cald. Atunci când biserica
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pus broască-n gura mea - până târziu, în ziua de Sfântul Dumitru, când am gustat și eu un singur picioruț, de la un camarad italian. Avea o carne străvezie ca gelatina și mi a fost greață trei zile; încolo, era bună.“ Scoicile se mai mâncau și de nevoie, în perioadele de foamete: chiar relativ recent, adică în primăvara anului 1947, populația comunei Mălușteni din județul Covurlui a supraviețuit numai grație scoicilor din Prut, mâncate goale, căci țăranii nu mai aveau mălai. Până la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gelatina și mi a fost greață trei zile; încolo, era bună.“ Scoicile se mai mâncau și de nevoie, în perioadele de foamete: chiar relativ recent, adică în primăvara anului 1947, populația comunei Mălușteni din județul Covurlui a supraviețuit numai grație scoicilor din Prut, mâncate goale, căci țăranii nu mai aveau mălai. Până la a reveni asupra unora dintre bucatele țărănești descrise de Mihai Lupescu, trebuie să facem o paranteză. Potrivit lui Radu Anton Roman, „marea bucătărie țărănească“ ar fi originală în primul rând
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și multe alte specii mediteraneene), o cotriade bretonă (macrou, merlucius, sardină, adică pești ieftini, căci supa aceasta o făceau pescarii din ce le rămânea nevândut după o zi de trudă pe mare), o matelote din Normandia (diferite specii de calcan, scoici, creveți), o caldeirada portugheză (anghilă, merlucius, dar și homar, creveți, scoici), o uha rusească (începând din secolul al XVIII-lea, aceasta se face exclusiv cu pește, în special din specii de apă dulce), o kakavia sau o psarósoupa avgolémono de la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adică pești ieftini, căci supa aceasta o făceau pescarii din ce le rămânea nevândut după o zi de trudă pe mare), o matelote din Normandia (diferite specii de calcan, scoici, creveți), o caldeirada portugheză (anghilă, merlucius, dar și homar, creveți, scoici), o uha rusească (începând din secolul al XVIII-lea, aceasta se face exclusiv cu pește, în special din specii de apă dulce), o kakavia sau o psarósoupa avgolémono de la greci. Trebuie remarcat faptul că există și o variantă „nobilă“ a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
spaniolul berengena, care provine din arabă, din badinjan; anghinarea din Balcani a descins direct în paginile manuscrisului, numele provenind din grecescul ankinára, în timp ce italienii, care au primit o direct de la arabi, i-au păstrat și denumirea (carciofo, din arăbescul karciuf ). Scoicile (stridiile) sunt prezente în șase rețete inspirate de cărți de bucate italienești: în majoritatea cazurilor sunt fripte pe grătar, tehnică simplă recomandată încă de către Platin (Bartolomeo Sacchi), în 1474, în celebra sa carte De honesta voluptate, apărută la Roma. Alte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Valori, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol", 1935, p. 114) O astfel de interpretare complet neașteptată și contrară concepției cvasi-generale despre universul evocat în comediile lui Caragiale este oferită din perspectivă creștină de părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia: În scoica aceasta, a unei comedii aprige și ostile, lumea românească poate străbate veacurile în tot mărețul ei farmec, prevestind de aici, de pe pământ, din iureșul unei întâmplări mundane, paradisul a cărui nostalgie nu ne va cruța nicicând" (Steinhardt, Nicolae, Secretul "Scrisorii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru a crea Soarele și Luna. Un zeu mai important, îmbrăcat în veșminte strălucitoare, și altul umil și disprețuit, îmbrăcat în scoarță de copac, se oferă să îndeplinească această misiune. Au aprins un foc și au făcut pregătiri. Teccuciztecatl, zeul scoicilor marine, aduce ofrande prețioase, aur, pene de quetzal, ace de mărgean roșu. Al doilea, Nanahuatzin, nu oferă decât lucruri umile, trandafiri verzi, legați câte trei, și spini de agave pătați de propriul său sânge. Dar în fața focului care arde de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
să fie ridicol. În Mexic, nu i-ar trebui decât un costum de charro. un maya Sub un acoperiș din foi de palmier, viceprimarul Valladolidului ne vorbește despre Yucatan. Ne arată o bucată de rocă roz-gălbuie, calcaroasă, cu urme de scoici. Știu ce vrea să ne demonstreze. Altădată, a fost un fund de mare aici... Mâncăm friptură de cerb și ni se oferă o băutură parfumată, specifică locului, xtabentun. Interlocutorul nostru este îmbrăcat în alb, cum sunt îmbrăcați de obicei oamenii
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
văzut deloc porumb în Yucatan. Dar mirarea mea se pierde într-un accent mai forte al orchestrei care cântă "Această noapte, aici". Nu. Peste câteva minute vom pleca. Iau cu mine bulgărele de rocă în care se vede amprenta unei scoici, dovadă că Yucatanul este un pământ născut din apă. Și mă mai întorc o dată spre grota din apropiere, în apa verzuie a căreia ne-am uitat înainte de a veni la masă. o plantă "ciudată" Mirarea mea că n-am văzut
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de nici o retorică pentru a da un înțeles vieții. Trupul singur umple lacunele filozofiei. El găsește o mângâiere într-un adevăr care pe filozofi nu-i satisface: că există. Privesc o piatră gălbuie de Yucatan unde se văd urmele unei scoici ca și cum ar fi amprentele de soare și de ploaie ale "săptămînii aztece" care, iată, se apropie de sfârșit și mă gândesc cât de puțin ne trebuie uneori pentru o stare care solicită de obicei vorbe mari! Găsesc în nisip și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
moarte/ Dorm în același pat, atât de-aproape... / Singurătatea trece-atunci pe ape." Urma masa de prânz și o nouă rătăcire prin adâncurile parcului, care acum căpăta o nuanță de ambră și aur sumbru. Mă-ndepărtam atât de mult prin vasta scoică vegetală, prin labirintul de garduri vii, tufișuri de lămâiță și crânguri de liliac, înaintam atât de profund pe sub bolțile-ncîlcite ale brazilor și foioaselor, încît mă simțeam curând golit de memorie, de gândire și de limbaj, învățînd limbajul umbrelor și al
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]