85,183 matches
-
multă teamă decît de singurătate ce nu e decît plictiseală și tristețe". Cît privește modestia, fie că e autentică, fie că e mimată ("cea mai decentă dintre minciuni", o aprecia cu scepticism Chamfort), ea nu alcătuiește o calitate intrinsecă a scriitorului. A declara că apreciezi "în primul rînd"la un scriitor modestia e ca și cum ai spune că-i apreciezi "în primul rînd"ochii albaștri sau părul negru. Valorea estetică se poate asocia la fel de bine cu structurile psihologice ale umilinței ca și
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
și tristețe". Cît privește modestia, fie că e autentică, fie că e mimată ("cea mai decentă dintre minciuni", o aprecia cu scepticism Chamfort), ea nu alcătuiește o calitate intrinsecă a scriitorului. A declara că apreciezi "în primul rînd"la un scriitor modestia e ca și cum ai spune că-i apreciezi "în primul rînd"ochii albaștri sau părul negru. Valorea estetică se poate asocia la fel de bine cu structurile psihologice ale umilinței ca și cu cele ale orgoliului, aceste categorii interferîndu-se astfel încît s-
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
mici concentrate de lingvistică. De asemenea trebuie specificat că unele articole reprezintă, de fapt, succinte studii de ex. limbaj, lexicon, gramatică, sem(?), tranzitiv. Aproape fiecare articol este însoțit de ilustrări adecvate alese cu deosebită grijă din cei mai de seamă scriitori... Celui care consultă D-ul nu-i va scăpa elementul estetic de bună calitate care îl întîmpină în special la articolele de poetică, de stilistică, de naratologie etc. Socotim, de asemenea, că este de reliefat că informațiile din articole nu
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Romeo și Julieta folosindu-te de clișeele telenovelei. Dacă Dumas nu ar fi scris nimic decît romanul intitulat Cei trei muschetari poate că ar fi meritat, într-adevăr, toate acele etichete care-i sînt atribuite. Nu le mai înșir. Dar scriitorul a semnat sute de titluri și chiar și muschetarilor le-a dedicat o trilogie. II. Printre faptele ignorate sistematic de editori, traducători și critici literari se numără acela că romanul muschetarilor e însoțit de alte două texte, scurte, în cheie
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
e posibil ca sinucigașul să fi fost chiar mortul însuși. Cel care, poate, a visat că, într-o noapte, diavolul... În fond, titlul e important. Narațiunea îi aparține unui mort. Și tot pe el îl are drept erou. Ca orice scriitor adevărat, Dumas nu face, permanent, decît să își disimuleze sinele. Dar jocul său e cu mult mai complex și mai parșiv decît acela de a se crede D'Artagnan sau Monte Cristo. (Cum vom vedea, Dumas pretinde mai curînd - și
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
colorează treptat din banalități tipice graniței dintre adolescență și maturitate și din particularități neașteptate, ca și silueta incertă a tinerei de pe coperta volumului (autoarea însăși, după toate aparențele). Lejeritatea elegantă a stilului pare a fi numitorul comun al puțin numeroșilor scriitori buni ai "ultimului val". în spatele ei se află, de fapt, o abordare a actului scrisului cu un profesionalism din care multă lume "mai matură" de la noi ar avea cîte ceva de învățat. Frazele sînt lucrate atent, nu există practic "scăpări
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
eseuri (Láng Gusztáv - Plimbare în jurul unei definiții, Cs. Gyímesi Éva - Perlă și nisip. Ideologia unui simbol (fragment), Balázs Imre József - Epoci simultane în literatura maghiară din Transilvania) explică preferința pentru această formulă: ea marchează, spune Balázs, "o constantă a identității scriitorilor de aici" și "o succesiune firească și conștientă cu literatura din regiune de dinaintea perioadei în care poate fi vorba de literatura maghiară "din România" (din punct de vedere al limbajului literar, 1918 nu reprezintă o ruptură evidentă)". Dacă, în ansamblul
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
altfel, în "Guardian", că cei mai mulți critici aproape că au uitat să se refere la valoarea sa literară, absorbiți cu totul fiind de precizarea coordonatelor biografice și contextuale. Impresia mea este că opțiunea pentru Ravelstein rămâne una esențial marcată de trecutul scriitorului și de fascinanta dinamică a mediilor intelectuale nord-americane. Asupra acestui din urmă aspect, postfața lui Sorin Antohi oferă arhisuficiente lămuriri, familiarizându-l pe cititorul român cu principalele date ale lui Ravelstein și ale creatorului său. Ea se ambiționează, într-o
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
umbră asupra personajului, nici un credit sau drept la îndoială acordat cititorului. La fel de perfectă (dacă se poate spune așa - or,defectul aici este că se poate) ne apare și Rosamund, soția lui Chick, nu doar tânără (calitate elementară, funciară pentru un scriitor la o vârstă înaintată), dar și: frumoasă, inteligentă, compliantă, extrem de cultă, extrem de devotată, extrem de iubitoare. E ciudat, dar opțiunile de compoziție ale lui Bellow coincid într-o frapantă măsură cu idealurile unui scriitor neexperimentat, încă adolescentin, bântuit de utopii magic
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
doar tânără (calitate elementară, funciară pentru un scriitor la o vârstă înaintată), dar și: frumoasă, inteligentă, compliantă, extrem de cultă, extrem de devotată, extrem de iubitoare. E ciudat, dar opțiunile de compoziție ale lui Bellow coincid într-o frapantă măsură cu idealurile unui scriitor neexperimentat, încă adolescentin, bântuit de utopii magic compensatoare și mântuitoare în raport cu realitatea. Regresia de afect și cea compozițională sunt mai mult decât evidente. Nu-mi este foarte clar impulsul, sau ideea cu care Bellow a pornit la scrierea acestui roman
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Chicago, ca fermecător. Care să fie atunci motivul adevărat pentru care umoarea lui Bellow nu ne pică tocmai bine? Există, desigur, suficiente temeiuri (poate prea largi aici) pentru a ne bănui de un insidios și activ narcisism național, dar critica scriitorului american îmi pare, pe de altă parte, realizată cu mijloace care mai degrabă o discreditează. Eliade (dacă ținem neapărat să procedăm la identificarea sa cu Grielescu) este sancționat printr-o rezoluție în fapt imprecisă, jenant diletantistă. Afirmația corectă despre influențele
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
cînd proaspătul academician își citește discursul de recepție, cu un gros substrat polemic, intitulat Poporanismul în literatură. Aroganței i se răspunde cu răceală și dispreț. Oricum, în ciuda onorurilor de care se va bucura pînă la moarte, ca președinte al Societății Scriitorilor Români (1916) ori ca senator de Putna și ministru de Externe în guvernul Averescu (1920), scriitorul împărtășește întrucîtva soarta lui Slavici: este "clasat" încă din timpul vieții, iar procesul de perimare începe prea devreme. Timpul a netezit însă asperitățile acestui
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
literatură. Aroganței i se răspunde cu răceală și dispreț. Oricum, în ciuda onorurilor de care se va bucura pînă la moarte, ca președinte al Societății Scriitorilor Români (1916) ori ca senator de Putna și ministru de Externe în guvernul Averescu (1920), scriitorul împărtășește întrucîtva soarta lui Slavici: este "clasat" încă din timpul vieții, iar procesul de perimare începe prea devreme. Timpul a netezit însă asperitățile acestui caracter semeț, "omului" și "teoreticianului" i-au fost uitate deșertăciunile infatuării, iar manualele școlare în care
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
încă din timpul vieții, iar procesul de perimare începe prea devreme. Timpul a netezit însă asperitățile acestui caracter semeț, "omului" și "teoreticianului" i-au fost uitate deșertăciunile infatuării, iar manualele școlare în care a fost mereu inclus i-au remodelat scriitorului personalitatea. Și chiar dacă scrierile sale au menținut cititorul la un confortabil și moderat debit emoțional, critici mai vechi și mai noi recunosc în Viața la țară și Tănase Scatiu veriga ce a făcut posibil progresul romanului românesc.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
istoriei călinesciene și onorabilitatea literatului român se măsoară în funcție de cît de aproape poate să sară de această ștachetă. De depășit nici că poate fi vorba, recordul e longeviv. Obsesia se vede și în literatură, Breban e încă considerat un mare scriitor din timiditatea criticii și a cititorilor în fața cantității romanelor sale. Jocul seamănă cu acela din toaleta unor adolescenți. E adevărat că în afară de prozele din tinerețe, opera lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
al acestor puțini. Există și o împărțire mai "cuminte" pe genuri: un capitol se ocupă, de exemplu, de cărți de memorialistică. în final, un text savuros intitulat " Despre ce ar fi trebuit să scriu", un fel de meditație glumeață a scriitorului la ziar, dar nu unul încrîncenat, nu unul care se plînge de ingratitudinea față de cultură, ci chiar dimpotrivă. Despre problemele importante se poate vorbi și relaxat: Unii m-au sfătuit insistent să nu ies din sfera doctă și să produc
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
avion, în drum spre Washington. Am scris îndată un articol sau chiar două în "Times Literary Supplement" din Londra (care este și a rămas, zic eu, cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu și Steinhardt. Îmi mențin părerea. Aceștia sunt adevărații "optzeciști", nu diverși anonimi care se tot semețesc și se afirmă în sus și în jos. C.F.: Crezi că dacă ar fi fost publicate la
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al căror debut a coincis cu paranteza de liberalizare din anii '60, se arată că fractura generațională a fost doar aparentă, în ciuda interdicției oficiale de a se vorbi în perioada imediat succesivă celui de al doilea
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
instantaneu un behăit al lui, cum făcea, o behăială lungă și veselă, admirativă, și apropiindu-se de Ivasiuc, îi puse mâna pe umăr: - așa e, monșer, așa e! făcea. Mă uitam la ei, uluit. Mai ales la Preda. De când sunt scriitori români pe lume, așa ceva nu se mai văzuse. Soarta mă alesese pe mine, anume pe mine, ca martor, care îi prețuiam pe amândoi deopotrivă, silindu-mă să mă separ de ei din răsputeri. (va urma)
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
ara ogorul ar fi fost țărănist sau liberal și ucis de comuniști? Atunci, părtinitor politic și moral, ar fi blamat și condamnat pe drept criminalii comuniști?" (p.27). Evident, dimensiunea etică nu trebuie ignorată, mai cu seamă în cazul unui scriitor care a semnat de foarte devreme pactul cu autoritatea comunistă și a excelat în versatilitate (împinsă uneori pînă la cinism), dar citind cartea lui Pavel Țugui ai sentimentul că autorul nu găsește tonul just, iar ceea ce se vrea o radiografie
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
Surprinzător, critici nu s-au repezit să scrie despre el, deși încă există febra lui "cine scrie primul". Și asta pentru că, nu se știe prea bine cum (dar e sigur că așa stau lucrurile), dintr-o dată Cărtărescu a devenit un scriitor incomod. Nu mai dă bine să scrii "de bine" despre el. I s-a urcat la cap. Se crede mare. Și poți auzi dintr-astea la nesfîrșit în orice discuție cu scriitori sau critici. Și apoi s-au luat de
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
stau lucrurile), dintr-o dată Cărtărescu a devenit un scriitor incomod. Nu mai dă bine să scrii "de bine" despre el. I s-a urcat la cap. Se crede mare. Și poți auzi dintr-astea la nesfîrșit în orice discuție cu scriitori sau critici. Și apoi s-au luat de el oameni "respectabili" - cum ar fi Cristian Tudor Popescu, un jurnalist de prestigiu care s-a arătat foarte nemulțumit de Jurnal. Și dacă tot "s-a dat liber la înjurături" au început
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
cam cu aceleași unelete cu care a fost "ridicat" un Patapievici, de exemplu. O metodă care, orice s-ar spune, pe termen lung poate fi dăunătoare. Dar cam atît despre noul statut al lui Cărtărescu, unul dintre cei mai bîrfiți scriitori la ora actuală. Să vorbim mai bine despre o nouă carte foarte frumoasă pe care tocmai a publicat-o. Și-ntr-atîta vrajbă, dacă s-or mai găsi vreo cîțiva "întîmpinători" să-i evalueze la rece calitățile și defectele, mare lucru ar
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
vedetă și a început un roman care nu se vrea decît citit. Abia din acel moment (1996) s-a putut simți o oarecare detașare de criticii literari în primul rînd. Una dintre principalele lecții pe care le poate învăța tînărul scriitor al zilelor noastre ar fi să nu mai scrie pentru critici, ci pentru cititori adevărați. Criticii își vor face treaba și fără tratament special din partea scriitorilor. Revin și în acest volum Badislavii, neamul mitic, mîncător de fluturi, în care naratorul
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
literari în primul rînd. Una dintre principalele lecții pe care le poate învăța tînărul scriitor al zilelor noastre ar fi să nu mai scrie pentru critici, ci pentru cititori adevărați. Criticii își vor face treaba și fără tratament special din partea scriitorilor. Revin și în acest volum Badislavii, neamul mitic, mîncător de fluturi, în care naratorul își identifica strămoșii. De data aceasta poveștile sînt și mai suculente, cu orgii sexuale, cu mistere de nepătruns, cu personaje care își duc povara originilor (destinul
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]