1,340 matches
-
din Palermo numără 1 200 de agenți. Municipalitatea palermitană are în vedere și implicarea în proiectul de reabilitare a clădirilor istorice din Timișoara. În cursul zilei de vineri, 28 aprilie, delegația italiană a fost primită de primarul Gheorghe Ciuhandu. L. ScripcĂ Zilele Cetății 2006 l Concursuri, expoziții, spectacole și concerte Prima ediție a sărbătorii cartierului Cetate se va desfășura în zilele de 29 și 30 aprilie și va cuprinde o serie de concursuri, expoziții, concerte, spectacole de muzică și dansuri populare
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]
-
de elevi și 101 profesori din județul Timiș. Aceștia vor primi plachetă, diplomă și un premiu constând într-o sumă de bani. Fondurile totale alocate premierii elevilor sunt de 7 690 lei, iar cele pentru profesori- 6 094 lei. L. SCRIPCĂ Studentul și Revoluția l Expoziție inedită în holul UVT Pentru că mulți dintre tinerii care învață pe băncile universităților timișorene nu știu exact ce au însemnat fenomenul comunist și Revoluția din 1989, Organizația Studenților din Universitatea Timișoara (OSUT) în colaborare cu
Agenda2005-49-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284456_a_285785]
-
copii, cei care aprind prima lumânare de Advent. La biserica evanghelică-luterană (Piața I.C. Brătianu), după ce sâmbătă copiii împletesc coroana de Advent care va susține cele patru lumânări, în 27 noiembrie, ora 10, va avea loc o liturghie cu împărtășanie. LILIANA SCRIPCĂ Vă reamintim l Până în 26 noiembrie inclusiv, Centrul Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. găzduiește Târgul firmelor de exercițiu în învățământul preuniversitar, care se derulează la această a doua ediție sub genericul „De la școală în viață prin firma de exercițiu“. l
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
Internet, folosirea infochioșcurilor, funcționarea e-business-ului, prezentarea sistemului electronic funcțional în administrație, în vederea simplificării acesteia. Din Timișoara vor participa și vor conferenția specialiști de la Universitatea Politehnica. Următoarea expoziție și conferință de specialitate - Sănătate - este programată pentru perioada 19-21 ianuarie 2006. Liliana ScripcĂ Nivelul primelor l La R.C.A. Cuantumul primelor la asigurarea obligatorie auto ( R.C.A. ) practicate de societățile de asigurări pe anul 2006 va fi în medie cu 20% mai mare decât în acest an, existând însă și o majorare de
Agenda2005-50-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284478_a_285807]
-
să venim în anii '80. Iată care erau în 1987 președinții CUASC pe facultăți în Centrul Universitar 5: Hăulică Adriana (Matematică-Fizică), Barbu Silvia (Filologie), Badnov Mihaela (Științe economice), Varsta Cristian (Biologie, Geografie, Geologie), Bocancea Antonie Cristian (Istorie-Filozofie), Blaj Gabriela (Drept), Scripcă Aurel (Construcții), Butucă Adrian (Electortehnică), Pardoseanu Sorinel (Mecanică), Ciobotaru Carmen (Tehnologie Chimică), Florescu Margareta (Tehnologia și Chimia textilelor), State Elena (Medicină Generală), Radu Nuța (Stomatologie), Cioclu Camelia (Farmacie). Lipsesc cei de la Institutul Agronomic. D. T.: Blaj Gabriela - Actuala doamnă Blaj
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
137, 143, 145, 150, 214, 263 Săvoaia, Laurențiu, 254 Săvuța, Gheorghe, 29, 350 Sârbu, Tănase, 45, 221 Sbârcea, Ana Maria, 36 Sbârcea, George, 36 Scânteianu, Nicolae, 341 Schillo, George, 160 Schmidt, Helmuth, 491 Schneider, V., 130 Schumacher, Ovidiu, 425, 426 Scripcă, Aurel, 161 Scripcaru, Gheorghe, 87, 91, 95, 128, 129, 236, 261, 263, 290, 385 Scutaru, Victor, 120 Seciu, Valeria, 424 Secrieru, Constantin, 122, 222, 225 Seregely, Csila, 159 Seserman, Mihai, 45, 229, 451 Silion, Tudor, 91, 94, 95, 123, 124
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care a știut s-o iubească, a fost regretat de toată obștea satului. Gheorghiță al Stanii (Gheorghe Ursu), viorist balaoacheș, zeci și zeci de ani a înveselit urechile și-a mângâiat inimile oamenilor din satul nostru și de aiurea cu scripca lui fermecată, până prin anii 1950. A fost lăutarul multor generații de Cete de feciori din Oprea, și a susținut jocurile din sărbători și de dumineca. Tinerii intelectuali ai satului, elevii și studenții, nu concepeau organizarea serilor lor dansante dacă Gheorghiță
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cunosc muzica ta; am să te fac s-o cunoști pe a mea». Bătrânul lăutar, drept răspuns, puse mâinile la piept și se Închină până la pământ. Liszt se puse la clavir În mijlocul unei tăceri ce se făcu deodată. Lăutarul cu scripca În mână asculta cu luare aminte fără a pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt Începu cu un preludiu, apoi sub Îmboldirea inspirației lui extraordinare și a Încordării nervilor săi, improviza (pe) un marș unguresc al cărui cântec lung și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
stăpâne, - suspină bătrânul lăutar - că, dacă-mi dai voie, am să Încerc să ți-o cânt și eu. Liszt zâmbi cu un aer de neîncredere, făcând semn cu capul că primește. Lăutarul se Întoarse către taraful său și după ce puse scripca la gât, Începu a cânta marșul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt atât de obișnuite, pentru a reveni la Întâiul său
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt atât de obișnuite, pentru a reveni la Întâiul său motiv. Barbu Lăutarul cânta cu amănunțime pe scripca sa toată improvizațiunea pianistului ce asculta Înspăimântat opera, care cu un moment mai Înainte o cântase pe clavir pentru Întâia dată și pe care poate o și uitase. Taraful său Îl urma cu preciziune, observând nuanțele și uitându-se drept
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
stăpânit de vraja muzicii instrumentale, având ca bază de pornire fluierașul și căruia îi va rămâne credincios până la moarte, reușind a merge mai departe, când el ajunge și flautist, ba, trebuie să mai reținem și iscusința de a cânta din... scripcă, nu ca la Gulia, ci așa cum cântă marii violoniști. Și, în urma lui o pepinieră familială de posedați ai acestui instrument - Aurel și Viorica 391. Ca să închei introducerea făcută - nici nu se putea altfel - ca Ilie Mihăilescu să ajungă a fi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
se realizează prin substantiv sau pronume. Regentul impune termenului-atribut cazurile: • nominativ 43: „Este un conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb.” (E. Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel, “Viile sunt pline toate, Să n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și pastrama pe grătar, “Iată vine n graba mare De la vie, un plin car !” Mai cu foc scripca bătrână Se aude peste vii, Tot prinzând cu a ei mână Roată-n horă flori de ii, Mustul e pe săturate, Să mai tragem înc-o turî.... Mă opresc aicea frate Cî îmi vine apă-n gură! Of ! Una din lucrările
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-lea pînă dincolo de jumătatea lui. Numărul instrumentelor citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se schimbă. A dispărut „muzica de toamnă”, exasperantă. Au dispărut clavirele, caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nimerit, însă, ca și matale și Eminescu să fiți buni de ducă, o luați cătinel-cătinel prin Târgușor, până dincolo de rohatca Copoului, și vă opreați la crâșma lui Țâru. Acolo, tolăniți pe iarbă, puneați de cântau doi țigani zdrențăroși - unul din scripcă și celălalt din cobză - cântece pe care, cândva, le zicea Barbu Lăutarul, iar voi mâncați „friptură pârpâlită pe un hârb de ceaun și mămăliguță.” Și atunci „trăiați în altă viață, în alte vremuri, în altă lume.” Altă dată, cine mai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești a fost în strâns contact cu pădurea. Se poate vedea odată mai mult legătura puternică dintre locuitorii satelor și pădurea vecină, martoră a simțirii, nădejdii și suferințelor lor. în privința pădurilor de la Hudești, aș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
han. și poate visam, dar cred că priveam Două glezne-n adânc, două albe chemări, și-un cântec de fată-n adânc auzeam și plânsetul vinului curs în căldări. Afară era o căldură de iad și-o muzică-a iadului - scripci și pocale. Acolo-n răcorile beznei Luminile gleznelor albe și pale, Plânsetul vinului, cântecul fetei, Unde venite de jos, și gleznele-i albe și gleznele, Sâmburi de vid luminos. Oh, lunecoase miragii, Tandre ocoluri în timp, Miezul atâtor ravagii, Subteranul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
producții literare, urmărind să răspândească cultura națională și să formeze caracterul moral al elevilor. Profesorii au depus eforturi și pentru dezvoltarea pasiunii pentru citit în rândul elevilor, ca singur mod de a ajunge la "o cultură serioasă"124. Biblioteca "Anastasie Scripcă" a pus la dispoziția elevilor un fond de carte, iar în 1938 școala a editat revista Vatra Bașoteștilor. După 69 de ani de funcționare, în 1948, liceul se va transforma în Școala Medie Tehnică Agricolă. 3.3.6 Școala secundară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
niște mustăți uriașe, bea de stinge și spune câte comedii toate de se tăvălesc de râs cucoanele. Tinerii joacă, parcă-s purtați de vârtejuri, joacă de nu mai pot, gâfâie și-s numai pic de apă; iar lăutarii țipă din scripci ca niște nenorociți cărora li se scot, cu clește de fierar măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul cenușiu stă gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră scripcă acela aceia bunic bunică tată bătrân mamă bătrână dubit dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Românească a fost invitat la masă de domnitor. Stvyikowski, după ce amintește victoriile obținute de Ștefan cel Mare asupra lui Matei Corvin, asupra tătarilor, a turcilor și a polonilor, afirmă că moldovenii și muntenii cântă mereu la toate adunările lor pe scripci sârbești, rostind în limba lor: „Ștefan, Ștefan voievod, Ștefan, Ștefan voievod a bătut pe turci, a bătut pe tătari, a bătut pe unguri, pe ruși și pe poloni”. La curtea domnului Țării Românești a văzut cum atârnă „pe peretele iatacului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine de la cuvântul turcesc rabia - a patra, ceea ce arată că în acele locuri era un lanț de movile, care alcătuiau un sistem de apărare. După părerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patriacal și în strânsă intimitate unii cu alții. În fiecare toamnă, după ce-și umpleau coșerile și hambarile cu pâne23, ei se vizitau pe la moșiile lor; ziua făceau vânaturi, sara stăteau la masă cu lăutari care le cântau pe gâtul scripcei cântece de cele lungi bătrânești ce-i gâdileau la inimă, și așa o duceau într-o petrecere până-n iarnă de la moșie la moșie, de vuiau satele și pădurile de cheful boieresc. Erau primitive, barbare, dacă vreți acele vremi, pe când pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ex-tera” 1969. Cap. 2 Adolescența La Liceul „C. Negruzzi” am întâlnit o atmosferă rigidă, severă, apăsătoare. În clasa a-IX-a m-am confruntat cu prima problemă, fiind la un moment dat în situația de a rămâne corigent la Limba Latină. Profesorul Scripcă era un om de treabă, el nu avea nici o vină, problema era că eu niciodată n-am excelat la capitolul ,,memorie” , dar în cele din urmă m-am mobilizat și am reușit să trec hopul. Ca diriginte l-am avut
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]