4,809 matches
-
viziunea noastră, educația copiilor și tinerilor în spiritul economiei ar trebui să aibă ca ținte, pe lângă gospodărirea judicioasă a resurselor bănești, utilizarea atentă și ocrotirea bunurilor care alcătuiesc condițiile materiale ale activităților școlare: manuale, mobilier, aparatură modernă, materiale didactice tradiționale, scule și aparatură de atelier și laborator, instalațiile electrice, sanitare, termice etc. În înțeles mai larg, econom înseamnă om chibzuit, calculat, cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
spăla, da cu degetele de cîteva ori prin părul bogat și era gata pieptănat. Îmbiindu-l cu pieptene, el i-a răspuns lui Cacoveanu: "Chiar bine, frate, că eu parcă am scăpat din focul de la Troia, n-am astfel de sculă". Toți dejunau ce se găsea, fiindcă toți erau din sărăcime și se hrăneau din ce li se aducea de acasă, o dată pentru două-trei săptămîni. Apoi poetul se ducea la scăldat, în Tîrnava, unde se dovedea înotător neîntrecut, dar căuta mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
comune unui grup social reprezintă harta semnificațiilor culturale existente în mintea oamenilor care alcătuiesc comunitatea respectivă. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 7 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O cutie cu scule. Cultura este ca o cutie cu scule. Fiecare sculă în parte îți permite să acționezi eficient asupra unui mecanism specific; doar alegând corect scula potrivită poți obține rezultatele dorite. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.iccsd.k12
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturale existente în mintea oamenilor care alcătuiesc comunitatea respectivă. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 7 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O cutie cu scule. Cultura este ca o cutie cu scule. Fiecare sculă în parte îți permite să acționezi eficient asupra unui mecanism specific; doar alegând corect scula potrivită poți obține rezultatele dorite. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.iccsd.k12.ia.us/Schools/vanallen/Images/toolbox 2
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în mintea oamenilor care alcătuiesc comunitatea respectivă. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 7 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O cutie cu scule. Cultura este ca o cutie cu scule. Fiecare sculă în parte îți permite să acționezi eficient asupra unui mecanism specific; doar alegând corect scula potrivită poți obține rezultatele dorite. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.iccsd.k12.ia.us/Schools/vanallen/Images/toolbox 2.jpg&imgrefurl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O cutie cu scule. Cultura este ca o cutie cu scule. Fiecare sculă în parte îți permite să acționezi eficient asupra unui mecanism specific; doar alegând corect scula potrivită poți obține rezultatele dorite. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.iccsd.k12.ia.us/Schools/vanallen/Images/toolbox 2.jpg&imgrefurl=http://www.iccsd.k12.ia.us/Schools/vanallen/teachers toolbox.htm&h=649&w=720&sz
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
personală; negocierea identității; idiocentrism și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate Metaforele culturii: metafora păpușilor; metafora miturilor; metafora câmpului de forțe; metafora amalgamului, a bolului de salată, a borcanului cu bomboane; metafora organismului; metafora hărții mentale; metafora cutiei cu scule; metafora busolei; metafora softului minții umane; metafora icebergului; metafora cepei; Monochronism Orientare temporală; orientare temporală pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mecanic; medic; meșterește; minunat; mizerie; mîini; mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic; oala; oală; oale; obiceiuri; ocupație; olărit; om bun la toate; om talentat; pantofi; patent; perete; perfect; petrecere; poet; popor; rău; reparație; respect; sabie; scriitor; scule; sculpturi; serviciu; slujbă; specializat; strungar; sudor; șantier; șmecher; șomer; știe; tata; tată; tencuială; tencuitor; tîmplărie; tradiții; treabă; unealtă; uzină; vechi; vînător; ziditor; ziduri (1); 769/197/71/126/0 mic: mare(178); copil(112); pitic(72); furnică(18); scund(17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); bine (2); canapea (2); a lenevi (2); lenevie (2); a locui (2); locui (2); obosit (2); odihnește (2); a se odihni (2); a te odihni (2); pierdere (2); plictiseală (2); plictisit (2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2); scula (2); stat (2); sus (2); vacanță (2); activitate; adesea; adunare; aiurea; alerga; amuțea; Ardeal; asfalt; seașază; ață; baltă; bătrîn; bunic; calm; calmare; casă; călătorie; comod; comportament; confortabil; contemplare; cui; cuțit; dement; divan; domol; dorește; dormea; a dormi; dragoste; ea; efort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comun se face aprovizionarea și tot în comun instrucția, prin instituții culturale pentru toți: teatru, școli, bibliotecă, locuri de recreație. Elev al lui Saint-Simon, Philippe Bouchez (1796-1865) pornește de la ideea ajutorului propriu al clasei muncitoare. Muncitorii asociați aduc în cooperative scule și mici fonduri bănești, societarii alegând din rândul lor conducătorii. Beneficiile servesc formării capitalului social. Louis Blanc (1812-1882) a avut o „concepție cooperativă” mai realistă, deși găsea și el că rezolvarea problemei sociale stă tot în organizarea muncii prin asociație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au avut ce să analizeze pentru că vasele erau deja pe scurgător; ca să nu plece cu mâna goală, mi-au demontat sifonul de la chiuvetă, au luat coșul de gunoi și tigaia în care credeau că făcusem mâncarea. Numărul opt era nu știu ce sculă pe la Interne și îi înțelegeam pe băieți, reacționaseră prompt, ca pentru unul al lor. Dar ce vină aveam eu dacă pe el îl lovise din senin o indigestie, fie ea și severă semicomatoasă? De ce să stau eu cu bucătăria blocată
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
doarmă fără mine, l-am luat cu mine la studenți. Când am vrut să-l culc într-un pat lângă mine, a început să plângă cerând să mergem acasă și țipând că acolo nu-i casa lui. Intrucât urla de scula tot căminul, am cerut aprobarea de la conducere să plec cu el acasă. Am plecat cu el în miez de noapte spre casă când în brațe, când pe jos, un drum destul de lung și el era destul de greu, fiind grăsuț de când
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
statistică, un număr rece și lipsit de viață. Omul modern a devenit element "de prelucrat", dar și element de eliminat în cazul disobedienței sale. Cultura tipărită modernă este un fel de Cutie a Pandorei, iar pentru Foucault, o cutie cu scule, de unde au ieșit mai multe lucruri antiumane și politice. Mitul luptei între Bine și Rău, opoziția stânga- dreapta au însoțit această cultură modernă. Formarea doctrinelor și a ideologiilor este un efect al producerii și difuzării culturii tipărite cu toate dezavantajele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
coasă cununa într-o perină, care nu-i mai este iertat a o descoase și a se uita la cunună, căci la din contra, ar muri curînd. Mirii, la cîteva zile după nuntă, pleacă la un tîrg de cumpără două scule de mătase, unul roșu pentru mire și altul alb pentru mireasă. Acasă măsură acele scule, și al cui va fi mai lung, acela va trăi mai mult. Lăutarii chemați la nuntă trebuie să fie în număr fără soț, adică trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a se uita la cunună, căci la din contra, ar muri curînd. Mirii, la cîteva zile după nuntă, pleacă la un tîrg de cumpără două scule de mătase, unul roșu pentru mire și altul alb pentru mireasă. Acasă măsură acele scule, și al cui va fi mai lung, acela va trăi mai mult. Lăutarii chemați la nuntă trebuie să fie în număr fără soț, adică trei sau nouă. (Gh.F.C.) Oaie Se crede că norocul oilor este pe frunte; de aceea se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare nu se țese, căci se crede că peste noapte ar veni Toader și ar încîlci ițele. în dimineața ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot toate sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, să poată avea spor la lucru. Dacă s-a umplut un fus, e bine a-l stupi, ca să nu se deoache. Dacă pică fusul jos la începutul torsului, atunci se zice că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce se ocupă bătrînul, altceva decît cu băutura și bătăile. Poate odată se ducea la ceva pe care-l numea serviciu, dar nu-și mai amintea, cred că era prea mic. Uneori își lua o geantă zornăitoare și grea de scule și pleca cine știe unde. Cînd era băut, se întorcea mai repede, aruncîndu-și supărat sculele în mijlocul casei și desfăcîndu-și sticla pe care-o luase în drumul spre casă. Poate era instalator sau ceva de genul și lucra pe la cine apuca. Nu dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ducea la ceva pe care-l numea serviciu, dar nu-și mai amintea, cred că era prea mic. Uneori își lua o geantă zornăitoare și grea de scule și pleca cine știe unde. Cînd era băut, se întorcea mai repede, aruncîndu-și supărat sculele în mijlocul casei și desfăcîndu-și sticla pe care-o luase în drumul spre casă. Poate era instalator sau ceva de genul și lucra pe la cine apuca. Nu dădea niciodată detalii în privința asta. Dacă-l întrebai, făcea ca toți dracii. La școală
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bucurie Și nașterea lui Hristos Să vă fie dumneavoastră de-un folos Și sfîntul botez ce vine Să vă fie dumneavoastră de mult bine Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, Slavă ție. ” -// Cei cu vicleimul cîntă : ,, În orașul Veflaim Scula-ți boieri să-l vedem Că nouă ni s-a născut Domnul cel făr-de-nceput C-astea toate de demult Oamenii le-au proorocit Că se va naște Mesia Din fecioara sa Maria Din sămînța lui İsac Și din rodul lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nevoie de accesul la instrumentele prin intermediul cărora pot acționa. Nu întâmplător băieții care fug mai frecvent de acasă sunt cei care nu aveau nici măcar un colț cu mărunțișuri sau cei pe care tații nu-i lăsau să se atingă de sculele lor... Tatăl poate deveni foarte ușor un personaj negativ al locului de apartenență; atunci când casa devine un teritoriu exclusiv al tatălui, adolescenții care o locuiesc își doresc mai mult decât orice să fugă altundeva. Apartenența la grup Cum accentuam mai
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mare ca tatăl să se pregătească de măritișul ei. Ast fel, tatăl fixează prin testament toată zestrea în moșii și țigani ce urmează a se da fiicei sale, Maria, stabilind și ce moșii se vor vinde pentru a-i cumpăra scule sau pentru a i se face nuntă. De asemenea, tatăl revine asupra zestrei celelalte fiice, notând cu atenție ce n-a putut încă să livreze ginerelui, lucruri ce vor fi date de către moștenitorii direcți, anume „țiganii fie-mea Zoiții să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purta cu evghenicos“ are semnifi ca ția de a se purta conform rangului. Vezi în acest sens Violeta Barbu, „Concepția asupra «blagorodiei» în vechiul regim“, pp. 145-156. a fugit, din „ușurătatea minții“, cu un oarecare, luându-i o grămadă de scule și bani din casă. La insistențe le rudelor și prieteni lor, boierul o iartă, dar când Mă rioa ra fuge și a doua oară rușinea este prea mare pentru a trece totul cu vede rea. Pe lângă despărțire, boierul o obli
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
altele pe cap. Când amorul se transformă în pasiune, Maria își urmează amantul în lume, dar și ea, ca și suratele ei din popor, se lasă con vin să de ofi țer să nu ple ce cu mâna goală. Argintăria, scule, haine și 3 500 de taleri sunt în cărcate în desagi înainte de plecare. Vorniceasa Văcărescu, mama Mariei, aflând de isprava fiicei și de ma rea rușine pricinuită, cere ajutor domnului pentru a o aduce acasă. Deși găsită peste nu mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Filipescu, așa cum reiese din testamentul său, este colosală și cu prin de un număr important de sate și moșii care aparțin de generații patrimoniu lui Filipeștilor, adică moșiile de la Bucov, Filipești, Păpeni, Chiliani, Berilești, Cășcioarele, munți în Prahova, țigani, rumâni, scule. În schimb, Brezoianu a plecat din casa părintească „numai cu trupul“, după cum singur mărturisește în diata sa. Casa din București a trebuit s-o răscumpere de la ceilalți frați și pentru că se afla în ruină a cheltuit „mulți bani, făcând și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]