5,506 matches
-
binomului spirit - materie. Pentru sculptor, materia sublimata devine spirit. Nu există mesaj mai emblematic în întreg cuprinsul operei brâncușiene, decît acela că spiritul uman se hrănește perpetuu de la izvorul nesecat de cunoaștere constituit de sursele oferite de materie. „Pasărea, afirmă sculptorul în românul lui Peter Neagoe, este simbolul zborului, iar zborul îl va scoate pe om din limitele înguste ale materiei grele. Separarea spiritului de materie, ca și orice altă dualitate, rămîne o iluzie. Spiritul și materia formează un tot unitar
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
purtate în anul 1938, după întoarcerea artistului din India. Brâncuși avea obiceiul să așeze operele în așa fel încât lumină să cadă într-un anumit unghi pe una din fetele lucrării. Există relatări despre ritualul vizitării atelierului din Impasse Ronsin. ”Sculptorul își întreține câtva timp interlocutorii comentând diverse lucrări, iar la un moment dat, pe neașteptate, trage jos pânză ce acoperă o Pasare din metal și, atunci, de pe suprafață șlefuita a ciocului cade spre ochii noului venit un fascicol orbitor de
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
a recurs la modelarea bronzului. Lemn, marmură. Bronz... I s-a reproșat de unii critici infidelitatea față de marmură, dar folosind bronzul, el a reușit să ne ofere o operă unică: „Nu cunoaștem până la Brâncuși, observă Cristian Robert Velescu, un alt sculptor care să fi transformat suprafață metalică șlefuita până la a obține efecte de oglindire în mijloc expresiv al artei sale.“. „Bronzul, scrie William Tucker, devine pentru sculptor un material de sculptură, ceva diferit de simplă modalitate de a permanentiza lutul. El
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
ofere o operă unică: „Nu cunoaștem până la Brâncuși, observă Cristian Robert Velescu, un alt sculptor care să fi transformat suprafață metalică șlefuita până la a obține efecte de oglindire în mijloc expresiv al artei sale.“. „Bronzul, scrie William Tucker, devine pentru sculptor un material de sculptură, ceva diferit de simplă modalitate de a permanentiza lutul. El a lucrat aceste bronzuri, făcînd fiecare copie să devină diferită, iar din marmora Prometeu a realizat primul bronz șlefuit. Polizarea, observă în continuare criticul-sculptor tâlcuind finalități
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
de trandafiri", metaforă unei antologii sau colecții de citate, de unde a tras concluzia unei exprimări sintetice a ideilor lui principale și principiale totodată că în citatele ce urmează, din care înțelegem cel mai ușor cum era sufletul și gândirea marelui sculptor, citate care-i aparțin Așa cum aminteam, maximele sale sunt sugestive pentru a ne convinge că maestrul trecuse hotarele unei existente obișnuite: • Trupul omenesc este frumos, numai în măsura în care oglindește sufletul • Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul și nu descifrează
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
aspră Spre a o mai putea rabdă. Piramidal focul acela În care chinurile înțelepților se perindau Și semne magice-mi făceau De mântuire. Piramidal focul acela dogorâtor Din poartă amfiteatrului Sapiențial, salvator. Elenă Armenescu Referință Bibliografica: Constantin Brâncuși - inițiat și sculptor al gândului și sufletului / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul ÎI, 10 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se vor auzi în sală ca venind dintr-un difuzor, sau din mai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
haos, o destrămare a substanței și a formei? (mică pauză) De aia îmi place piatra. (gândurile îi curg molcom, tace un timp, oftează) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (privind în zare, cu o expresie de milă pe chip) Să mulțumesc Domnului că sunt sculptor. (i se aude respirația obosită) De fapt de ce să-i mulțumesc? (după un timp, pe drum se aude trecând un car, scârțâind) Așa trebuia să fie, așa trebuia să se întâmple... Este bine să iei lucrurile ca și cum așa ar fi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
voi duce. ( tace deodată. Se aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea în zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. ( vocea îi devine deodată încețoșată, impersonală ) Să sculptăm lumea, să sculptăm scoarța pământului și să-i dai pământului chip de om. Iar el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la întrebarea aceasta, de ce am venit noi, oamenii, în timp? ( se aude un tunet înfundat, prelung, care zguduie pământul, Sculptorul pare a nu-l auzi) Este ușor să răspunzi, ca filozof, la întrebarea aceasta, mult mai greu este să răspunzi ca artist. (respiră adânc, gâjâit, ca și cum și-ar lua avânt) Să presupunem că există Dumnezeu, și El ne-a creat
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
i-ar fi revenit deodată puterea) Voi tăia Coloana infinitului, o voi tăia ! Și nu va mai fi Coloana infinitului. (își freacă mâinile fericit ) SCENA II- a Același décor ca în prima scenă. Pe o ușă laterală intră în atelierul sculptorului o femeie. Se pare că este domnișoara Pognany. El, care trebăluia prin atelier, o primește zâmbind. O invită să șeadă. Apoi se așează și el. Domnișoara Pogany pare tristă, sau mai degrabă o umbră a ei. DOMNIȘOARA POGANY : (imaterială, melancolică
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
a făcut acolo în el, în pământ, adică în sufletul ce-a devenit pământ. În el era atât de pus încât nu se mai putea spune nici într-o mie de ani. ( pe dealurile dimprejur se aud tălăngile unei turme. Sculptorul pare a asculta) Spațiul spiritual al românilor, oricât ar fi de cântat, sunt prea multe în el ca să fie spuse într-un veac. De aceea s-a orânduit ca eu să nu dau totul într-o clipă, ci într-o
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
deveni, clepsidra nu se va răsturna...(după un timp) Doamne, mă doare însă această nemurire ! Sunt fericit de ea , dar mă și doare! Îmi e parcă dor de ceva, și nu știu de ce. Însă ce au făcut poeții, pictorii și sculptorii? (tace deodată) Moartea n-a fost învinsă...Ce au făcut ei este că numai au trezit cu nemurirea operei lor acel dor, acea sămânță de eternitate care zace în inconștientul ființei umane , în adâncul omului...Și le-au arătat oamenilor
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
eu doborât la pământ , și tot de atâtea ori m-am ridicat. (se ridică în capul oaselor. Transpirația îi curge pe frunte, pe obraji. Face câțiva pași clătinându-se prin atelier) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe străzi se aude sirena unei salvări. Sculptorul pare că ascultă) Cred că pot să și lucrez. (pune mâna pe o daltă. Pipăie piatra) Au fost puse în mine mari puteri. Pământul ăla din care am venit a turnat în mine seve și puteri nu glumă. El m-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
exemplu, dată când-va de politicienii timpurilor „cadou” rușilor... Și tot maestrul Constantin Brâncuși spunea că „trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe”. Pe 16 martie 1957 a murit, la Paris, sculptorul Constantin Brâncuși, membru post-mortem al Academiei Române. Artist al artei secolului XX, Brâncuși a exprimat în creația sa, esențializată și purificată în liniile care o compun, o viziune cu totul nouă asupra lumii, în care sînt regăsite miturile primordiale ale omenirii
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 399 din 03 februarie 2012 Toate Articolele Autorului RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT http://www.facebook.com/groups/rugafarasfarsit/ http://www.ziarulnatiunea.ro/category/ruga-fara-sfarsit/ Cu un titlu inspirat din ”Coloana fără sfârșit” a genialului sculptor român Constantin Brâncuși, ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT - CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” reprezintă un proiect liric patriotic fără precedent, lansat de către publicistul Romeo Tarhon în parteneriat cu Ziarul Națiunea și în echipă cu inimoși creatori și iubitori de
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
se perpetuează prin codul nostru genetic la confluența dintre bioluminiscența solară și magnetismul biotopului nostru terestru. Aceste duble fenomene, pe care am încercat oarecum să le descriu mai sus, nu are cum să le vadă mai bine, altcineva, decât un sculptor care taie în spiritul materie măsura propriei ființe de lumină. Pentru că adevarata sculptură începe acolo unde sfărșește materia primordială și se naște „forma de foc a adevaratei ape”. De aceea consider că universul Artei-transformării, printre altele, are și o dublă
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
unească Europa într-un singur stat puternic, având o singură Constituție, a fost concepută în urmă cu 30 de ani de Mircea Eliade, apoi, prin anii ’90 de Ioan Petru Culianu, și mai recent de Günter Grass (poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1999). Noi, toți oamenii planetari, creăm acum adevărata revoluție culturală de conștiință, pentru a crea o nouă realitatea politică globală. Creăm ce merităm. Lucrul acesta se întâmplă chiar
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
care va cuprinde întreaga Europă, pentru ca în final să putem uni Orientul cu Occidentul, Europa cu Asia și cu Africa, America cu Rusia și aceasta din urmă cu cei doi tigri asiatici: China și India. Așa să ne ajute Dumnezeu! sculptor Constatin Milea Sandu Referință Bibliografică: Jurnal atemporal. Cum procedează autoritățile române pentru exterminarea populației. / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 796, Anul III, 06 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
cele mai vrăjite emoții. Chiar și soarele ne-a zâmbit șăgalnic risipind ceața și amintindu-ne că e zi de sărbătoare pe pământ grădiștean. Mărturisesc că de fiecare dată când deschid o carte de-a autorului, simt cum mâna unui sculptor îmi modelează sufletul, cum interiorul îmi este cioplit cu fiecare frază citită, simțită... Cum să nu mă întreb: oare cum se nășteau aceste metafore minunate, de unde venea acea dorință de a se bate cu dragostea în lume, a scriitorului? Din
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
numită Săpânța. Situată în Maramureș. Am fost îndrumat să trec neapărat să vizitez renumitul „Cimitir vesel” căruia i s-a dus vestea! Aici l-am cunoscut pe Stan Ioan Pătraș, cel care a creat acest renume al cimitirului din localitate. Sculptorul, pictorul și poetul popular cu un talent și umor deosebit care a reprezentat în imagini colorate, în versuri sculptate pe troițele de la căpătâiul morților de un colorit aparte. În atelierul său, în afara muncilor agricole, a fost un pictor și un
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
pictorul și poetul popular cu un talent și umor deosebit care a reprezentat în imagini colorate, în versuri sculptate pe troițele de la căpătâiul morților de un colorit aparte. În atelierul său, în afara muncilor agricole, a fost un pictor și un sculptor iscusit, talentat, mobilizând în jurul lui mulți oameni, dorind continuitate, având dezvoltat simțul umorului țărănesc. A conceput ca crucea de la căpătâiul mortului să fie pictată și sculptată cu fel de fel de epitafuri vesele specifice vieții celui care este înmormântat cuprinzând
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
ta spre inima oamenilor. Un pasionat de carte, mare animator și veșnic nesățios consumator de artă, el însuși artist nonconformist din spațiul danubian al Galațiului și care azi, din nefericire, nu mai e printre noi, spunea odinioară: „Dacă aș fi sculptor, mi-aș închina viața unei singure opere: monumentul cărții”. Și chiar reușise, cu mulți ani în urmă, rod al migalei pe care doar dragostea poate s-o justifice, să desăvârșească un asemenea monument, o machetă din lemn, sculptată de el
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului “cuvântul să răzbată hotarele nemărginirii”... Poetul George Ioniță dăruiește cititorilor un nou volum de poezie “Rănită, umbra mea”, editura Singur, Târgoviște, 2011. Prefața poartă semnătura poetului Ștefan Doru Dăncuș. Redau un scurt fragment: “ sculptorii dau la o parte materia moartă, pictorii înveșmântează în culori această muncă istovitoare, cântăreții asigură melodiile acestui efort de neînțeles, povestitorii scriu cărți în care dau amănunte despre mersul lucrării comune și numai când aurul a fost scos din materia
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]