2,829 matches
-
noi, adulții. Tu nu ești tu! Eu nu sunt eu! Și sărmanii ăștia copaci sunt oare ei înșiși? Le cade frunza mult, mult mai devreme decât fraților lor de la munte, și rămân oase goale, iar scheletele acestea își proiectează umbra scurtată pe pavaje sub strălucirea felinarelor electrice. Un copac luminat de lumina electrică! Ce ciudată, ce fantastică vedenie cea a coroanei lor când arcul voltaic le conferă aparența metalică! Și aici, unde brizele nu-i leagănă...! Bieți copaci cărora nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lung pe atunci, i se revărsa pe umeri încadrând o pereche de ochi catifelați, ca în pozele de dinainte de război cu Veronica Lake. Citisem, tot în revista Life, că la începutul războiului vedeta de cinema, într-o pornire patriotică, își scurtase acea perdea mătăsoasă de păr pe care orice bărbat ar fi visat să o mângâie. De la Samson încoace, nici o tunsoare nu mai avusese urmări așa de groaznice. Peste noapte, Veronica a devenit de domeniul trecutului. Dar Susannah avea un păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
alergând pe stradă în picioarele goale, dorindu-mi să-mi fi luat mocasinii. —Așteaptă! Am grăbit pasul, bucuroasă că eram mai în formă decât Lisa. M-a prins din urmă după un incredibil sprint pe tocuri, care probabil îi va scurta viața mușchilor gambelor cu câțiva ani buni. Rochia de in mulată i se ridicase și aproape-și pierdu echilibrul încercând să tragă de ea în jos. Se întinse spre mine, căutând să se sprijine de brațul meu. M-am scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
oficial cool. Îmi venea să-i cumpăr dulciuri ca să-i mulțumesc pentru amabilitatea lui. —Deci? Maria aștepta încă o explicație pentru apariția mea. Nu m-am simțit în largul meu să spun toată povestea de față cu Danny, așa că am scurtat-o drastic. Cu excepția părții cu mângâiatul degetului, care este cheia întregii povești și e singurul fapt care nu mă face să par o urmăritoare nebună. Am mai adăugat și informația despre infidelitatea lui Mark din facultate ca să explic de ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
va uita niciodată. Ultimul gând pentru ea, cu cea mai frumoasă iubire. Nu e vina ei, dacă nu a putut să mă ucidă dintr-o dată. Vinovat a fost trupul meu puternic, înmlădiat de sporturi și severe antrenamente. Ea mi-a scurtat doar existența cu vreo treizeci de ani, din ziua în care am fost silit să renunț la gândul că s-a născut pentru ca să-mi fie mamă și roabă de bună voie, cu dragoste și stimă.” În câteva rânduri, după ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe străzile copilăriei mele, pe unde am fost fericit atunci când nu cunoșteam abecedarul, știind să citesc numai în privirea mamei și a blândului bunic. Mă vor împinge în cuptorul unde urmează să intru pe burtă, pentru că atunci când tendoanele se vor scurta din pricina căldurii, va trebui să mă ridic. Vreau ca trupul să mi se așeze încă o dată în patru labe și capul meu, fără sprijin, răsucit brusc în jurul gâtului la o sută optzeci de grade, să mi se oprească, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ninse de vis pe genele-mi grele”. „De când sunt supărat cu Dumnezeu, vorbesc cu mine, și sunt singur, grăi, grav și numai pentru dânsul, Ferdinand Sinidis. ...De atunci mă plimb la braț cu moartea. Ea vine ori de câte ori o chem. Ca să scurteze drumul, sare uluca din dreptul ferestrei scunde, la casa refugiului meu de la țară, și bate de trei ori la geamul odăiței mele. Deschid fereastra, dar nu văd pe nimeni. „Cucu”, zic eu acoperindu-mi ochii cu mâinile amândouă. Moartea numără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dureri și că nu o poate ajuta să scape de ele. Katharine, care era o sfântă, păzea morfina care făcea suferințele lui Alice suportabile. Știe că i-aș da oricâtă mi-ar cere, chiar dacă rezultatul ar fi de a-i scurta viața, Îi mărturisi Katharine Într-o zi, dar s-a hotărât să Își trăiască moartea pas cu pas, până În ultima clipă. Henry admira curajul surorii sale, dar se și mira de el. În Împrejurări asemănătoare, nu credea că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În timp ce tânărul Harry și Peggy crescuseră considerabil de când Îi legănase pe genunchi, cu ocazia ultimei sale vizite În America. Luat prin surprindere de plecarea lui William Într-o excursie, nu mult după sosirea lui - intervenise o Încurcătură În planuri -, Își scurtă vizita după zece zile, timp și așa suficient pentru rolul de unchi bonom și, dacă tot venea vorba, și pentru Elveția. Se Întoarse la Londra, făcând o mică pauză la Paris, la mijlocul lui august. Avea În bagaje o primă variantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
obiect care Îl aștepta la revenirea acasă: un mesaj de la Daly, care Îl anunța că premiera la Doamna Jasper se amânase Încă o dată, până În ianuarie. Oricât ar fi fost de iritante veștile, ele Îi ofereau un pretext pentru a-și scurta vacanța și a se Întoarce la Londra - și anume pentru a investiga cauzele amânării -, căci considera că, pentru moment, se Înfruptase destul din deliciile oferite de Whitby și Împrejurimile lui. A doua zi, când Îi explică situația, Du Maurier Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Alexander Îndeplinea această sarcină. Făcuse tot ce Îi stătuse În putință pentru a contracara, la repetițiile ulterioare, intervențiile directorului care aplatizau și nivelau, În mod previzibil, aspectele reliefate ale textului. Cât despre textul Însuși, muncise din greu pentru a-l scurta, supunându-se pretențiilor neclintite ale lui Alexander, dar fără a pierde elementele vitale ale substanței dramatice. Fiecare cuvânt care rămăsese supraviețuise câtorva rânduri de filtre fine, menite să identifice și să elimine orice redundanță, oricât de banală. Totul fusese lucrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dispărut, iar aceasta era o ocazie potrivită. — Cât de lung? Întrebă el. — Cât dorești, Îi răspunse McIlvaine. Va fi publicat În varianta lunară a revistei. Era un stimulent. Învățase de-acum că Îi trebuia un efort mai mare să Își scurteze scrierile pentru a le adapta unor limite impuse, decât să le lase să ajungă la lungimea lor naturală. — Am deja contract pentru o „Scrisoare de la Londra“, care apare o dată pe lună În Harper’s Weekly, consideră el prudent să precizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
diferite, ura față de oameni și dragostea față de câini sau canari, povestea fără sfârșit despre fiul pierdut, povești din familii de proletari sau mic-burghezi, unele rostite în dialect și condimentate cu înjurături în polonă, celelalte într-o limbă oficială, sacadată și scurtată la lungimea unui stânjen, unele al căror motor era infidelitatea și altele pe care abia mai târziu aveam să le înțeleg ca istorii în care era vorba despre tăria spiritului și despre jalnica slăbiciune a cărnii. Toate astea și mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pâlcului care chicotea am trecut, fără să risc mai mult de o privire. Nu era nici frumoasă, nici urâtă, doar o elevă cu părul negru și codițe destul de lungi. În rama lui întunecată, obrazul ei mi s-a părut mic, scurtat la nivelul de punct-virgulă-linie. Gura cu buze înguste, strânse. Sprâncenele unite deasupra rădăcinii nasului. Cunoșteam fete mai drăguțe. De o verișoară mă ocupasem chiar, pipăind-o, în șopronul pentru lemne al bunicului. O altă fată se numea Dorchen, venea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Închiriat-o alde Medeiro, s-a putut dedica pe deplin scrupuloasei redactări a unei opere capitale, ale cărei manuscrise s-au pierdut și al cărei nume nu se cunoaște. Acolo, În călduroasa vară a anului 1935, foarfeca lui Atropos a scurtat truda obstinată și viața aproape monahală a poetului. Șase ani mai târziu, s-a brodit că directorul ziarului Ultima oră, un bărbat a cărui curiozitate mereu trează nu lăsa deoparte fenomenul literar, mi-a Încredințat misiunea, Între polițistă și pioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vălul de pe nocomoco. Afirmă cu vorbe speciale: „Îndrăgostiții repetă că, fără să știe, au trăit căutându-se, că se cunoșteau chiar dinainte de a se vedea și că propria lor fericire dovedește că au fost Întotdeauna Împreună. Pentru a evita sau scurta asemenea pomelnice, vă sugerez să articulați nocomoco, sau, făcând economie de timp, mapü, sau, pur și simplu, pü.“ Mare păcat că tirania endecasilabului a impus cea mai puțin eufonică dintre cele trei vorbe. Cât privește bușeu și al său locus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
XXX/ X% ^ XXX - X@X/X!X/ X — Asta ce-o mai fi Însemnând? Întrebă Norman. Privind atent la ecran, Harry Îi răspunse: — După cum vedeți, la Început Înregistrările au fost făcute la intervale de câțiva ani. Apoi intervalul s-a scurtat la un an, la șase luni și, În final, la o lună. Pe urmă a apărut chestia cu „Înregistrare eveniment“. — Deci, pe măsură ce se apropiau de eveniment, oricare ar fi fost acela, au Înregistrat din ce În ce mai atent, spuse Beth. Cred că-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
văd rătăcită, adesea plângând, Stingheră și tristă pe margini de gând. Puterea se frânge, slăbește mereu, Aproape că zilnic resimt tot mai greu Povara de zile cum mă apasă, Ce lung mi se pare drumul spre-acasă. Aș vrea să-l scurtez, s-aprind o lumină, Pe suflet s-o pun urcând pe colină, Pe căi nevăzute să port aripi vii, S-arunc vălul negru, să-mbrac bucurii. Aș vrea să ating a Lui nemurire Țesută pe-un deal în fir de
Fir de speran?? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83333_a_84658]
-
mașini de cusut un lagăr ruginit pe care s-a-nțepenit un personaj secundar, tragi cu cleștele o descriere, smulgi un pom, desparți cu ferăstrăul o enumerare, În trei, renunțînd la un termen, pe urmă la toți, regula spune că mai mult scurtezi decît adaugi, cînd nu se Întîmplă invers. Și ce-o să faceți cu banii de premiu, că școala noastră n-are WC, Mariana, dragă, nu ți-ai luat cam multe rochii?, păi acum avem cu ce, da’ văd că nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-și pletele negre ondulate pe spatele gol. Aurelia Mocanu, cu aerul timid și arogant. Anca Voican, mică de statură, înălțată pe tocurile ieșind de sub pantalonii și tunica negre în care se îmbrăca serile, cu părul pe jumătate argintiu de curând scurtat care-i da o înfățișare de amazoană în vacanță, mijindu-și privirile mioape, cu ceva rece și distant în întreaga ființă, încât femeile o bănuiau de prefăcătorie. Radu Dascălu, șeful lor de curând ridicat în funcție, un brutal ascuns sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
simțea foarte aproape de el, dar la suprafață, niciodată nu se arătase deosebit de interesată de adâncurile lui. O oboseau repede frământările cuiva, ea voia să zburde, să se distreze, să râdă, să se simtă bine, cum zicea, viața asta-i prea scurtă și sunt prea multe necazuri pretutindeni în jur ca să le dai atenție și să-ți mănânci timpul cu ele. Trebuie să te distrezi - și repeta cuvântul ăsta până nu-i mai înțelegea nici ea sensul. Se obișnuiseră mult unul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
oară. Cât despre mine, eu am rămas pe scaun. Nu mă voi mișca până nu se va mișca Fiona. De data asta, nu avea rost să părăsesc cinematograful. Partea a doua „O organizație a morților“ Capitolul 1 Unde există voință Scurta după-amiază de ianuarie se transforma în amurg prematur. O ploaie măruntă, tăcută, cădea monoton. O ceață umedă, lipicioasă se ridica din râu și se furișa pe deasupra orașului. Prin acest giulgiu cenușiu uruitul familiar al traficului Londrei pătrundea persistent, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Nu am trecut Întrebarea În Buletin, după cum cerea protocolul; am cerut permisiunea de a intra În biroul ei și - probabil fiind atât de șocată de tupeul meu de a-i vorbi fără să mi se fi adresat - a aprobat. Ca să scurtez povestea, Miranda a suspinat și m-a umilit și m-a insultat În toate felurile care Îi stăteau În minunatu-i caracter, dar și-a deschis În cele din urmă carnețelul ei Hermès cu coperți din piele neagră (care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu e Și-i cade cu iubire la picioare, Ca mai ușor în cap să i se suie! Reciprocitate A înțeles iubita mea, Apreciind cu mintea trează, Că-mi dau chiar viața pentru ea Și de atunci mi-o tot scurtează... Când îți părea că ești anonim În parc de te-ntâlnești c-o fată, Ești fericit ca-n zi de Paște, Atâta doar că vezi îndată Ce multă lume te cunoaște! Melancolie poetică Când știi că pe iubita ta soție
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
căuta nevastă. Insă dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pămîntești și eu aș vrea să vi le cruț. Iată ce vreau să spun, fraților, de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca acei ce au neveste să fie ca și cum n-ar avea; cei ce plîng, ca și cum n-ar plînge; cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n-ar stăpîni; cei ce se
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]