1,344 matches
-
acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital de investit profitabil în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare o situație simbolică privilegiată? Cele două perspective Se susține pe drept cuvînt că secularizarea a golit de înțeles spiritual gesturile obișnuite ale vieții. Nu ne mai trăim zilele ca pe o strădanie de a ne adecva la norma divină. Nu mai vedem în faptele noastre publice sau private culoarea Providenței. Cînd mîncăm sau ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
partidele politice, în care a analizat 121 de partide din mai multe sisteme politice naționale 1. El a investigat diferențeledintre acestea în funcție de 13 teme: proprietatea asupra mijloacelor de producție și produsului, rolul guvernului în planificarea economică, redistribuirea veniturilor, asistența socială, secularizarea societății, susținerea pentru armată, alinierea cu blocurile Est-Vest, anticolonialismul, integrarea supranațională, integrarea națională, participarea electorală, protecția drepturilor civile, interferența cu libertățile civile. Aceste date au fost supuse unei analize factoriale, ale cărei rezultate au indicat un model factorial cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
electorală, protecția drepturilor civile, interferența cu libertățile civile. Aceste date au fost supuse unei analize factoriale, ale cărei rezultate au indicat un model factorial cu patru factori, identificați de Janda drept dimensiunea stânga economică (primele patru variabile), dimensiunea războiul rece (secularizare, armată, bloc Est-Vest, anticolonialism), dimensiunea liberală (integrare națională și supranațională, participare) și o a patra dimensiune, reprezentată de o singură variabilă. Aceste rezultate i-au permis să respingă ipoteza că o singură dimensiune stânga-dreapta ar putea explica diferențele dintre partide
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pervers al tacticii sale, care consta în a afișa o oarecare complezență față de consolidarea micilor regate periferice, ce blocau expansiunea Sfîntului Imperiu în Anglia și în special în Franța 77, Biserica a contribuit involuntar la consolidarea prime-lor monarhii pe cale de secularizare, ce prefigurau statul absolutist și, ulterior, statul modern. În virtutea unei toleranțe speciale, al cărei țel era de a domni pe seama dezbinării altora, ea a ajutat la slăbirea resortului unei legitimități politice, extra-re-ligioase, la rîndul său generatoare de identități prenaționale la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
coerență, s-au putut afirma mult mai ușor în țările mici sau mijlocii, decît în imperiile nivelate doar în aparență de către autorități monolitice. Pentru a explica specificitatea Europei de Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
proscriind evreii neconvertiți în 1492, ei continuă în schimb să întruchipeze o monarhie federativă (în esența ei) legitimată nu atît prin voința divină, cît prin așteptarea unui popor, din nefericire avid de răzbunare, în urma triumfului său final asupra musulmanilor. Această secularizare a puterii spaniole este atestată prin faptul că în Spania n-a existat niciodată un simbol ca acela al sfîntului de la Reims. De asemenea, monarhii spanioli nu au făcut nicio-dată caz de talente miraculoase vindecarea scrofulozei, de exemplu, cum se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
viitor. Acesta din urmă a apărut când cel de-al treilea a secularizat sfera discursului despre Dumnezeu și Providență, progresul științific devenind necesar și fără un „de ce”. Al patrulea efect constă în afirmarea omului radical de maximă tehnologizare și de secularizare insinuantă. Radicalismul său relevă un individualism posesiv, anarhic și anti-autoritar. Refuzul conceptului ontologic de persoană face ca prima caracteristică a antropologiei radicale să fie concepția omului ca individ și nu ca persoană. Potrivit acestei concepții, individul poate fi o cărămidă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de a recunoaște binele și de a-l urma”. Putem încă o dată să localizăm această ruptură a slăbirii concepției despre om ca urmare dură a slăbirii concepției despre Dumnezeu, în special în afirmarea celui „de-al patrulea om” - radical, omul secularizării, un om fără tradiție și fără viitor. Viitorul, de fapt, este deja terminat, întrucât orice „după” nu este altceva decât o necesitate pentru a menține sistemul etern al producției și al consumului, ideologia perenă a ceea ce este nou și mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o reintegrare completă socială și comunitară. Este evident că boala nu este o urmare directă a păcatului individului. Epoca modernă În această epocă se observă o radicală schimbare de atitudine, cauzată de progresul cercetării științifice și de creșterea procesului de secularizare. Boala nu mai este imputată cauzelor externe care au de-a face cu universul sacrului, nici nu este legată de responsabilitatea omului. Ea este considerată ca o consecință a proceselor biofizice alterate, care pot fi restabilite prin intervenția omului. Acest
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol moral” în domeniul medicinei: absolutizarea autonomiei a condus la excluderea considerării acelor valori și bunuri care fac ca alegerile să fie juste sau greșite; secularizarea medicinei a constat în deteriorarea relației medic-pacient, fapt care indică pierderea culturii compasiunii și curei, ea fiind înlocuită cu un ethos al afacerilor; exagerarea eticii clinice a ignorat cu ușurință aspectele colaterale precum binele comun, dreptatea distributivă și spiritualitatea pacientului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pierderea, în conștiința colectivă, a caracterului de delict și asumarea celui de drept, ajungându-se la pretinderea recunoașterii legale din partea Statului. În conformitate cu concepția Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea, există patru cauze care stau la baza conspirației împotriva vieții: secularizarea culturii care, odată cu pierderea sensului lui Dumnezeu, a produs și pierderea sensului omului, a demnității și a vieții sale; dezordinea morală care consistă în dihotomia libertății de adevăr. În acest mod, absolutizarea libertății în mod individualist predispune la eliminarea celuilalt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
misiuni pe măsură ce înaintau înspre nordul Californiei, aducând cu ei vița de vie. Au reușit să producă un vin de bună calitate pe care uneori îl vindeau lucrătorilor podgoriei sau primilor coloniști spanioli din regiune. În 1833 guvernul mexican a decis secularizarea tuturor așezămintelor religioase și, între 1834-1835, misiunile din California au fost suprimate. În 1837, secularizarea era încheiată. Primul viticultor din regiunea Los Angelesului a cărui identitate o cunoaștem a fost Antonio Mario Lugo, un spaniol care a servit în armata
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
producă un vin de bună calitate pe care uneori îl vindeau lucrătorilor podgoriei sau primilor coloniști spanioli din regiune. În 1833 guvernul mexican a decis secularizarea tuturor așezămintelor religioase și, între 1834-1835, misiunile din California au fost suprimate. În 1837, secularizarea era încheiată. Primul viticultor din regiunea Los Angelesului a cărui identitate o cunoaștem a fost Antonio Mario Lugo, un spaniol care a servit în armata acestei țări europene. A început în 1809, plantând cu viță de vie 8 acri în spatele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
documente referitoare la mass-media și de dezvoltarea unei prese și "industrii media" catolice foarte active 56. Prima jumătate a secolului al XX-lea a fost o perioadă de analiză interioară a Bisericii, provocată de tendința de accelerare a procesului de secularizare, dar și a celui de laicizare. Cât timp Biserica latină a făcut parte dintr-o societate catolică închisă, instituțiile ecleziastice și civile nu au comunicat între ele. Desacralizarea realităților terestre, diminuarea influenței credinței asupra vieții de zi cu zi, tot
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru că le considera asemănătoare cărților; în consecință, s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și scriitorilor, în egală măsură. El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ierarhiei ecleziastice. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei ecleziastice. Cei ce revizuiau textele erau ierarhii metropolitani conduși de episcopul de Madrid-Alcalá. Ziarul s-a opus în 1913 măsurilor de secularizare ale contelui Romanones, consolidându-și poziția în lumea jurnalistică și adunând în paginile sale articolele unor catolici cu viziuni diferite (sindicate, asociații juvenile etc.). De la cele 4500 de exemplare pe care le distribuia inițial, a trecut într-un an la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]