1,859 matches
-
cu subiectul, cel mai adesea inclus; • de dublă dependență, cu verbul. Astfel, în enunțul „Hai să mergem fiecare pe la casa cui ne are.” (I. Creangă) pronumele fiecare se situează la intersecția relațiilor: • de interdependență cu verbul-predicat să mergem, prin înscrierea semanticii sale în raportul dintre protagoniștii acțiunii verbale și protagoniștii actului lingvistic; • de apoziție, ca expresie modificată semantic, prin introducerea unei perspective analitice, a subiectului inclus; • de dublă dependență, caracterizând analitic - ca un complement predicativ - sfera semantică a subiectului inclus, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterul relevant al topicii și al determinării în marcarea funcției sintactice de subiect. Împotriva situării sale înaintea verbului copulativ, reliefarea prin intonație a unui termen din structura nucleului predicațional se constituie în marcă a rolului de nume predicativ, purtător al semanticii lexicale a predicației; „descoperirea, revelarea” noutății prin intonație se întâlnește cu poziția de „informație nouă”, proprie predicatului: „Iar cerul este tatăl meu / Și mumă-mea e marea.” (M. Eminescu) „Casă de oameni de treabă se cheamă asta?” (I. Creangă) „O
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic, de relațiile de dependență, pe care fiecare din cei doi termeni sintactici le guvernează: opera lui Balzac și nu-i compatibilă cu concepția evoluției speciilor. De multe ori, de altfel, regentul este un simplu intermediar, o „punte” pentru introducerea semanticii subordonatului; e mai ales cazul „regentului” unor atribute realizate concret prin termeni lexicali cu plan semantic neutralizat: substantivul faptul, substantive care reiau subiectul sau pronume demonstrative prin care se evită repetarea substantivului-subiect: „Saint-Simon teoreticianul era urmașul lui Saint-Simon cel cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se situează între imperativ și aleatoriu în structurarea planului expresiei și împlinirea planului semantic global al enunțului prin convergența, în moduri și grade diferite, a mai multor factori: 1. apartenența lexico-gramaticală a regentului, 2. sfera semantică lexico-gramaticală a regentului, 3. semantica gramaticală a regentului, 4. sfera semantică a determinantului, 5. specificul desfășurării, în plan semantic, și al manifestării în planul expresiei a relației de dependență. 1a. apartenența regentului la categoriile gramaticale de gr. I (părți de vorbire) Regent: substantiv verb Funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau substantive, care trimit, prin planul lor semantic, la aceeași realitate extralingvistică: Pe tine te dor vreodată ochii?, Iar o doare inima pe Maria. Fiind o complinire necesară, cerută de verbul tranzitiv, nerealizarea funcției de complement direct duce la absolutizarea semanticii verbului care, în absența unei limite exterioare concrete pentru acțiunea pe care o exprimă, rămâne în sfera generalului: „Așezat la masă, plecat peste hârtii, Fărâmă scria.” (M. Eliade), „A întrebat în dreapta, a întrebat în stânga, nimeni nu știa ce-i cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, p.17. 16. S. Pușcariu, op. cit., p. 157. 17. Apud S. Pușcariu, op. cit., p. 132. 18. Cele două tipuri de predicat sunt numite de obicei predicat verbal și predicat nominal. Termenii predicat sintetic, predicat analitic apar în I. Evseev, Semantica verbului, Facla, Timișoara, 1974, p. 95. Patru sunt principalele avantaje ale denumirii cu aceste sintagme a celor două tipuri structurale de predicat: 1. Reflectă foarte exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și Vl. Robu, lucr. cit., p. 554, vorbesc de o relație de coordonare alternativă ca un caz particular și emfatic al coordonării... 51. „Sensurile implicate în definiția raportului alternativ (așa cum a fost interpretată aici) - subliniază E. Vasiliu, Preliminarii logice la semantica frazei, București, 1978, p. 251 - sunt identice cu sensurile implicate (mult mai clar) în definiția dată raportului concesiv (...) Deosebirea între raportul adversativ și cel concesiv este numai de ordin sintactic (adverbele sunt propoziții coordonate, în timp ce propoziția concesivă este subordonată unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost sorbiți de însuși Măritul Ștefan? Și cum să nu-și lege scrierile lor de un nume de așezare devenită simbol de rezistență românească împotriva tuturor vânturilor rele, un fel de Meca al tuturor cinstitorilor de Cotnari? Nume cu o semantică ce invocă nu doa r arome de fân proaspăt cosit, ci nemurirea într un spațiu germinati v al dacilor liberi, al răzeșilor, al voievozilor, al stră bunilor străbunilor din veacuri oropsite, dar și de înălțare, de cinstire a vieții cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
factori, E.P.Torrance include alți doi factori:-rezistență la închidere prematură, care exprimă capacitatea de rezistență perceptiva la figură indusă de stimul; nivelul acestui factor este reprezentat de măsură în care subiectul este independent de învățarea perceptiva; -capacitatea de abstractizare semantica exprimă abilitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului; de exemplu, în cazul unei sarcini de realizare a unui tablou pornind de la o scenă din povești și de găsire a unui titlu potrivit; indicile de abstractizare este dat de nivelul de abstractizare
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
a cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca obiect producerea enunțurilor și nu "textul enunțării", aceasta înseamnă că o a treia ramură a lingvisticii este chemată să se ocupe de acesta din urmă. El explică acest lucru în rîndurile asupra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intra-lingvistică, prin deschiderea unei noi dimensiuni de semnificanță, cea a discursului, pe care o numim semantică, distinctă de cea legată de semn, semiotică; - în analiza translingvistică a textelor, operelor, prin elaborarea unei meta-semantici care se va construi pornind de la semantica enunțării. Va apărea o semiologie de "a doua generație", ale cărei instrumente și metodă vor putea contribui la dezvoltarea celorlalte ramuri ale semiologiei generale. (2000, vol. II: 56) Benveniste descompune programatic cîmpul general al lingvisticii în trei domenii în sînul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care vorbesc despre cea de a treia dimensiune a semnificației pentru a-și înscrie poetica în rîndul "translingvisticii operelor" (1997: 323-324): Pornind de la Benveniste, putem distinge mai ușor opoziția și interacțiunea între scriitură și literatură. Căci scriitura este mai aproape de semantică decît de semiotică, dar ea creează la rîndul ei semiotică, producînd ceva ce devine literatură, ceea ce ea n-a fost întotdeauna. Domeniul care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
creează la rîndul ei semiotică, producînd ceva ce devine literatură, ceea ce ea n-a fost întotdeauna. Domeniul care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici ce se va construi pe semantica enunțării". Ea va beneficia de aceasta și-i va aduce de asemenea elementele pe care le conceptualizează. (Meschonnic 1973: 174-175) Barthes a urmat o vreme foarte îndeaproape reflecția lui Benveniste. Deplîngea faptul că lingvistica este incapabilă să treacă la un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-mi voie să citez aici concluzia ultimului text al acestui maestru al lingvisticii, care își explicitează concepția despre semnificanță și trasează drumul pe care, după părerea mea, se va putea situa semanaliza. Numim semanaliză ceea ce el desemnează ca fiind o semantică și o translingvistică" (1972: 345). Această poziție a influențat nemijlocit modul în care ea a tradus, și pe urmele ei T. Todorov, (1981) termenul de metalingvistika al lui Bahtin: "translingvistică". 1.3. "Metalingvistica" lui Mihail Bahtin Metalingvistika este miza principală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau nu este un ordin, o amenințare sau o promisiune): Teoria actelor de limbaj își păstrează întregul interes cu condiția să părăsească concepția clasică în termeni de condiții necesare și suficiente [...] în favoarea unei abordări prototipice ivite din lucrările realizate în semantica prototipului. (De Fornel 1990: 160) Conform acestui tip de abordare 16, un enunț este interpretat ca fiind mai mult sau mai puțin o invitație, un jurămînt, o recomandare, o amenințare, și chiar o insultă. Pornind de la o grupare de atribute
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de roman", Langue française 120, 1998: 51-65. - Pratiques 85: "Cohésion textuelle (les reprises démonstratives)", Metz, 1995. - Corinne ROSSARI: Les opérations de reformulation, Berne, Peter Lang, 1994. 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie În cadrul teoretic al semanticii și al semioticii narative, A.-J. Greimas a pus de timpuriu problema "izotopiei mesajului" sau a "planului izotop al discursului" (1966:69 și 71) în termeni de redundanță de categorii lingvistice, în principal semantice, făcînd posibilă o lectură uniformă a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
echivalență a lui R. Jakobson (1973), N. Ruwet este printre primii lingviști care a insistat asupra funcției lor textuale: Dacă ceea ce face ca o secvență de frază să devină un text sau un discurs coerent ține în primul rînd de semantică și de pragmatică (frazele succesive sînt legate prin raporturi anaforice de diverse tipuri și împărtășesc anumite implicații), atunci nivelurile lingvistice în care principiul echivalenței se manifestă în modul cel mai evident sînt nivelurile "superficiale" (fonetic, fonologic, morfologic, sintactic "de suprafață
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
două numere excelente: Le français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information grammaticale 98, iunie 2003. 1 2 2 3 4 Alegînd să vorbim mai curînd de propoziția-enunț decît de clauzulă, de exemplu, mizăm pe ambiguitatea unei unități definite de către semantică și de către sintaxa frastică clasică: propoziția. Nu este vorba de o unitate la fel de virtuală ca propoziția logicienilor sau a gramaticienilor, ci de o unitate realizată efectiv și produsă printr-un act de enunțare, adică de un enunț. 5 Bucăți scurte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-al doilea tip de manipulări se realizează prin conotații. Pentru a influența un public cât
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de context), retoricii și stilisticii (deoarece urmărește și efectele discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques). Considerată a fi "ultima născută" dintre cele trei discipline semiotice, după sintaxă (ce studiază relațiile semnelor între ele) și semantică (al cărei obiect este relația semnelor cu realitatea), pragmatica se preocupă conform unuia dintre întemeietorii săi, Charles William Morris (1938) de relația semnelor cu utilizatorii în context. Ea s-a dovedit novatoare prin punerea sub semnul întrebării, în cercetarea lingvistică
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
context anume. Dezambiguizarea unor texte presupune, adesea, nu doar cunoștințe aprofundate de limbă și istoria limbii, ci și o competență culturală sau chiar transculturală, de tip enciclopedic. "Minimaliștii" consideră pragmatica doar o componentă printre altele a lingvisticii, alături de sintaxă și semantică. Cei care văd pragmatica în raport cu ansamblul spațiului lingvistic și propun o regândire a limbajului ca instituție, luând în considerare teze variate, rezultat al diferitelor discipline ale științelor umane, aspiră tocmai la o astfel de lectură complexă a textului în context
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și al doilea, clasificant, care nu poate fi decât postpus. După cum am văzut deja, adjectivul care clasifică aduce un plus de informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv și îi interzic să accepte o interogație. Cu toate acestea, libertatea adjectivelor non-clasificante este limitată. În afara fenomenelor de emfază deja amintite, trebuie să acordăm atenție și factorilor de ordin prozodic: există
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Anaphore et chaînes de référence, Presses universitaires de Rennes. (O sinteză despre anaforă, mai ales despre anafora nominală.) GOUVARD J.-M., 1998 La Pragmatique. Outils pour l'analyse littéraire. (Cea de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris, PUF (Un studiu clar și foarte bogat despre anafora asociativă care permite parcurgerea tuturor chestiunilor privind anafora lexicală.) LANGUE FRANÇAISE, nr. 120: "Les démonstratifs: théories linguistiques et textes
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tehnica omisiunilor și minimalizărilor, excluderile țintind, parcă, nu numai îndepărtarea celor vizați din istoria literară ci scoaterea lor pur și simplu, din istoria însăși", Lucian Valea, Generația "amânată", Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002, p. 38. 40 "Sintagma generația războiului conține în semantica sa sugestia deceptivă și tragică a unei grupări a cărei afirmare suportă vicisitudinile istoriei. De aici până la ideea provizoratului estetic, a talentului încremenit în proiect, a unei traiectorii literare subminate de însăși (sic) condițiile în care-și face apariția, nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate în portretele Parizienelor sunt cele de păpușă, floare, pasăre, sirenă, având o semantica bogată: "Elles ressemblent à des fleurs, elles ressemblaient à des oiseaux, elles ressemblaient à mille autres choses autant qu'à des femmes" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Este sugestiva comparația femeilor din saloanele pariziene cu florile rare112. Datorită artificiului toaletei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]