1,410 matches
-
altă stare y doar într-un i-loc, atunci , și ori de câte ori o stare z diferă de o altă stare w doar într-un i-loc, atunci, la fel pentru oricare i-variante. Pe scurt 6.2.1.* Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza (esr) și (fid) Partea a III-a Analiza informațională a paradoxului libertarian „Pe ce informație, alta decât preferințele individuale, ar putea fi fundamentată o judecată în privința importanței unei probleme pentru o persoană?” [Weikard, 2004, p. 273] Rezumat. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de-a treia parte îmi concentrez atenția asupra cadrului informațional TAS. Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a unei clase a mulțimilor admisibile a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele două constă în faptul că „o regulă de alegere colectivă care specifică ordini pentru societate este numită de Arrow funcție de bunăstare socială. Orice ordine pentru societate (mai precis, orice reprezentare a ei în numere reale) este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
constă în faptul că „o regulă de alegere colectivă care specifică ordini pentru societate este numită de Arrow funcție de bunăstare socială. Orice ordine pentru societate (mai precis, orice reprezentare a ei în numere reale) este o funcție de bunăstare socială Bergson-Samuelson” [Sen, 1970a, p. 35]. În această privință, Samuelson (1967) nota: „Pentru (funcția de bunăstare socială<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) Bergson, una, și numai una, dintre (...) posibilele structuri de ordini individuale, este necesară” [Samuelson, 1967, pp. 48-49]. Acesta este motivul pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condițiilor de invarianță, fie că sunt intraprofil, fie că sunt interprofil. În cele ce urmează voi discuta doar condițiile interprofil și voi arăta că rezultatele de imposibilitate sunt favorizate de aceste condiții. 7.2. Funcționali de bunăstare socială Așa cum nota Sen în (1977a), „abordările alternative ale bunăstării sociale pot fi supuse analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1977a), „abordările alternative ale bunăstării sociale pot fi supuse analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X, pentru orice funcție cu valori reale W, i.e. pentru orice n-tuplu de funcții de bunăstare individuală (pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
despre funcția de bunăstare socială arrowiană ca despre un caz particular al acestora. Așadar, orice rezultat demonstrat pentru cazul funcționalilor de bunăstare socială va fi valabil și pentru cazul particular al funcțiilor de bunăstare socială arrowiană. În (1970a), (1977a), (1991), Sen caracterizează un FBLS prin două tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai sus. În (1970a), Sen demonstrează că o condiție necesară și suficientă pentru a avea o mulțime de alegere socială nevidă este aceea de aciclicitate. Cadrul arrowian nu admite însă decât tranzitivitatea, iar acest lucru are o consecință pe care, parțial, o descoperise Condorcet în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În (1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei potențiali concurenți, x, y și z; x este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ei consideră a fi binele lui” [Mill, 1859, 1869, p. 277]. Altfel spus, fiecare are dreptul să-și aleagă propriul plan de viață. Pornind de la aceste idei, este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai puțin intuitive. Prima este cea descrisă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Coreea (o ipoteză contrafactuală nu chiar absurdă, fiindcă era cât pe ce să nu aibă loc), profilul istoriei europene recente ar fi fost cu totul altul. Printre erorile lui Stalin, cea mai serioasă a fost sprijinul dat lui Kim Ir Sen pentru invazia Coreei de Sud la 25 iunie 1950. Americanii și europenii au conchis de Îndată (greșit) că aceasta era doar o diversiune sau un preludiu, ținta următoare fiind Germania - raționament alimentat și de afirmația imprudentă a lui Walter Ulbricht, potrivit căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunismul românesc era răstignit Între brutalitate și parodie. Portretele conducătorului și ale soției sale erau peste tot, iar slava-i era cântată În ditirambi care l-ar fi jenat până și pe Stalin (dar poate nu pe nord-coreeanul Kim Ir Sen, cu care liderul român era comparat uneori). Printre epitetele aprobate oficial de Ceaușescu pentru relatarea realizărilor sale se numărau: Marele Cârmaci, Făuritorul Epocii de Aur, Marele Arhitect, Vizionarul, Titanul, Fiul Soarelui, Cel Mai Iubit Fiu al Neamului, o Dunăre a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1975Ă Degranularea mastocitară poate fi indusă și prin activarea complementului, de către fracțiunile C3a și C5a ale acestuia, pe cele trei căi: clasică, alternanta și mai recent a lectinelor sau a colectinelor și a hidraților de carbon (Welsh R. M. și Sen G. C., 1997Ă ( Fig.2.12Ă. A B C Fig. 2.12. Mastocit de șobolan ( SEMĂ A. normal B. 5 secunde după expunerea la antigen C. 60 secunde după expunerea la antigen. x 3000 (După Tizard J.R., 2004Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acestor celule. S-a demonstrat astfel că atât manșoanele limfomonocitare perivasculare cât și aglomerările celulare din țesuturi provin în cea mai mare parte din circulația sanguina și numai o parte redusă sunt elemente multiplicate pe plan local. Welch R.M. și Sen G.C. (1997Ă au sintetizat răspunsul gazdei la infecțiile virale sub forma „unei cascade complexe de citokine, hormoni și răspunsuri celulare diverse pentru repararea alterării tisulare și controlul agentului infecțios. Răspunsul se instalează rapid prin apariția IOAN PAUL132 limfocitelor B și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
granulomas, în Weismann G., 1980; Watier H., Lebranchu Y. - Revue du Practician, Paris, 47, 2245- 2250, 1997; Weber A. - Pathologie - Biologie, 51, 432-433, 2003; Weissmann G. (Edit.Ă - The cell Biology of inflamation. 3 vol., Elsevier, Amsterdam, 1980; Welsh R.M., Sen G.C. - În Viral Pathegenesis. Lippincon-Raven Nathanson N (edita Publishers, Philadelphia, 1997; Wilson J.W., Leduc E.H. - J. Pathol. Bacteriol., 76, 441-449, 1958; Witowski J. și colab. - Cell Mol. Life Sci., 61, 5, 567-579, 2004; Zamzami N., Kroemer G. - Molecular cell
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Forsyth, Tim (coord.), 2005, Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra, New York. Ginsberg, Leon, 1996, Understanding Social Problems, Policies, and Programs, University of South Carolina Press, Columbia. Haralambos, Michael; Holborn, Martin, 2004, Sociology: Themes and Perspectives, Collins, Londra; www.haralambosholborn.com. Sen, Amartya, 2004, Dezvoltarea ca libertate, Editura Economică, București. Zamfir, Cătălin, 1977, Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Zamfir Cătălin, 2005, Spre o paradigmă a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre îndreptățiri și ofertă. În timp ce oferta desemnează ceea ce o societate, în ansamblul său, este capabilă să producă la un moment dat, îndreptățirile reprezintă un ansamblu de norme sociale care guvernează procesul social de distribuție a bunăstării. Preluând ideea lui Amartya Sen, că perioadele de foamete din istorie nu au coincis cu cele de declin economic, Dahrendorf avansează teza conform căreia dezvoltarea socială presupune deopotrivă o creștere a ofertei și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi conceptualizată ca mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stigmatizante pentru copiii romi, ceea ce îi împiedică să aibă o participare deplină în diverse contexte ale vieții publice (spre exemplu, o petrecere a copiilor sau participarea la activități în afara școlii, împreună cu alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Perspective, ediția a II-a, Westview Press, Boulder. Jigău, M.; Surdu, M. (coord.), 2002, Participarea școlară a copiilor romi: probleme, soluții, actori, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Sen, A., 2000, „Social Exclusion: Concept, Aplication, and Scrutiny”, Social Development Papers, nr. 1, Asian Development Bank, Manila. Zamfir, C.; Preda, M. (coord.), 2002, Romii din România, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Expert, București. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]