17,487 matches
-
a empatiei, nu numai afectivă ca în simpatie ci și cognitivă. Același autor explică mecanismul psihologic al empatiei prin intermediul a trei condiții: condiția externă - prezența unui model extern de comportament - condiția internă și cea mai importantă care se referă la : sensibilitatea pentru trăiri emoționale, o viață afectivă bogată și suplă, experiență emoțională, posibilități evocatoare și imaginative care asigură integrarea stărilor altora, dorința de a comunica, un contact viu cu propria viață emoțională. Cea de-a treia condiție fundamentală pentru comportamentul empatic
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
investițiile pornite în acest fel sunt pe termen lung și femeile respective continuă să joace rolul de autorități mult după ce ele însele au uitat de calitățile în virtutea cărora au fost promovate. Judecata lui Alex Ștefănescu are toate șansele să jignească sensibilitățile unor femei de succes de astăzi, care l-ar putea acuza, ca și pe Ludovic Orban, de misoginism. Ceea ce nu înseamnă însă că raționamentul criticului ar avea vreun cusur: În loc să plătească serviciile sexuale cu bani, blănuri, bijuterii, le fac cadou
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
este o carte de proză, scrisă cu gândul bine conturat de a fi publicată. Ea nu are nimic din intimitatea unui jurnal, face în permanență semne complice unui potențial public, nu este "documentul de suflet", spațiul de meditație în care sensibilitatea artistului să caute adăpost în momentele cu adevărat dificile. Este, dacă se poate spune așa, un jurnal scris cu ușile și ferestrele larg deschise către stradă, un text cu finalitate militantă, uneori polemic și mereu satiric la adresa lumii contemporane. O
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
citește publicații de genul "România Mare", "Tricolorul" sau "Ziua" - împotriva cărora poate că Patriarhia ar fi trebuit să protesteze. Nu sunt, desigur, expert în religia islamică și nu am cum să-mi dau seama în ce măsură niște speculații literare chiar jignesc sensibilitățile musulmanilor. Dar simplul fapt că văpaia a fost aprinsă de Khomeyni, un personaj a cărui efigie nu sugerează nici compasiune, nici toleranță e menit, în sine, să te pună pe gânduri. Departe de-a fi un tratat "anti-musulman", Versetele satanice
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
mod direct, legitim spațializarea și stereofonizarea (re)surselor orchestrale ori corale (în Gruppen, Carrč, Momente), torturarea ambianței prin exerciții și tatonări eufonice de multe mii de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung) ori plonjarea în oniricul premeditat și auto-monitorizat (în Trans). Toate au însemnat fie exaltarea raționalismului, a formalizării excesive, fie, din contră, îmbrățișarea sufocantă a empirismului și intuiționismului, ambele ipostaze stîrnind
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
a fișelor, dar nu poate beneficia de întregul și fermecătorul inventar de stereotipuri care fac din actul de a ține o carte deschisă o lectură autentică. Între un roman ca Luminare și acest op documentat serios stă - la urma urmelor - sensibilitatea adeseori capricioasă a cititorului. De ce asta? Care să fie, dincolo de vastul - dar selectivul - corpus de texte și dincolo de suspiciunile noastre, intenția unui asemenea volum? Ne spune, într-un fel insinuat, literaturizând, chiar Ioan Lăcustă: "În urmă cu aproape două decenii
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
sunt efectul unei perseverențe demnă de subiectul în cauză. Și cum n-aș vrea să mă raliez acelor spirite "prudente", poate chiar paupere care, incapabile de discernămînt, văd emfaza sforăitoare și acolo unde se instaurează vibrația sonoră a unei mari sensibilități, am interogat-o pe Violeta Dinescu cu privire la episoadele ce au avut drept protagonistă componistica românească: Încă din 1995 am inițiat ciclul "Komponisten Colloquium", onorat sistematic de prezențe românești de cea mai consistentă magnitudine. În anul 2000 am reușit să inaugurez
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
impresionant chipul emaciat al Monicăi Lovinescu, sentimentul de dezrădăcinare și inutilitate al lui Neculai Constantin Munteanu, întors într-o Românie aflată într-o stare de derută, de prostație, obstinația dizidentei Doinei Cornea, o mînă de om, bătută lunar la securitate, sensibilitatea nevăzătoarei Ana Hompot, sprijin moral pentru Doina Cornea, căreia securiștii la anchetă îi reproșau "orbirea" care o împiedica să vadă ctitoriile epocii de aur, blocurile cu 9 etaje, examenul lucid și sentimentul unei victorii la limită al lui Șerban Orescu
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
este fără îndoială un european, însă unul din Centrul Europei și unul cu o foarte bună memorie a Nordului. Deși cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o la București, Baba conservă de-a lungul vremii, prin natura sensibilității sale, prin rigoarea morală, dar și prin gîndirea sa plastică și narativă, reflexele și mentalitățile unui locuitor al vechiului Imperiu austro-ungar. Dar al unui Imperiu care și-a pierdut vigoarea și strălucirea de altădată și își trăiește agonia ultimelor clipe
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
a secolului al XVIII-lea și Focul amorului. Despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750-1830) - Constanța Vintilă-Ghițulescu a publicat la sfârșitul anului trecut un roman istoric "cu poveste" - Evgheniții - transformând dragostea din subiect de cercetare în subiect de roman, sensibilitatea ce dubla în chip fericit documentația solidă din cărțile anterioare fiind valorificată din plin într-o poveste de dragoste insolită și voluptoasă, ce are ca fundal același segment temporal al începutului de secol XIX, pentru care ochiul și urechea autoarei
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
supralicitate retoric pentru a fi pe deplin licitate reflexiv. Orașe de silabe, 1987, continuă, într-un sistem politico-social al aservirii totale, un mod de a fi implicat moral, artistic, uman. Tematica diversă este extrasă și urmată din dominantele trăirii. O sensibilitate înțelegătoare, cu noi accente de fundamentare reflexivă și expresivă, poate invoca și aroga credibil autenticitatea. "Tot ce povestesc s-a petrecut...", asigură autoarea. Fapt lăudabil, dar și previzibil, în postcomunism (Geniul de a fi, 1998, Ghicitul în mulțimi, 2000, Cine
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
ciudat sentiment al lui a fi într-o lume străină, propriu tuturor dezrădăcinaților. Marjan nu întîmpină dificultăți în a socializa, cel puțin clubul perifericilor o primește cu brațele deschise însă dificultățile încep atunci cînd încearcă să-și facă cunoscută propria sensibilitate nu doar în acord, ci și printr-o diferență cu sensurile ei care vin din toate acele fapte mărunte ale vieții într-un anumit loc. Persanii lui Montesquieu din Scrisorile persane (1721), Rica și Uzbek, ajung în Franța sesizînd toate
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
rafinați al căror nume ar putea face cinste celor mai exigente antologii. Iar eșantioanele care ilustrează fiecare temă supusă analizei demonstrează cu asupra de măsură valabilitatea acestei afirmații. Entuziasmul melancolic este o carte de critică literară care datorează mult gustului, sensibilității și experienței lirice ale poetului Ilie Constantin. În mod firesc, selecția temelor și a poemelor este una subiectivă, în rezonanță cu opțiunile autorului în spațiul poeziei. În general comentariile sunt corecte, poemele sunt ilustrative pentru temele supuse discuției. Inteligent și
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
de-a lungul multor ani, din 1983 și până în 1999, și deși zonele de cultură evocate, cea rusă, sau franceză, sau japoneză etc., erau în mod firesc la mare distanță una de cealaltă, trăsătura lor de unire nu era doar sensibilitatea personajului feminin, care se pogora parcă în străfundurile sale afective, evocându-le, ci și stilul caracteristic coregrafei, preluat cu fidelitate de interpretele sale: o mișcare de o mare delicatețe și, așa cum s-a putut vedea și în lucrarea prezentată prima
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
nemijlocită, pictura, ca spațiu sensibil și simbolic, a luat în stăpînire cam tot ceea ce fizic și moral este cu putință; de la tehnici la materiale și de la organizarea strictă a imaginii la viziunea largă, integratoare. Ca viziune și ca tip de sensibilitate el nu poate fi asociat decît cu doi artiști plastici contemporani, unul de o discreție aproape autistă, din păcate, dispărut înainte de vreme, celălalt uitat prea repede de o posteritate instalată la fel de prematur. I-am numit pe Florin Mitroi și pe
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
plastici contemporani, unul de o discreție aproape autistă, din păcate, dispărut înainte de vreme, celălalt uitat prea repede de o posteritate instalată la fel de prematur. I-am numit pe Florin Mitroi și pe Geta Năpăruș. Cu primul, Ilie Boca are în comun sensibilitatea, rafinamentul unic al privirii și un interes profund pentru un anumit gen de livresc al imaginii, pentru sursele fruste ale picturii populare care perpetuează pînă astăzi un fel de reprezentare arhaică, fără identitate și fără vreun profil moral. Și la
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
Boca proiecții monumentale, adevărate frize ale unei realități paralele. Ceea ce prima realiza în filigran, cu vîrful penelului, ajunge, prin gestul de tip eroic al lui Boca, partener nemijlocit, aproape vivant, pentru orice privitor atent. Prin chiar această conciliere a unei sensibilități delicate cu mișcarea amplă, monumentală, a contemplației melancolice cu impulsul prometeic, de o amplitudine creatoare plină de patetism, Ilie Boca este un singuratic, pînă la urmă, în pictura noastră de astăzi. Așa cum un singuratic este chiar în propria sa pictură
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
optimistă" (poemul meu de dedesubtul meu viața mea și moartea mea aproape perfecte). Dar poetul se folosește de încă un procedeu de redresare vizionară și anume relaxează suprarealismul pentru a-l face compatibil cu un romantism apt a cuprinde o sensibilitate morală imediată, un avînt "naiv", pasional care dă culoare unui desen de, totuși, abstracțiuni laborioase. Textura obscurelor frumuseți fulgurante ale dicteului automat primește infuzia unei afectivități. Descinzînd "tumultuos" în "mătăsoasa carne", d-sa adnotează nu numai incredibilele tornade ale sîngelui
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
mai sus sunt esențiale în economia volumului. Cred, mai degrabă, că nu. Le-am pus însă în evidență tocmai pentru capacitatea lor de a contrazice unele stereotipuri de gândire, idei fixe care, adesea, fără ca măcar să ne dăm seama, pot leza sensibilitatea unor oameni nevinovați. Fiecare om are propriile sale calități și defecte. El trebuie judecat în funcție de acestea și de faptele sale, orice generalizare putând duce la nedreptăți, uneori imposibil de reparat. De la Iași la Ierusalim și înapoi de Leon Volovici este
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
extinse de-a lungul unui număr ha-lucinant de schițe pregătitoare, negociind cu rigiditatea și cu mecanismele severe ale formei pînă cînd acestea de-vin mlădioase și docile, Daniela Chirion definește finalmente construcția plastică prin tonuri și prin tușe de o sensibilitate și de o forță afectivă ieșite din comun. Sub acest enorm impact sufletesc, geometria devine imponderabilă și fremătătoare, în vreme ce tonul și gestul, aparent diafane și vibratile, capătă masă, volum și pondere gravitațională. Amestec contradictoriu de ingenuitate și premeditare, de vigoare
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
în spațiul securizant al locuinței sale unde nu admite decît artă abstractă și pe prietena sa, englezoaica Kate, primește o mulțime de cadouri de la un admirator care tinde să-și păstreze anonimatul pe tot parcursul filmului, cadouri care rezonează cu sensibilitatea ei maladivă și care îi trezesc anxietatea. Ana este și alergică, ceea ce ar justifica parțial igienismul ei aproape patologic. Atenția pe care i-o arată acest admirator are ca numitor comun culoarea albastră, în plus, acesta pare s-o cunoască
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
partitura angelică se face remarcată prin modificarea întregului spațiu ambiental. Gheorghe Preda alege locații departe de tot ceea ce este impur, de Bucureștiul real, avem un alt fel de oraș al reședințelor luxoase, izolate, inaccesibile vulgului, totul în perfect acord cu sensibilitatea protagonistei principale. Cînd ne aflăm într-un loc precum Bancorex, camera evită printr-un unghi privilegiat conatctul cu spațiul limitrof. Excedată de atenția al cărei obiect obosesional a devenit, artista angajează un detectiv, Stan (Constantin Florescu) care nu reușeste să
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
Cinci sunt ideile surprinzătoare ale lui Humboldt: Mai întîi, ideea că imaginația e facultatea primordială a cunoașterii umane. Așadar rolul predominant în cunoaștere nu-l joacă nici intelectul (facultatea de a folosi noțiunile), și nici simțurile (cărora Kant le spune "sensibilitate"), ci imaginația, adică tocmai facultatea pe care Kant o osîndise să joace un rol subaltern, acela de intermediar între materialul senzitiv oferit de simțuri și conceptele fără de care nu am putea generaliza nimic. Cu alte cuvinte, la Kant reprezentările au
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
mecanism atît de dificil și de abscons care poată numele de "schematism". La Kant, imaginea este un liant între cuvintele și percepțiile unui om. O verigă și nimic mai mult. La Humboldt însă, imaginația devine rădăcina comună a intelectului și sensibilității, deci sursa lor. E ca o matrice din care se desprinde, pe de o parte, limba cu ajutorul căreia facem raționamente, și, pe de alta, percepțiile prin care intrăm în contact cu lumea înconjurătoare. Potrivit lui Humboldt, imaginile din mintea unui om
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
altcândva. Le-am căpătat după vreo trei săptămâni de la întâlnirea noastră, sub forma răspunsurilor la întrebările din interviu. Mi-a plăcut la Augustin Buzura seninătatea candidă, îndărătul căreia am reușit să ghicesc un amestec cuceritor de discreție și nonconformism, de sensibilitate și forță. (I. R.) - Când tatăl meu a aflat că urmează să îmi acordați un interviu, a reacționat foarte spontan, rostind cu un soi de egoism inocent (și cu o mândrie nedisimulată) următoarea propoziție: ,,Augustin Buzura este ardelean de-al
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]