1,464 matches
-
pe aceea de la „Sămănătorul” și, mai ales, de la micile publicații sămănătoriste din provincie. Se tipăreau și mai cu seamă se retipăreau povestiri cu o pronunțată tendință moralizatoare, poezii patriotice și foarte multă lirică populară. V. Alecsandri (Cântic ostășesc, Hora Unirei, Sentinela română ș.a.), D. Bolintineanu, A. Mureșanu, Iosif Vulcan, N. Negruțiu-Fekete, Gr. H. Grandea, Miron Pompiliu, G. Baronzi, I. C. Drăgescu, M. Strajanu sunt autorii la ale căror scrieri se apelează cu predilecție. S. Fl. Marian și, mai rar, Paul N. Oltenescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285324_a_286653]
-
Victoria”, „Drum nou”, dar și la o publicație precum „Satu Mare”. Ulterior este redactor la revista bilingvă orădeană „Aurora”, în care dă traduceri din Petőfi (concomitent oferea teatrului local o versiune maghiară a piesei Akim de Victor Eftimiu) și la cotidianul „Sentinela de Vest”, apoi la „Cele trei Crișuri pentru popor” și la „Familia”. Versuri mai publică în „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Universul literar”, „Cortina” (Oradea) și „Cosinzeana”. În 1929 se va afla la direcția ziarului „Gazeta de Vest”, devenit mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
contestarea opacă. H. editează mai multe periodice: „Aghiuță” (1863-1864), „Satyrul” (1866), „Traian” (1869-1870), „Columna lui Traian” (1870-1877, 1882-1883). Este director la „Foaia societății «Românismul»” (1870-1871) și la „Revista literară și științifică” (1876), colaborează la alte gazete ale vremii („Buciumul”, „Familia”, „Sentinela română”, „Românul”, „Perseverența”, „Ghimpele” ș.a.). Chiar dacă treptat revistele lui H. vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o forță puțin obișnuită, conștient de nevoia depășirii diletantismului în publicistică și capabil să facă acest pas pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
nici umilitoare; a fost o politică de moderație și de bun simț. Europa, care are niște interese de ordin superior de salvgardat în Orient, nu trebuie să vadă în tânărul regat danubian decât un post avansat al civilizației occidentale, o sentinelă vigilentă a ideilor și a instituțiilor pe care se bazează existența societăților moderne. Iată de ce românii, puternici în dreptul lor, așteaptă cu o deplină și întreagă încredere, sub toate raporturile, viitoarea reuniune a diplomaților europeni care și-au dat întâlnire în
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din neolitic pînă azi. Eliade afirma, cu îndreptățire, că un român înțelege mai ușor cultura orientală pentru că gîndirea sa tradițională, agricolă și pastorală, are elemente comune cu gîndirea arhaică asiatică. Totuși, prin poziția lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Mihai Viteazul. Amândoi erau prezentați drept înaintași ai noului monarh, creându-se în felul acesta o linie descendentă pentru un prinț venit din alt spațiu istoric, dar care urma să aibă o misiune deloc ușoară: "Fă din această frumoasă țară sentinela înaintată a libertăților moderne, bulevardul nebiruit al civilizației occidentale"407. Autoritățile stabiliseră un adevărat program de primire a lui Carol în capitală, nimic nefiind lăsat la voia întâmplării, iar când spunem aceasta ne gândim la posibilitatea pe care o aveau
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
SENTINELA, săptămânal apărut la Buzău între 7 martie 1890 și 1 martie 1892. Director: I. Miculescu. Afară de obișnuitele rubrici de știri locale, de articole politice și de polemici, acesta semnează în fiecare număr și articolul de fond. Literatura din S. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289621_a_290950]
-
noastră“, „Universul“, „Gorjanul“, „Curentul magazin“ etc.). În 1940 a fost silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților“, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru“ (1941-1943), dar mai ales ca asiduu colaborator la „Curentul“, „Evenimentul zilei“, „Sentinela“, „Soldatul“ a militat prin versuri, proză, articole pentru evidențierea caracterului românesc al etniei și al spiritului locuitorilor din Basarabia, argument esențial al luptei pentru redobândirea acestei provincii. De-a lungul carierei sale publicistice, Dimitrie Iov a semnat și D. Liuba
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
un vis, astă noapte: eram singur, într-o sală imensă, pe care o parcurgeam îndealungul ei către o anume extremitate, ca într-un spațiu pierdut; dar semăna cu Vaticanul, pe care îl cunosc. Eu, singur, dar flancat de coloane de sentinele care îmi transmit și un sentiment de amenințare. De fapt nu sunt sentinele, sunt niște clepsidre uriașe, prin transparența sticlelor lor zărindu-se nisipul care curge repede, repede. Un avertisment clar, care îmi atrage atenția asupra problemei principale: lipsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
parcurgeam îndealungul ei către o anume extremitate, ca într-un spațiu pierdut; dar semăna cu Vaticanul, pe care îl cunosc. Eu, singur, dar flancat de coloane de sentinele care îmi transmit și un sentiment de amenințare. De fapt nu sunt sentinele, sunt niște clepsidre uriașe, prin transparența sticlelor lor zărindu-se nisipul care curge repede, repede. Un avertisment clar, care îmi atrage atenția asupra problemei principale: lipsa de timp, un avertisment hipertrofiat, pentru a fi avertizat cu severitate. Iată că inconștientul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
membri dețineau terenul în proprietate. În aceste condiții, apare problema apărării noilor colonii de jefuitori arabi. Tineri din cea de-a doua „alia” care au făcut parte din grupurile de auto apărare din Rusia, au făcut în 1909 societatea Șorenim (Sentinelelor). Vladimir Jabotinski ajunge la concluzia că era nevoie de o armată care să-i țină pe evrei uniți. A găsit sprijin la Joseph Trumpeldor (1880-1920) și au organizat Legiunea iudaică. După ce britanicii au desființat Legiunea iudaică, Jabotinski a făcut o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
SENTINELA DUNĂREI, gazetă apărută la Galați, de trei ori pe săptămână între 7 august și 28 august 1892, zilnic între 2 septembrie și 27 septembrie 1892. Continuă numerotarea „Trompetei Covurluiului”. Director este G. Georgiade Heleujanu, care scrie și articole cu caracter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289620_a_290949]
-
îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care țipă bucuroși la trecerea automobilului. (Am uitat de căsuța curată, împodobită înlăuntru cu verdeață, a grănicerilor. Acolo trăiesc șapte oameni, cu cinci paturi, pentrucă doi sunt totdeauna în picioare, unul sentinelă, altul în patrulare.) Suim îndărăt dealul și pe platou direct la Cavarna, pe deasupra Balcicului. Orășel cu bună gospodărie. Primar, un bulgar harnic, om nalt, brun, frumos: Iordan Mahalinschi. Foarte gelos de reputația și buna stare a Cavarnei. Mărturisește o populație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înainte Nici-un covor, nici-un chilim nu-i mai frumos decât pământul unde trăim. Cu țesături de arături, de ierburi ce le bate vântul, cu aurul din cucurz strâns în șerpar de codri uzi, cu munții albi, pândind în zare ca sentinela-n foișoare. C-așa îți țeși tu satul meu comorile în lutul greu! (Marcel Romanescu, 1943) Natura mult prea bogată, mult prea variată pentru un sătuc de munte cum e Cârțișoara noastră, așezarea geografică ce o plasează aproape exact în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alb, București, 1955; Drepturi și datorii, București, 1958; Semicerc, București, 1964; Rocadă, București, 1967; Corp comun, București, 1968; Blănurile oceanelor și alte poeme, București, 1969; Repaosul vocalei, București, 1970; Vârsta cretei, pref. Al. Protopopescu, București, 1970; Poemul întâlnirilor, București, 1971; Sentinela aerului, București, 1972; Ucenicul nicăieri zărit, București, 1972; Heraldica mișcării, București, 1973; Poezie neîntreruptă, pref. Nicolae Balotă, București, 1976; Ancore lucii, București, 1977; Armonia contrariilor, București, 1977; Legea gravitației, Iași, 1979; Culminația umbrei, București, 1980; Cât vezi cu ochii, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
mâhnit în suflet de pierderea ce suferise prin încinerarea cărților, cu atâta trudă adunate și aduse în sat, precum și în urma suferințelor îndurate, luă drumul Vienei spre a se plânge împăratului pentru nedreptățile pe care i le făcuse ungurii. În fața baionetelor sentinelelor ce l opriră la porțile palatului imperial, Badea Cârțan spuse : «Eu am fost ca voi, trei ani de zile am slujit împăratului, trebuie să mă lăsați să-i spun necazul» A stat la porțile Schönbrunului câteva zile în speranța că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
asigurare. Atunci Regele a făcut o declarație categorică cum că dorește ca alegerile să fie libere. Acum a răspuns invariabil delegaților două cuvinte: „Vom veghea“. Bineînțeles că alegerile au fost tot atât de libere precum au fost aproape toate în România, iar sentinela regală n-a vegheat decât de formă. Campania electorală fu foarte îndârjită.* Regimul liberal era bătrân de 12 ani, iar adversarii regimului numeroși și puternici. Dizidențele liberale, pe de altă parte, îl încovoiase. Asupra țării căzuse în acel an mari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
luat sub aripa sa. Pentru că Dinu avea scris în actele cu care fusese trimis la armată că este analfabet, colonelul l-a obligat să facă cursuri de alfabetizare pentru ca să i se reducă din timpul de instrucție, de corvezi și de sentinelă. Datorită colonelului Mălcică, pe care eu nu l-am mai văzut de când eram la seminar, Dinu a venit din armată sănătos, cu certificat de absolvire a patru clase primare, și cu recomandarea că merită a fi făcut membru al Partidului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai aveau nevoie acolo unde mergeau”. După câteva rafale de mitralieră în urma cărora tatăl meu și un frate au fost răniți, cei sănătoși, sub stimulentul ducerii la domiciliu, au fost încolonați și duși la gară, păziți de șiruri lungi de sentinele și pe laturi de tancuri gata de atac. După o noapte întreagă de teroare în care am stat întinși pe pietrele din piața gării, am fost aruncați în vagoanele de vite ce ne așteptau de mult. În vagonul în care
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
până la noi dispoziții, iar ușa exterioară (blindată contra focului), închisă cu cheile administratorului sucursalei din Moscova a Băncii de Stat și a împuterniciților de mai sus ai Ministerului de Finanțe rus; apoi, în fața ușii compartimentului de Tezaur a fost pusă sentinelă militară și o pază specială formată din salariați ai sucursalei din Moscova a Băncii de Stat. Prezentul Protocol, întocmit paralel în franceză și rusă, a fost făcut în patru exemplare, dintre care două au fost predate împuterniciților Ministerului de Finanțe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Stat, cheile fiind înmânate câte una de la ușa interioară și ușa exterioară d-lui Capitanovici, împuternicitul Băncii Naționale a României, iar a doua cheie de la ușa exterioară administratorului sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, dl. Kowalnițki. Apoi, după ce au fost puse sentinele de pază lângă ușa de intrare a acestui compartiment, au fost însărcinați cu paza și funcționari ai Băncii de Stat. Prezentul proces-verbal a fost redactat, paralel, în franceză și rusă, în patru exemplare, dintre care două au fost predate administratorului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
curând mă simții familiar între oamenii noștri. În curând încălțai și eu cioarecii strâmți și lungi, încrețiți cât ține fluierul piciorului, și pusei piciorul în opinca cea ușoară. Astfel îmbracat, adeseori păzeam pe culmile munților noaptea, în razele lunei, asemenea sentinelei Romei care, păzind creștetele de fier ale Carpaților, privește cu ochii plini înspre sud, gândind la muma sa, regina răsfățată și albă ce-și scaldă corpul molatec în mările ei azure și calde, fruntea ei coronată cu visuri de amor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
avizați la mijloacele lor proprii, la inima lor cea voinică, la coasele lor legate de vârful prăjinilor. {EminescuOpVII 213} Într-o noapte, stând de avangardă cu o companie de 20 de oameni, între cari și Ioan, vine românul postat de sentinelă de ni spune cumcă într-un castel de conte maghiar s-ar fi așezat vro două companii de honvezi și petrec ca mai bine. Noaptea era rece și noi ne suflam în mâni de frig. Lui Ioan îi străluciră ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
guvernământului din iad este o adaptare după Satira universală de Osip Senkowski. Cele câteva poezii originale ale lui S. nu sunt, firește, lipsite de ecouri ale lecturilor sale. Gh. Asachi îl influențează în direcția ocazională și patriotică (Imnul lăutei românești, Sentinela taberii de la Copou la 1834), Pușkin în balada Dragoș, iar Ariosto, cu Orlando furioso, în unele episoade din Povestea povestelor, intitulată și Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc. Nota personală apare în povestire, căci S. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
lui campanie împotriva lui Al. I. Cuza. În situația de a fi suprimat, ziarul și-a suspendat apariția, iar Ministerul de Interne nu a mai dat aprobarea de reapariție, obligându-l astfel pe Grigorie Heliad să îi schimbe titlul în „Sentinela română”, nume sub care se va tipări în 1865. Ziarul era redactat de C. A. Rosetti, Radu Ionescu (care semna Radion) și, probabil, de Eugeniu Carada. Se publicau și articole care figuraseră mai înainte în „Românul”, versuri de V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286400_a_287729]