5,139 matches
-
număr mai mare de degete la mână sau la picior. Degetele suplimentare au o slabă dezvoltare, fiind extirpate imediat după naștere (fig. 40). HIPERESTEZIE (< fr. hyperesthésie, cf. gr. hyper - peste, aisthesis - senzație) - Amplificarea intensității senzațiilor și percepțiilor datorită scăderii pragului senzorial, ceea ce determină suprasensibilitate la excitanți subliminali, deși până în acel moment erau percepuți în funcție de intensitatea lor. Subiecții nu suportă atingeri cutanate, lumina și zgomotele. Este mai frecventă în timpul surmenajului, suprasolicitărilor nervoase și fizice sau în debutul unor tulburări pe plan psihic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
erau percepuți în funcție de intensitatea lor. Subiecții nu suportă atingeri cutanate, lumina și zgomotele. Este mai frecventă în timpul surmenajului, suprasolicitărilor nervoase și fizice sau în debutul unor tulburări pe plan psihic. După Larousse (2006), este o sensibilitate exagerată la orice stimulare senzorială. Întâlnită mai ales în cadrul modalității tactile, ea poate fi însoțită de senzații dureroase, ca în cazul unor afecțiuni polinevritice și, uneori, talamice. HIPEREXTENSIE (cf. gr. hyper - peste, lat. extensio - extindere, mărire) - Depășirea peste limita normală a mișcării de extensie de la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cauzată de lipsa cronică de hrană. Intervine ca urmare a privațiunii obiective de hrană sau a refuzului ei, din cauza hipobulimiei sau anorexiei. INCAPACITATE (< fr. incapacité; engl. disability) - Reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parțială a posibilităților fizice, locomotoare, mintale, senzoriale, neuropsihice etc., consecință a unei deficiențe care împiedică efectuarea normală a unor activități. Indiferent de forma de manifestare (fizică, senzorială, mintală etc.), incapacitatea conduce la modificări de adaptare, la un anumit comportament adaptativ care afectează, mai mult sau mai puțin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau anorexiei. INCAPACITATE (< fr. incapacité; engl. disability) - Reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parțială a posibilităților fizice, locomotoare, mintale, senzoriale, neuropsihice etc., consecință a unei deficiențe care împiedică efectuarea normală a unor activități. Indiferent de forma de manifestare (fizică, senzorială, mintală etc.), incapacitatea conduce la modificări de adaptare, la un anumit comportament adaptativ care afectează, mai mult sau mai puțin, performanțele funcționale, nivelul de autonomie personală, profesională sau socială. Altfel spus, incapacitatea reprezintă perturbarea capacității de îndeplinire normală a unei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la o fată), și însoțește un comportament impulsiv și o toleranță redusă la frustrare. INTELIGENȚĂ MOTRICĂ (engl. motric intelligence) - Formă de inteligență ce se manifestă în domeniul activităților motrice; apare ca aptitudine specială ce inserează în structura ei elemente cognitive (senzoriale și logice), alături de memorie și deprinderi motrice. Se manifestă în activități ce reclamă rezolvarea unor situații motrice, prin efectuarea unor mișcări inedite sau adaptate mișcărilor automatizate la condițiile de rezolvat; presupune conștientizarea deosebită a impulsurilor kinestezice și controlul corpului și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
liberă, lipsită de constrângere, în care primează inițiativa jucătorului, dorința și nevoia lui de a se juca; activitate spontană, ivită din însăși nevoile ființei umane, din incitațiile intime ale acesteia; activitate atractivă, capabilă să producă mari satisfacții, începând cu plăcerea senzorială și terminând cu încordările și relaxările care însoțesc jocurile periculoase; activitate totală, angajând întreaga ființă, toate funcțiile ei psihice (perceptive, volitive, afective, imaginative, motrice etc.); activitate dezinteresată, care urmărește satisfacerea trebuințelor de ordin psihic, în vederea trăirii bucuriei activității autonome și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
1) poziția inițială și mișcările care se efectuează pentru a fi adoptată; 2) tipurile de contracții musculare ce pot fi utilizate pentru a realiza obiectivul propus: contracții concentrice, excentrice sau izometrice; 3) modalitățile prin care se pune în acțiune sistemul senzorial, cu rol de facilitare sau inhibare a răspunsului. Folosirea exercițiului fizic terapeutic este motivată de necesități obiective, cum ar fi: creșterea forței musculare, mobilizarea articulară, coordonarea neuromusculară, creșterea abilităților motrice. Utilizarea exercițiului fizic terapeutic impune respectarea unor principii de bază
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vor fi utilizate diferite tipuri de contracții musculare, cum ar fi: izotonice (concentrice sau excentrice) sau izometrice. Tehnicile pe baza cărora se acționează au următoarele componente: prizele prin intermediul cărora terapeutul realizează contactul manual cu pacientul; comenzile și comunicarea asigură legătura senzorială cu pacientul; întinderea este utilizată ca stimul facilitator; tracțiunea și compresiunea sunt efectuate ca urmare a comenzilor de „împingere” și „tragere”; întărirea se constituie în mijloc de creștere a forței musculare; c) elementele de progresivitate sunt aplicate cu scopul de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
înregistrată de centrii nervoși sub formă de imagini motoare. În acest context, mobilizările pasive sunt direcționate asupra sistemului endocrin, asupra viscerelor, asupra funcțiilor de eliminare, asupra schimburilor nutritive și gazoase, asupra unor organe de simț (vedere, auz și alte organe senzoriale). Regulile de aplicare a mobilizărilor pasive impun ca terapeutul să analizeze cu multă atenție boala și bolnavul, să dobândească încrederea celui pe care îl tratează. Să poziționeze corect bolnavul înainte de aplicarea procedeelor de lucru, să nu depășească pragul durerii. Atenție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coordonare și direcționare a reacțiilor și comportamentelor. MOTRICITATE (< fr. motricité, cf. lat. motus - mișcare) - Desemnează o funcție care organizează relațiile corpului cu mediul și are ca suport periferic musculatura striată. Se preferă utilizarea termenului senzorio-motricitate, pentru a sublinia rolul informațiilor senzoriale în declanșarea, întreținerea și adaptarea mișcărilor. Pentru a adapta acțiunea motrică, este necesar să fie procesate două categorii de informații senzoriale: a) informațiile despre mediu (exteroceptive). Aceste informații care asigură priza cu mediul sunt în principal de natură vizuală, auditivă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu mediul și are ca suport periferic musculatura striată. Se preferă utilizarea termenului senzorio-motricitate, pentru a sublinia rolul informațiilor senzoriale în declanșarea, întreținerea și adaptarea mișcărilor. Pentru a adapta acțiunea motrică, este necesar să fie procesate două categorii de informații senzoriale: a) informațiile despre mediu (exteroceptive). Aceste informații care asigură priza cu mediul sunt în principal de natură vizuală, auditivă, olfactivă. Ele permit ghidarea acțiunii în raport cu mediul, adică cu exteriorul; b) informații despre spațiul corpului (de natură proprioceptivă). Pentru a acționa
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a) ușurința în execuție - evidențiază îndemânarea cu care sunt efectuate actele motrice; b) precizia - impune ca mișcările să se încadreze în limitele sigure ale unei suprafețe reduse, presupunând un control sigur al mișcărilor voluntare și un raport corect între factorul senzorial și cel motor; c) rapiditatea poate fi apreciată prin operativitate, promptitudine, repeziciune, iuțeală. Ea depinde de capacitatea sistemului nervos de a alterna excitațiile și inhibițiile, ceea ce la nivelul grupelor musculare se traduce prin contracții și relaxări ale mușchilor agoniști și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
direcției și a distanței ce trebuie parcursă în vederea ajungerii la destinație, pornind de la un loc identificat și localizat în prealabil de către subiect. Natura acestor reacții poate fi de origine internă sau externă subiectului. Reacția de orientare este ansamblul modificărilor fiziologice (senzoriale, somatice, vegetative, corticale) și comportamentale suscitate de o variație a condițiilor mediului. Reacția de orientare a corpului, care își va îndrepta receptorii senzoriali spre sursa de stimulare, poate fi măsurată în condiții ușor de reprodus, prin mișcarea sau mișcările ce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acestor reacții poate fi de origine internă sau externă subiectului. Reacția de orientare este ansamblul modificărilor fiziologice (senzoriale, somatice, vegetative, corticale) și comportamentale suscitate de o variație a condițiilor mediului. Reacția de orientare a corpului, care își va îndrepta receptorii senzoriali spre sursa de stimulare, poate fi măsurată în condiții ușor de reprodus, prin mișcarea sau mișcările ce duc la detectarea unei stimulări excentrice poziției fixe a unui individ. În acest caz, reacția mobilizează în primul rând capul, segment purtător al
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sensul formării deprinderilor specifice unei profesiuni, dar și a celor legate de viața cotidiană. PARESTEZIE (< fr. paresthésie, cf. gr. para - alături, aisthesis - senzație; engl. paraesthesia) - Ansamblu de senzații anormale (furnicături, înțepături etc.) datorate apariției spontane a influxului nervos în fibrele senzoriale mielinizate, așa cum se întâmplă în timpul leziunilor sau compresiunilor ischemice ale nervilor periferici (Larousse, 2006). PAREZĂ (< germ. Parese, cf. fr. parésie < gr. paresis - slăbire) - Paralizie ușoară sau incompletă tradusă printr-o diminuare a forței musculare, ca urmare a afectării sistemului nervos
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Ansamblu de mișcări spontane, ritmice, stereotipe ale membrelor inferioare, care pot fi observate la bebelușul culcat pe spate, de la începutul primei luni și pe tot parcursul primului an de viață (Larousse, 2006). PERCEPȚIE (< lat. perceptio, cf. fr. perception) - Proces psihic senzorial complex și, totodată, imagine primară conținând totalitatea informațiilor despre însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Prin calitățile sale, imaginea perceptivă îndeplinește o funcție informațională cu rol reglator pentru activitatea persoanei. Imaginea obiectului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acestor acte. Praxia comportă două aspecte: activitatea intelectuală și activitatea mnezică, bazată pe memoria succesiunii în timp și spațiu a diferitelor mișcări ce trebuie executate în vederea îndeplinirii acțiunilor intenționate. Tulburările praxice, care nu sunt determinate de paralizii sau de deficiențe senzoriale și cu păstrarea cunoașterii actului care trebuie îndeplinit, dar cu pierderea capacității de înțelegere a modului de întrebuințare a obiectelor și a executării mișcărilor într-o succesiune corectă, se numesc apraxii. PREHENSIUNE (< fr. préhension; engl. prehension) - Mișcări ale segmentelor mâinii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a gesturilor și mișcărilor sale” (Zazzo, 1973). Reeducarea psihomotrică urmărește, prin diferite activități corporale, o mai bună structurare a schemei corporale și a reperelor spațio-temporale. Indicațiile sale vaste se adresează mai ales copilului. Testele psihomotrice necesită o coordonare între procesele senzoriale de reprezentare și cele motrice (de exemplu, urmărirea unei ținte în mișcare). Cu toate acestea, analizele factoriale privind aceste sarcini nu au putut evidenția un factor comun pentru toate sarcinile (Larousse, 2006). H. Wallon (1975) a propus distingerea printre subiecții
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
considerat în mod absolut un sinonim al termenului răspuns (Larousse, 2006). Orice răspuns integral sau parțial al unui excitant la o stimulare exterioară; modalitate tipică a vieții de relație a organismului ce poate consta în modificări vegetative, intervenții motoare, recepții senzoriale, emisii verbale, operațiuni mintale prin care se confirmă că gradul de complexitate al reacției depinde de complexitatea sistemului ierarhizat al organismului. La baza reacției sunt mecanisme reflexe, dar se pare că în cazul reacțiilor complexe, specific umane, răspunsul este sistemic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și compensare, de înlăturare a unei educații și adaptări defectuoase, negative. Prin reeducare se urmărește reintegrarea subiectului într-un sistem de activitate și de relații sociale normale; necesită instituții și servicii specializate și se adresează persoanelor cu dizabilități (mintale, motoare, senzoriale), persoanelor cu tulburări comportamentale și de limbaj, precum și delincvenților. După R. Lafon (apud Păunescu, Mușu, 1990), putem identifica cel puțin trei sensuri majore ale reeducării: a) sensul restrâns, privitor la aspectul fizic, ca fiind o educație reînnoită și adaptată unui
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin inhibarea și activarea unui singur mușchi, ea nu este considerată analitică, întrucât stimulii sunt gândiți în modele de postură globală și mișcări complexe. În paralel cu dezvoltarea funcției motoare, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea funcțiilor vitale și senzoriale. Funcției motoare i se recunoaște o componentă mobilizatoare (fazică) și una stabilizatorie (tonică). Caracterul distinctiv al acestei metode îl constituie folosirea excesivă a stimulării cutanate, în scopul controlării tonusului și a contracției mușchiului subiacent. Cea mai eficientă stimulare cutanată se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
CORPORALĂ - Larousse (2006) o definește ca fiind reprezentarea mai mult sau mai puțin conștientă a corpului, în mișcare ori imobil, a poziției sale în spațiu, dar și a posturii diferitelor segmente corporale. Această reprezentare rezultă, în esență, din integrarea informațiilor senzoriale multiple atât exteroceptive (vizuale, tactile și auditive), cât și proprioceptive (cenestezice și kinestezice), mai ales vestibulare, musculare, articulare și tendinoase. Imaginea pe care fiecare persoană o are despre propriul corp. Este o imagine complexă, ce permite aprecierea relației existente între
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale. SENSIBILITATE (< fr. sensibilité, cf. lat. sensibilitas) - Capacitatea de a percepe anumiți stimuli care acționează asupra organelor de simț, de a reacționa la stimulii senzoriali. În interacțiunile dintre organism și mediu, sensibilitatea îndeplinește funcția de semnalizare - ea stă la baza tuturor proceselor psihice, de la cele mai elementare până la cele mai complexe. Formele de manifestare sunt: tactilă, termică, vizuală, auditivă, vibratoare, proprioceptivă, ortostatică și de echilibru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unui stimul definit. Prin urmare, este capacitatea de a răspunde la o intensitate mică a stimulării. Este ansamblul funcțiilor de detecție și de discriminare ale caracteristicilor fizice sau chimice ale stimulilor. SENZAȚIE (< fr. sensation, cf. lat. sensatio, -onis) - Proces psihic senzorial elementar prin care se semnalizează separat (în forma imaginilor simple și primare) însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor depind de particularitățile subiectului: gradul de interes pentru o categorie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor depind de particularitățile subiectului: gradul de interes pentru o categorie de stimuli, condiționând diferențieri fine ale anumitor stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând ajunge la un nivel superior de manifestare; locul ocupat de senzație în activitatea subiectului determină realizarea rapidă și eficientă. În actele motrice, informațiile senzoriale sunt condiționate de adecvarea la situație, obiectiv sau intenție, de feedback
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]